Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)
1839-01-15 / nr. 3
10 cri, în anul 1857 în 187 poz. 15,542 3. 153 12 cri,, în anul 1858 în 451 poziții 53,518 f. 45 12 cri, așadar în unii ani cu 850 poziții 780008 f. 21 cri. Aici urmează celelalte socoteli și daruri ale Sparcasei arătate deslușit de cătră mai sus lăudatul Domn Senator, precum să văd și în aoea politică nemțească de aici P. 4. care socotesc însă, trebue să mărturisim, cum că pentru publicul nemțesc ce știe prețui un astfeliu de institut atăt de folotitoriu, sânt mai întresante decât pentru noi. Să mai ascultăm următoarele cuvinte ale Domnului Semafor de la Krihofend: Voie îmbucurătoriu a văga de seamă, cum că adevăratul scop al institutului e cunoscut de mai mulți cetățeni tineri și începători la diogebite meterii șiofecii), și cum că acesta mai în toată săptămâna regulat lși aduc la Sparcasa câte 2 pănă la trei l.arg. cât au păstrat, prin aceea pun temeiu la o stare aga viitoare bină, ne dau nădejde înveselitoare, cum că dânșii odinioară, dacă Atotputernicul va păzi viața lor, dor fi vrednicia să număra între cei mai buni și mai cinstiți cetățeni, împlinirea doriței, cu scopul institutului de a deschide și lăcuitorilor dela sate și economilor un loc de ținire a celor păstrate și un depozitoriu aducătoriu de camătă la banii dați înlăuntru, să fie cunoscut și de aceștia tot mai mult și mai mult, să reazămă încă pe viitoriu, când într'aceea eu sânt silit a mărturisi, cumcă lăcuitorii Districtului mai adeseori caută să să împrumute de la Sparcasa, decât să pue în trănsa. - Vezi mai multe asupra Sparcasei de aici la P. 3. a Gazetii de Transiavania din 1858) Silviu, 15. Ian, vri să deschisv obișnuita adunare de peste an a universității nației ercești supt prezidiul crescului consiliar de Gubern și graf al nației Ioan Varman. LAmăturat constituției naționale, s'au trimit din toate scaunele, precum și din rictricturile evrești căte loi Diputați. (ei la Crașol sânt orănduiți D.județ de district (Fanogiu) Iosif de Vențel și senatorul Ioan 732 lui prin Direcția pril. Canc național din Austria ne face cunoscut, cum că după socoteala cu capetul anului trecut făcută dila 31. Dec. 1858 încoace, au mai rămas în circulație 14 milioane 728,015 fl. în bancnote, iară cancnotele schimbate încă dela 30. Iunie 1838, care sut să să arză, fac 14,5585,425. Sophil, Mathild, 26. Dec. O foae de aui ne încredințează, cum că cei doi ofițeri carliști, carii venisără din Saragosa în cvartirul lui Don Carlos, ca să mijlocească dela acesta o poruncă cătră Cabrera, de a cruța și a schimba pe cei robiți, la 19. Dec. s'au întors îndărăpt după ce mai întâi au câștigat doritele porunci de la pretinzătoriul. Generalul carlist Maroto au lănădat pe generalul Banmaseda din postul său, din pricină, că acesta au poruncit să să împuște 40 bărbați, carii petrecea pe un curier creștin, după ce aceștia mai întâi s'ar fi dat de pună voe în mâna lui. Dar acesta n'au rămas leneș, ci ducândusă la Don Carlos, cu ajutoriul unor popi și au redobândit postul său. Atunci Maroto arăndui să de întrigele ținute mai de mult de partida călugărească, care la toți pașii lui îi pun piedeci grele, au intrat singur la Don Carlos și spuindui cu energie temeiurile, după care lucră dansul lăpădând pe Balmaseda din slujbă, au căștigat astădată, ca acesta să rămie lăpădat. Dar partida lui Balmaseda nu să odihnici în ziua următoare ajutată de culugărul Larraga, cerea să plece pe Don Carlos ca să o comanda din mâna lui Maroto. Riga stătu pe gânduri și rece cătră Maroto; pănă când a treia zi întrănd acesta din nou la stăpânul său, sprijinit vine de arhiepiscopul Marco del Pont, fu în stare să nimicească tot complotul gătit asupra sa. gutil. St. Petersburg, 24. Dec. Foile rusști cuprind următoriul rescript împărătesc l din 5.1710 dec. 1858 cătră congiliariul de taină, solul estraordinar și deplin împuternicitul Ministru la poarta otomana de Cutemer: „îndatoririle dumitale, cu cari încredințarea Noastră teau însă ruinat din nou, ț'au făcut dumitale totdeauna de cea mai întăia datorie, a îngriji pentru statornicia relațiilor prietinești cu poarta otomană, atât spre binele Rusiei, și pentru sfințenia drepturilor așezate pe tractaturi publice, cât și spre ținerea păcii de obște în răsărit. Dumniata împlinești aceste îndatoriri ne'ncetat cu răbnă adevărată și cu folos desăvârșit. Pe pregetata lucrare și neinteresația, de care sânt caracterizate toate silințele Noastre spre păzirea pacii și a liniștei în Turcia vecină și cu Poi aliată, porții otomane însuflă pe dreptul încredințare cătră Pol și slujiește de chiezășuire sigură pentru păzirea îndatoririlor de ambe părține. Sane agi mărturiei dumitana