Gazeta de Transilvania, 1841 (Anul 4, nr. 1-52)
1841-10-26 / nr. 43
SA7T GTA re TRANSILVANIA. scu PREANALTA roșu, Transilvannia. Prostpect. Pot dela hotărărea premii pentru Dietă ne simțim trăind într'o atmosferă politicească singulară, care - fără a ne putea da seama deodată pentru ce așa - ne îmflă poptul cu niște nădejdi atât de dulci, încât abia ar fi cineva în stare a ne mai putea arăta o asemenea pildă în toată istoria patriei. Propozițiile crăieții ne sânt cunoscute; alte proiecte de lege, pe care le fac mai multe Comitaturi și Scaune, încă nu se vestesc din vreme în vreme. Unele din acelea sânt cu totul dorite. Comitatul Clujului se vede că astădată ar fi apucat rolă mai de frunte. Pe căt știi, nici un ținut nu profictă atâtea mărturi mântuitoare deodată, ca tocma numitul Comitat, întroduceria unui urbariu ușurătoriu, a unei poliții de câmp și de drumuri, ușurarea sarcinilor poporului supus la contribuție vii), proiectate și date în instrucțiile Deputaților aceluiaș, când se vor pune odată în lucrare, fără îndoială pot avea influență neprețuită asupra binelui material și politicesc din patria noastră. De cătră unele corporății se mai făcură și late proiecte privitoare la limba unguriască, și iarăș altele precât știri privitoare la darea nației românești, însă despre acestea antădată. După știrile demauri din 26. Octomv alogirea deputaților s'au săvârșit în cele mai multe jurisdicții. Numele aceloraș încă le vom publica cu alt primjm. Țița Românincă, în Prințipatele vecine, în puteria noului „Regulament Organic având a se ținea adunările naționale (adunări obștești numite) pe tot anul, și diputații având a se alege elebtul de cătră boierii, feciorii de boiri și lalte plase de lăcuitori ai jurisdicțiind tot la cinci ani odată, pentru Dara romăniască încă este să se facă alegerea de deputați tocma acuma în lumine acestea le toamnă pe următorii cinci ani. lela care cunoaște mai de aproape multele și din acelea unele strigătoare trebuință de a direge și a îndrepta și în șara aciasta, va da totdeodată loc dorinței, de a vedea și pe viitoriu în adunarea națională bărbați în toată privința vrednici de a reprezenta o nație, căria Europa se vede a'i fi încredințat deslegarea unei probleme grele. vorbirăm le trebuințe strigătoare. Dovieadă fie cu acentului nostru deocamdată următoarea poruncă ce fără îndoială va figura dlata ca document istoric pentru veacul în care se află țara romănească. Acelaș în Buletinul Oficial din București Viu 65 sunt din cuvânt în cuvânt așa: „COI NLECSANDRU DIMITRIE Ghica CA. Cu mila lui Dumnezeu Domn a toată Țara rumânească. Cătră Departamentul trevilor l din lăuntru- De încontenitele muniștri ci priimim dem lăcuitorii clăcași despre năpăstuirile ce cercă asupra răspândirilor ce fac în folosul proprietarilor de moșii, și hula ce se aduce la unii din dregători și slujbrași ai administrației julețelor că ar fi înlinuind uneori spre în parte folosul lor niște năpăstuitoare învoiri armate între proprietari și carcași, nerănd piapărat a intra dinadinsul în ciritare și a plăngerilor și a pricinilor din care ele se nasc, atribuit a ne încredința că adevărata pricină a acelor îmmulțite plângerii și a neolihnei ce se aduce dintr 'aceasta de obște lăcuitorilor, isvoriște din înplinirile de S se fac cu numire de învoiri, care după prințipurile așezate prin Regulamentul organic, urmând a se face cu deopotrivă mulțumire între proprietar și clăcaș, din înpotrivă, nefiind întocmite pe temeiuri asemănate la cu