Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-02-05 / nr. 11
10) DOINAMUPRMAMIA. (SURVEANALTA VOIE. ANPI AP JHPPCA, SE Pregiul Gazetei de Transilvania și al Foaiei pentru minte, inimă și literatură este și pe anul 1848, 8 fior. (24 dăăzeceri), pe l an 4 l. reg. poște, cum și la cunoscuții Dni colectori și anume în București la D. Iosie Romanov și comp. iar în Iași la DD. frați N. și Hr. Gheorghiu în porta mitropoliei, fior. arg. Prenumerația se face la tote 33313” pin UNITATEA DE STATI. Mai deunăzi împărtășirăm pe scurt unele din căte se vorbiră în casa deputaților Ungariei în privința întrodecerei limbii maghiare preste tot pănă și în biserici, traducănduse și numeroasele cărți rituale greco-răsăritene în limba maghiară pentru tote bisericele sărbești, romănești, grecești. Acel proiect și pretens ie eși din gurele ultra-liberalilor Ungariei, varii predică deplină libertate pentru toată lumea, fu însă primit și de celelalte partide dacă și nu preste tot cu voturi respirate, cel puțin prin tăcere înnvoitoare. Mai tărzior, precum atinserăm și poi în Nr. 8, tocma Resti Piglar, organul liberalilor în Nr. din 27. Ianuarie se pare a-și descorda pretențiile niciodată practicabile, văd în articolul titular. Unitatea de stat între altele scrie așa: Idei confuse pe cămpul politicei nasc totdeauna resultate rele, aceasta pi se arată în privința naționalității. Se zice că în Ungaria numai o naționalitate, numai naționalitatea maghiară poate sta în ființă; aceasta este adevărat dacă noi naționalitatea maghiară o vom identifica cu naționalitatea politică, adecă dacă vom lega ideea statului cu ideea naționalității; din contră dacă noi vom numi naționalitate pe totalitatea acelora cari vorbesc aceeași limbă și sunt de aceeași origine, atunci în această patrie mai sănt și alte nații sau mai bine popoară, cum naționalitatea germană, slavonă, romănă, sau cel puțin părți de ale acestor naționalități. Despătarea în acest feliu de naționalități este cu totul nevinovată, și să nu conturbăm întrânsa pe nime, ca nu cumva mai tărziu după ce noi n'am recunoaște naționalități în acest înțeles, reacția (împrotivire) să producă năzuință după sfaturi separate. Pentru ce să nu poată fi între popoarele Ungariei mai multe limbi? Ci să nu suferim, ca supt coroana Ungariei să fie mai multe staturi. Coroana Ungariei este tot una cu statul Ungariei; despre stat croat, sau slavon nici vorbă nu poate fi”). În Franția încă, în acest model al unității de stat sunt mai multe limbi, pămăntul încă e locuit de popoară feliurite, de naționalități multe, însă cineva cuteza a apăra, că în Franția ar fi stat german, breton, vase? În insulele britanice încă locuesc mai multe popoară, este însă numai un stat, iar năzuința de a sfășia acel stat e prodăciune de patrie, căt în parlament nu este ertat prii a vorbi despre aceea. Într'un stat poate fi numai o putere legiiuitivă, căreia numai împregiurările recunnoscute de mintea sănătoasă îi pot prescrie termini; deci și în statul Ungariei numai o putere legiuitivă poate fi, și nici că este decăt una; pentru că dieta provincială din Agram e numai o adunanță comună a comitatelor Agram, Varașd și Criș (din care constă Croația) spre a se consulta asupra unor lucruri. Dacă însă în vreun stat este vreun așezămănt, care în cei interesați de el deșteaptă opinii stăngace și pădejdi scăldete, care niciodată nu vor fi ertate, atunci spre a înlătura orice urmări triste, trebuie a se desființa acel așezămănt. Deci după ce în Ungaria sunt șese comitate (adecă și cele trei ale Slavoniei), care din așa numita adunanță provincială dela Agram voiesc a face în silă dietă generală și legislație și a se forma în stat separat, noi trebuie să nădușim acea adunanță provincială; trebuie să dechlarăm odată, că coroana Ungariei e tot una cu statul Ungariei și că în statul Ungariei afară de Ungaria (proprie) sănt numai comitate, orașe și judecătorii purtătoare de numele ținuturilor; cum că statul Ungariei cunoaște numai comitatele Verde, Srem și Pojega, iar nici de cum stat al Slavoniei și el cunoaște numai comitatele Agram, Criș, Varașd, iar nici de cum stat al Croației, cunoaște districtel Fiume, iar nici de cum statul Fiume. Așa numitele drepturi municipale ale acestor comitate sunt numai piște datine și scuteli legiuite, ofevite de legea publică a Ungariei. Escenții de acestea legea dede și altor ținuturi mai rar ' Despre cele căte urmează de aci în jos, dispute croații și slavonii cu maghiarii, cum și dă granițele militare, care pănă la Maria Teresia avea administrație separată banatică, rățenii, pentru cele trei comitate (Gorontal, Timiș și Crașo cu ale sale