Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-04-08 / nr. 29
SURVEANALTA VOIE. AP JP-PJA. Min nou, 8. Lugăsie 1775. TRANSILVANIA. Baronul Ludovic Iojica încă'și părăsi postul său de comite primariu al Dăbâcei. Ungurii au propus mare că acest bărbat în contra îmvoielei de dăunăzi s'ar fi făcut contrariu al uniunei cu Ungaria. Solnpocul din năuntru. Comitatul acesta avu adunanță în 3. Aprilie. Materiile desbaterilor fură cele cunoscute din alte ținuturi. În frecarea lor umenea, apoi armarea nobilimei, libertatea tipariului ș. a. Mulțimea pemeșilor români, carea nu pricepea nimic din tot cursul desbaterilor maghiare, ci răzima păreții mai vârtos pe afară neștiind pentru ce s'au adunat, mai la urmă fu informată pe scurt prin o deputație despre cele vorbite și determinate. Ce foloe de privilegiuri nobilitare, dacă cei carii le au, nu înțeleg consultările, încăt ei totdeauna pot zice „despre noi, fără noi” Dej. Pe aci circulează protestății în contra uriunei, la care agitatorii adună subscripții dela mulțimea nemeșilor, armaliști și alții. De altă parte unii din proprietarii mai mari apucă pe preoți și pe protopresviterii romănești cu vorbe dulci și măngăioase, rugăndui să lumine și să țină în frău pe popor; apoi se uamilesc a conversa și cu iobagii, ca nici odată pănă acum; le spun, că de aci încolo și nemeșii vor plăti dajdie și vor face la drumuri ca și sărăcimea, apoi le explică ceva să zică acțiune. Mai deunăzi la adunare un romăn pemeș își rădică glasul și pretinse în limba romănească, să li se spună și romănilor romănește despre toate căte le vorbesc domnii colo la masa cea verde. Domnii nu perdură timpul, ci eșiră la mulțime și le esplicară pe cătutură și pe căttură. UNGARIA Pesta, 8. Apr. Eftimie Murgu, martirul livertății romăne arestantul statului, după o rovie amară și dureroasă de doi ani și șase luni suferită fără a fi judecat și osăndit după forme, își recăștigă libertatea! Advocatul Murgu, care și în Țara romănească avuse a suferi tot pentru libertate, după ce scăpă de acolo în Bănat, lucră cu nepregetul și robul său cunoscut în folosul și spre fericirea romănilor. Un talent ca al lui Murgu se încerca să sfarme dintr'odată toate cătușele poporului său; el uita, că supt sistema bălaurului Metter- - - - țiu oricine cuteza a rădica glas asupra sietumei, asupra desfrăului aristocrativ, asupra comitatului sau asupra tribunalului dominal, îndată trecea de rebel. Murgu este acel bărbat, care niciodată nu se sfiește a mi desfășura opiniile sale în fața oricărui despot, și aceasta fu cea mai mare vină a lui. Destul că martirul nostru la întrevenirea lui Sigismund Pap însoțit de mai mulți tineri romăni, ajutați de un mare patriot maghiar P. Nianu în 8. Apr.aou scăpă din prinsorea „casarmei lui Iosip, de unde fu dus într'un flabuăr pănă la casa magistratului peștean. Mergerea lui fu numai un triumf, flacărul înfrumsețat cu steaguri, junimea după dânsul cu vivaturi detunătoare, bucuria puținilor romăni din Pesta nemărginită. Însă ce să vezi! În mijlocul acestui traumă vine un sărb anume Sever Demetrovic și strigă, cum că după căte ar fi auzit dela un fiscal regesc, E. Murgu n'ar merita onoarea ce i se face, pentru că el ar fi invitat pe romăni la rebelie asupra maghiarilor, apoi se adrese și către dânsul și a dăscăli zicăndui, că spănta datoriată a romănilor, sărbilor și a altor popoarră din Ungaria ar fi a păzi o peclintită unire cu nația maghiară, fără carea n'ar fi libertate, ci numai servitute; iar dacă el sau oricare alt patriot ar supt săpa această unitate, atunci merită să i se ascundă sprele. Această învățătură a sărbului Demetrovic e priimiră de bună toți junii sărbi și romăni, măcar că ea nu avea nici un temeiu. Sau fusesese Murgul vinovat sau nu; dacă era vinovat, pentru ce nu fu judecat și osăndit îndată în săptămănile pentru ca și dintăi ale arestuirei el și publicul să știe de ce robește; iar dacă fusese pevinovat, pentru ce nu i se priimbă hărtiile desvinvitore (descuipătoare), pentru ce tiranismul îi roase mai trei ani din viiață? pentru ce nesăngeroasa revoluție și noi credem că hărtiile apucate dela el se trăgănară cu atăta nepăsare prin întunecoasele canțelarii ale Vienei? Peste tote acestea deunăzi în 15. Mr.., cănd prin din Pesta au scăpat M. Stancici și alți arestanți politici, pentru ce nu se scăpă și Murgu? Au numai pentru că el nu era ungur sau neamț, ci romăn? Robia nemeritată de ar ținea numai trei minute, este crimă în contra omului Murgu îi vor fi căzut mult mai grele cele 24 de zile din urmă ale robiei sale, decăt cei trei ani trecuți în neagra sa temniță, de cumva printre gratiile și ferecăturele prinsoarei sale va fi aflat cum că 15. Martie fusese ziua scăpării tuturor arestanților politici, sale, nimei,