Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)

1853-04-08 / nr. 28

ei 08 iarasi, per inci dent, stea proceda. - Siliti ve dare Bu 9 A­­IC. . . - manii nost­ici in privintia! - Comani „ „ n „ . A. c.­­Comani avuti, calu mai multi, si natiunea nou “6 fericita ! (Va urma.) - București. Spre regularea neguțetoriloru mi a speculan­­țiloru cu bucate se află cu cale a se reproduce unu proiectu alu „Obștescului Divanu”, întăritu de Domnulu Țărei romănești, cu dată 16. Marțiu a. c. prin care ce facu oareșcare schimbări așazăminteloru sanitare și imbuntănirea servițiului medicalu. Spital­e așezate vremelnicește pe la orașele de petenii ale județeloru pentru boale sifilitice, se voru ține a­rmanente, atătu pentru stârpirea acestei funeste patimi, care -i întineu peste toate clasele de oameni, chiar prin care, cătu mi pentru preîntâmpinarea acestui rău, a nu ce mal ivi în după ce odată ce va stăvili, și apoi pentru căutarea de opi pe alte boale de ape apă pătimi lăcuitorii de prin județe, ca și pănă acumu, fără preschimbare. Apr. 2. Tacla ecsportații viteloru să Ba lua căte lei starea o a făcutu imposiveră. în tarifa bucateloru și În vărfulu Cupulei Totu vasulu s'află pe unu globu o cruce ornată cu diamante, încărcatu de petre scumpe e făcutu din argintu și pe unde se cade auritu. Cu postamentulu poate ce stă înaltu de 3 urme.­­ Aceasta pentru ca să percepemu spiritulu timpului, că e pas de acela care nu 'l înțelege! Totu dela Roma. Mai că nu cunoaștemu ceva ne pămăntu ce s'aru pute asemena cu marea cuviință, cu pompa, cu mărirea ceremoniiloru besericești ce se obicinuescu a se face în bese­­rica săntului Petru dela Roma în septemăna patimiloru, și a­nume în joia mare, căndu, după esemplulu învățătorului Cristos, care a vrutu să dea unu esemplu Maimariloru pămăntului, ce se numescu creștini, unu esemplu viu pentru totdeauna, că care e mai mare în împerăția sa să fiă mai micu și tutuloru servut. Călători din toate laturile pămăntului alergă la Roma unii pentru Ka să ce edifice, alții mi anume a catolicii, pentru ka să ce mire de Însă în anulu acesta timpulu acesta Iluminația ce ce obicinuește a ce face ne domu­a pemacă. O fortună cu nepă er nu ka aa nemuri, spală picioarele aa 12 bătrăni, atăta mare cuviință, schimbătoru a zădărnicitu speranțele curioșiloru. tele acelui proiectu suntu: proiect neatos tacsa ecsportației bucateloru și a artelor. Art. 1. 2. În fiecare orașu de căpetenii alu județeloru, se va așeza căte unu doctoru de medicină, din cei ce voru avea dela vr'o facultate diplome de acestu gradu, cu dreptulu de a ee­­sersa profesiea ca chiaru­­n statulu pn care ce află avea facultate. Leafa acestoru medici ce voru poseda științele și diplo­­mele mai susu dcspuse, va fi de optu sute lei pe lună, pentru gradurile aici vorbite, iar negăsinduse asemenea doctori, atunci voru rămânea cu aceeași leafă ce au avutu și pănă acumu. Îndatoririle acestoru medici de pă la orașele județeloru voru fi: A îngriji de bolnavii din susu zisele spitaluri. A ținea consultații slobode la localulu destinatu pentru așezarea spitalului, dela aoă pănă la unsprezece ceasuri, în toate zilele negreșitu, pentru ori cine le va cere ajutoru me­­dicalu, fiindu datoru însă pomenitulu doctoru a merge fără sminteală în toate zilele mi la ceasulu hotărătu. „A axepta și ne la locuința pătimașiloru săraci, au în­­tâmplări ecstraordinare mi grabnice, spre acestu sfârșitu, pentru a avea acești doctori căte unu ajutoru la întâmplări căndu trebuința aru cere, să meargă pentru căutarea vre­unui pătimașu bolnavu afară din orașu, se va orândui de fiecare județu căte unu alu doilea doctoru-chirurgu, carele în lipsa ce­­lui d'întăiu, va ecsersa împlinirea datoriiloru­lui cu leafă de căte lei patru sute pe lună, și afară dintr'acestu d'alu doilea doctoru­ chirurgu, se va orândui și osebitu căte unu felceru cu căte lei doă sute pe lună, însă la ori ce întâmplare, doc­­torulu celu întăiu nu va putea să esă din orașu și să meargă pentru consultarea și căutarea vre­unui pătimașu afară din residență, fără voia și slobozeniea înscrisu a Dlui Cârmuito­­rului județului, și care va coprinde a­nume zilele și soroculu ce i se va încuviința pentru lipsa sa din residență, spre a nu ce aduce vătămare lucrăriloru slucjbei, și amenințare acelora întrebuințați de doctori ce scu lu ajutoru în năuntru în orașu. A avea o priveghere activă asupra spițeriiloru. A dirigea operațiile de vaccinarea copiiloru din orașu și duprin satele județului. A merge însu­și în județu, la întâmplare de epidemie, sau epizotie, spre a cerceta la fața locului pricinele aceloru întâmplări, și a lua măsuri de întâmpinarea răului. A face odată ne am­ inspecție prin satele județului, ca să se încredințeze de punerea în lucrare a diferiteloru mă­­suri de sănătate. Acești medici se voru adresa pentru ori­ce întâmplare la cârmuirea locală, care din parte­ i va lua măsurile ce nu rabdă întârziere; iară pe de alta, voru încunoștiința raporturile ue trebuința sa cere departamentului din năuptru, însoțite cu ob­­servațiile sale, în pricina măsuriloru trebuincoase și a punerii Pun­­loru în lucrare, în cerculu îndatoririloru acestoru doctori. Pentru transportulu loru în județe, aa întâmplări ec­­hoăzeci de bou, căte lei doisprezece de vacă, mi căte lei patru straordinare, li se voru slobozi cai de poștă cu progonulu în și jumătate de râmătoru, socoteala Statului, însă pre cătu acele locuri unde s'aru porni Apr. 3. Încetează a să mai lua căte cinci sfanțuhi de voru fi în direcții de drumu de poștă, și în distanță potrivită perechea de boi și vaci, și în loculu acestora se va lua, pe condițiiloru poșteloru, cu adăogere ca de nu va fi drumu de lăngă legiuita tacșă, căte unu sfanțihu­ne seama magistratului poștă, să i se închirieze o trăsură spre a conduce pe D. de. fiecare calu, iapă, bivolu, catâru, asinu, bou și vacă, doctoru la satulu subcârmuirii, și de acolo cu altă trăsură. (scălitu.) Pref. Gheorghe Filipescu. Secr. Grigorie Grădișteanu pănă la satulu acela unde trebuința de bolire aru reclama pre­­și Ioan Otetelișanu.”­sența doctorului, cu cai chiaru dintr'acelu satu, sau cu chirie, plă­ o reformă forte multu dorită și străbătătore s'a între­­tită din curtea satului aceluia, prinsu în acesta Țeră în privința așezăminteloru sanitare. 3. Pe lăngă fiecare doctoru de județu, subu d­ a dreptulu ceea ve ce vede din următoriulu proiectu întăritu de Domnlulu­i ca ascultare, ce voru orândui căte unu alu doilea doctoru­ Șrei prin puțisu din 27. Martiu 1853. Acelu proiectu sună: chirurgu, precumu Ca­zică mi căte unu felceru, celu d'ăntăiu cu Doctorii voru îndrepta la sfârșitulu fiecăriea luni re­­zulatu aa comitetu, relație de starea sănătății și de măsurile­­ Ce va asa dreptu exportație la legiuita b­lă de tate, și de cele chibzuite a ce mai întrebuința. axa 400: căte lei patru pentru cea de grău, căte lei doi mi La întâmplări de a se lua măsuri mai serioase, departa­­jumbtate pentru cea de porumbu, mi căte unulu și jumbiate mentulu pa chema ne lungă comitetu și ne doctoricească, Romu dea de opri cat­olicu, ogeruu de catu sint Vall e că s5 delibereze împreună, conformu cu duhulu regulamentului seu ce să ia în folosulu magistratelor, și cinci parale de chilă opranikă, pe seama odoareloru de ecsportații. Ecsaminarea recruțiloru miliției, autopeiile, mi ori ue altu Tacsa ecsportației cerealeloru de altă natură, să va urma să raportează la profesiea medicală și medicina legală, intră lega spirituale. Semna dpoe cu asemenea pasi delope se streză în visteria besericii Curții, toata­­ destulu, ca ace­ Proiectu de MU desteptati, culti, Tieg­a romanesca si Moldavia. inse si Viena. Manifestarea de bucuriă pentru provedi­care a Maiestatei Sale pre bunului nostru Împeratu nu Ca n­pinttu numai între marginile marei nostre Îmiperății, ui aceea atătu dintre săteni, cătu mi dintre orășani, se făcu din partea tuturoru Potentaților. Gazetele Vieneze ne înștiințeză despre unu papă daru ue Prea Sfințitul lana îlu trămise Maiestății Sale cu acestă ocasiune. Acestu odoru este niște moște sfinte, ad. umu dinte alu săntului Petru, care sosi în Viena la 12. Marțiu, tocmai în zioa căndu Mai. La merse după însănătoșare aa beserica ce. Ștefan, pentru ca să mul­­țămescă aa Dătătorulu de viață pentru fericita ca măruturie. Moștele s'află într'unu Ostensoriu pomposu­mi acumu su pă­ Precumu se zice moștele ce voru­espune la îmb­inare credințioșiloru de patru ori ne anu, căndu beserica catolică serbeză pe sfântulu Petru. Ostensoriul e unu vasu mare cu măiestriă lucratu, ce dă o vadă de perfec. În luuntrulu vasului s'află moștele ca o flore a unui buchetu de diamanturi și rubine, încunjurate de nori mi de o gloriă, în care sboră trei îngeri de argintu ținănd chiele papale, tiara și o stălpare, țiunea la care a ajunsu atare arte în Roma. Pe dosulu vasului s'află pusu sigilulu privatu alu Papei, coprinsătore de moște e accoperită de o cupulă ce s­meeză ne patru stălpi măndrii în stilu romanu, a­le trunchiuri suntu formate din larislazțu­ a viteloru prin adaogerea vămei. s. d . - 1. ecă- urmă, e

Next