Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-04-08 / nr. 28
fapea ese pe cie ori, adeea: Megergea ai Sambata, Viie a odata pe siremana, adsea: Mereuriu Pretiulera este reprin sina 10 [. m. d., pe diumetate sau 5 [în chipul Monarehiei. făanu li. 28. : Pentru tini straine 7 1. pe unu sem. pe si manie viteza 14 1.m. e. imretateici, cum si la toti epporeptii nostri DD. oggespondinti. Penteu serie „positu“ se segp 4er. m. e. Se premumera la tote pastel vacona, Viuioun, 8. ALt'p 1552. - monagenta austriaca. - ag | | ESTRAPTU: DIN O ORDINATIUNE IMRERATEASSA. Despre pretensiunile privatiloru la averea declarata de confiscata a condemnatiloru prin sentintia tribunalului belicu pentru crima de laes'a Maiestate in Ardealu citimu in a 17 bucata a Cosei legiloru imperiale o pranalta ordinatiune imperateasca din 23. Martiu 1853, din care pentru orientarea maltora daunati prin rebeli estragemu agmatoghiele: Cine are vero pretensiune la averile acele, dupa norinativiin ordinatiunei acestei prenalte, are se paseasca pe calea administratiunei, sau in casa de lipsa pe calea judecatii, ori se ansoniseaza acele ori nu. Spre lichidarea pretensiuniloru pe calea administratiunei se ordineaza o comisiune cu gesedintia in Sibiiu, sub apmigirea: „Somiuvineș licuidatoria pentru averea supusa confiscarei a personeloru sondemnate prin tribunalulu belicu? Presidiulu acestei comisiuni e cela alu directiunei financiarie a tierei Ardealului. Terminiiu, in care pretendentii au sa si insclintieza daunele Sale la aceasta semisiune, e hotarita de 6 luni, incepandu dela 23. Martiu 1853, desa condemnatiunile tribunalului belicu au fostu publicate prin foile publice, €r deca au urmatu sentinttele belice dupa emanarea preanaltei acestei ordinatiuni, sau vor urma d'aici incolo , terminulu se computa dela dina publicarii sentintteloru prin foile publice. Dupa decurgerea terminului acestuia, pretensiunile privatiloru la aceste averi nu se voru mai lua inainte, ci ele emoru cu totulu. Rretensiunile pentru desdemnarea vatamarei prin crima nu se privescu de obieptu pertractaveru in somisiunea acesta; ei ele sunt reservate prenaltei hotariri a Maiestatei Sale s. r. apostolice. Pretensiunile facute in terminulu defiptu prin lege la comisiunea licuidatoria sep se voru deblara de lichide, ori se voru privi a fi calificate pentru incheierea unei invoieli, ori se voru deciara d'a drepturu de nelicuide. In saspla prima se va face propunere de catra comisiune la ministeriulu de financie. In easulu alu 2. se pote lua recursu la ministeriulu de financie, si, deca pe cale administrativa nu i sa facutu destulu, i sta calea judeciaria deschisa. Pentru a procede pe calea judecatoreasca se consede celui ce sau instiintiaza despre pasulu acesta unu termina peremtoriu de 3 luni, dupa a carui decurgere nu se mai baga in sema pretensiunile lui. Veru care creditoru indrumatu pe calea judecatoreasca are sa si indrepte roga sa in terminalu defiptu in contra presidiului procuraturei financiare, ce e representantele aerariului statului, si plansarea se o dea la pretura provinciale s. g. din Sibiiu, carei e delegata instantia prima. Procesulu aci se va purta in conformitate cu normativulu procedurei civile provisorie din 3. Maiu 1852 Nr. 104. — — UNGARIA. Din comitatulu Satumaie, 13./1. Martiu. Grasniculu attentata, ce prin o mana afurisita se digherta asupra sacratei persone a Maiestatei Sale, c. g. ap., au sternitu selea mai infogatore, si grecii se simtiri in siuurile poporului nostru de pe aici. Intr'o clipită, si intre celea mai consternatóre sentimente, amu perveciutu toti, ca amu fi perdutu multu in Inn, persona a preabunului nostru Împeratu, si la ce cercu stari triste tote aru fi pututu deveni lucrulu, în casulu succederei acestui grosavu si suprapecatosu attentatu. Cu atâta mai mare bucuria a petrunsu animile noastre, intelegandu, ca providiniia Dumnedeasca au departatu unu periclu asia mare de catra parintele nostru celu prea bunu, si de catra credinciósele popore ale lui; si acestea bucurase sentimente sau si descoperitu in acea promiuare nestiintia, cu care toti suditii Maiestatei Sale, indata dupo audirea acestui sasp infioratoriu sau grabitu in tote besericile comunitatiloru nostre a versa fericinti rugatiuni de multiumita catra si regatța Imperatiloru, pentru o indurare asia mare, ca au mantuitu pre unu Domnitoriu preabunu de periclulu vietii, iara pre torotgele lui selea credintiose de cea mai mare primejdie, si turburare. Iaga acumu, quandu ssimpi, ca Maiestatea Sa se afla afara de totu periclu, bucuria nóstra au ajunsu la cea mai inalta culme. — Domnulu Dumnedieu se o tiena pre Maiestatea Sa intru multi ani incolume, spre inflorirea si fericitatea Monarchiei si a poporeloru sale! — Fiindu provocatu prin On. Chedastiene, spre a descrie starea umloru, ori stabile, ori efemere de pe aici: Eu, forte onoratu ume prin acesta provocatiune, me voi nesui încatu se va hi “dela mine a corespunde poftei On. Cedastipni. In precedintea mea seghestondintia amu vorbitu despre starea spirituale — cu adeveratu nu prea in bucuratoria — a poporului nostru. Acuma amu cugetu a indigna ceva despre starea lui materiale. "De multe ori s'au discusu intrebarea acea, ce aru fi mai de folosu si scopului conforme, age materiala bunastare a poporului se se desfasa antaiu sau cea spirituale? Eu nu voiescu a sprirani argumentele celoru de deosebite opiniuni, numai emi de chiaru acea tare convingere privata, spunea acestea dupe, adesa propasirea spirituale cu cea materiale debute se fa parallele. Altmintrea ambe voru fi nedeplinite, manie, cu adeveratu cumu putemu astepta dela unu poporu, in rghivintia materiale seracu si miseru, unu gradu mai inaltu alu endurei spirituale, si din contra, cumuratemiu spera dela unu poporu in privintia spirituale parasitu si miseru, se aiba indemnu, harnicia, spre asi imbuna starea materiala? — Acuma aplicandu celea dise la poporulu nostru din partile acestea» la prima privire damu de unu contrastu. Poporului nostru de pe aici, peste totu nu se póte numi miseru. Situatia tinutului este favorabile, clima buna, pamentulu, cu rasina imbunatatire, roditoriu, insusi poporulu dela incetarea serviriloru urbariale, libegii, asta catu intregulu timpu ilu pote converti si intrebuintta spre alu sau folosu. — Si cu adeveratu poporulu nostru de pe aici, pe langa totu „dolce far nente”, ce, precumu nu se pote nega, este o trasura caracteristica de frunte a tuturoru selogi de soiulu mindiedianu, nu este proportionatu mai miseru, de catu magiarulu. — Cei mai multu, in hrana, si femeile si in vestminte, desfacu in genulu sau mai mare luxu decatu pe. Svabii, carii peste totu suntu mai avuti, si dela carii sau invetiatu a fi straduitori si Romanii nostri in ducerea economiei sale. In datinele, obiceiurile, loga suntu Romanii nostri generosi, multi amitori, recunoscatori, deschisi la anima, iubitori de o speta, stu ospitali. Comanata, dei va veni unu ospetu, o gala ai frange bucatura cea mai de pre urma de pane, care o are in casa sa, si asispenda ultimulu cruceriu. — Asta este Comanda de aici, si spntemi convinsi, si Comanii de pe aiurea. — Si pe langa o stare materiale destulu favorabile, cu virtuti asta in ochi batatore, ce este totusi causa, ca densulu in privintta perfectiunei sale celei spirituale, in cea mai mare parte, rece, indiferentu? — Eu cugetu, ea cauta impregiurarii acestea, este de a se cauta in timpurile celea trecute vitrege, candu de multe laturi apasatu fiindu, si au inspsita unu genu de resignatiune, mai ca asi dice, de desregantia, sandu cugeta intru sine: „ce voi starui, ce me voi nesui, de se'mi suntu bune scolele, invatietura s. e. 1.7 plata totu una'mi va fi; nainta geami totu nu are losp.” — Acasta restenaliune trista apoi sau straplantatu din animite parintiloru, in ale fiiloru si nepotiloru, pano în diva de astadi. Acesta o socotu cu o causa de frunte a apatiiei acestia, care, pregamp, ca cu ajutoriulu lui Odieu, peste scurtu va se incete, numai inteligintia se si implineassa sacra sa misiune. Suntu anca dopa a mea opiniune si alte pricini, inse care dora suntu de o natura cu malta mai delicata, de sate se avemu scu lecu, sta toinita aici ale desvolta, pote, ca timpulu, si neprecurmata staruinita a pnoga pationalisti mai harnici voru fi in stare a le redica totodata, ca voindu a vorbi ceva despre starea materiale a Comaniloru nostri din partile acestea, nu ne putui content, se nu atingu acestea. — j - - gt