Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-01-15 / nr. 4
------.--.----.. n... ] | | -n” eor și nte 8 principiele de susu, op nu va remâne în această organicăuiune. Ci. Nuor nu se va mai denumi învățătoru la gimnapimine, care nă va comproba în modu legitimu, cum că e în naștă învățătoru, și care prin urmare puna stare de a ce serbi de limbele de studiu întroduse la siulu undeva să ave de limba și literatura germană celu puținu cunnoscința ce se cere pentru opețialitățile ue și le-a allesu. Tun m. r. mă Asia lucra rgotedinit'a Eșitu fusun m- 13. rusrne 1883. Inale, geniulu omuară temralai le in tote, preface, cu neputintia, nespui in siose, absurde si a: în setea aceleasi fisice, morale si ce mai nepracticavere, mai tarziu se afla "bune, sie tienea omerii antici cu sante posteritatea se afla Si asta se mai încern Inersine "sau derivalu si se deriva de unde au inceputu. — (Va urma.) „ “tt 1 | Opdinasiunea ministeriului de culturi învățământu din anuu 1855, prin care se regulă referințele limbeloru la gimnasiele din Ungaria, Ardealu și Voivodatulu sârbescu cu bănatulu timișianu. 45 2 i clasă a gimnasiului de susu. Spețialitățle limbeloru obligate (S$ 1 și 3) sântui exe unu fuientu re appăratu alu esaminului de trecerea dintr'o clasă într 'alta și de maturitate, și nice unu scolariu nu se va declara de matoru, care nu are amândoă limbele în putere pănă la acelu rpads, încâtu să le potă și vorui și scrie după regulele grămăticali și sintaptice. . la învățătura limbeloru peste totu, mai vărtoeu sido dos limbe viie sânt obieptu obligătoru, se va applica precâtu va fi nainte eaga Iunei le tie: de ande M. mpărătesci publicate cu ordinăciunea din 16 zzuu imp. Nr. 315, pant. 2), se decretă următorele în privința referinței limbeloru la gimnasiele numiteloru țeri ale imperiului. 1. Limba germană Bach la toate gimnasiele obieptu absolutu obligătoru în Tote clasele. 2.Și unde limba germană nu e limba maternă a scolariloru, îndată ce scolarii au învățat'o de o înțelegu fără greutate, ce potu propune celu puținu unele obiecte germănesce și după cărți scolastice germăneștii. Cum poscința ce e de lipsă scolariloru spre acestu scopu, li se va procura la totă întâmplarea de aici înainte în gimnasiulu de josuri în acele locuri, unde învățătura limbei germane a fostu pănă acum peîngrijită, pentru ca Or și cum în întâia clasă a gimnasiului de susu să ce învețe germaneoce unele obiecte, alu căroru numeru ce va înmulți apoi din anu în anu aetoelu, încătu limba studiului în clasele cele mai de susu să fiă precumpănitore cea germană, spre a o puteapplica școlarii cu deplină îndemânătate au obiecte mai grele. E înse de doritu ca încă în gimnasiulu de josu să se facă începutulu cu limba germană ca limbă de sudiu, cea ce încă de acum nu note întimpina nice o nodecă acolo, unde scolarii au învățatu ceva germanesc e în scola capitalelor unde au occasiune de a învăța această limbă din vorba de tote zilele. 3 île 4 suntă limba germană acolo, unde altă limbă e limba maternă a majoritatei delei mari a școlariloru, va fi și ateasta și literatura ei obieptu absolutu obligătoru pentru toți scolrii în tote clasele gimnasiului. A. Pentru această limbă și pentru cea permană, împreună, se voru destina pe septemână cinci ore, la a căroru împărțire se va ave în vedere pe deo parte esertitulu ce e de lipsă spre a le învăța cu temeiu ne amandoă, iar de altă parte grade avuția literaturei fiecăreia din ele pentru cultură peste totu. Limba maternă a majoritatei delei precumpănitore a școlariloru, se va applica la totă întâmplarea ka limbă de studiu pănă atunci, pănă cându numai prin ea se pote mijloci pînă fundată; ea va pute fi încă și mai încolo limbă de stuiu, întru cătu Ce NOTE împăca cu prescriptulu cupprinsu cub d 6., Mai multu decâtu dos limbe viie ns voru puteai nice o O a treia limbă viiă pentru școlarii cari încă n'au nice o cunnoscință de ea, nu va pute fi obiectu de învățătură mai curându, decâtu în înteia dată limbe de studiu la unu gimnasiu, cu putință metodulu comparativu, și paralelismulu nu se va face numai cu aceste limbe între sine, ci și cu cele clasice, spre care scopu, câtu mai curându va fi cu putință, se va propune seau latina seau greaca pe temeiulu unei grămatice germane. 9. E reserbatu sinistemului de culturi învățământu a determina, cum să se applice principiele aceste la fiăcare gimnasiu în parte, avându în vedere referințele ce esista acum. 10. Caracterulu de gimnasiu publicu și dreptulu de a da testimonie cari să aibă putere de statu, nu se va concede prin Brașovu. 18. Inonuarim.Lipsa de școale reale și comerciale). (Ypmape.) Non scholae sed vitae discimus, nu învățămu pentru școală, ci învățămu pentru vieți. Ce mai cuvinte de auru acestea ale strămoșului nostru Cvintilianu, nu cătu au mai rămasu de nesocotite pe la noi în cursulute și ae dos sute de ani. Să nu ne sfiimu a o mărturisi loi toți cărturarii, să nu ne sfiimu, căci nu este rușinea noastră a spune cumu învățamu noi odinioară științele positive, totu pentru școală, totu numai de frica profesorului, a carcerului, a clasificăți unei rele, seu și de voiă bună, însă fără nici o prevedere că ne voru folosi vreodată ceva. Așea este, știința să se învețe pentru că e știință, pentru prețulu ei ingeniu, precum și virtutea să o urmămu numai pentru că este virtute; decă însă știința e menită pentru ca să ne dea și bucătură în gură, atunci are pentru ce să o priimimu și să o înhățămu totu numai ca teroglivii egipteni și totu precumu învățamu odinioară noi ardelenii matematica dela Pater Buzna și dela alții de calibrulu răposatului? Căndu vreoată unu profesoru de matematică și a luatu ostenela sa să deștepte ne ascultătorii săi din puntulu de vedere cu totulu practicu, carele de altumintrea le era și loru, ne era și aoă aproape de nasu; căndu vreodată ni s'a arătatu ponă, că fără nițică matematică nu'ți poți clădi nici măcaru o casă de doamne-ajută, nu poți măsura linia unui drumu, nu vei arunca unu podu mai siguru preste o apă, nu' ți vei fmiărți cu dreptate moșioara cu fratele tău ș. a. ș. a. Însă ce m'amu sui tu eu așea departe și tocma la matematică, căndu noi nu pricepeamu nici chiaru pentru ce învățămu cea mai simplă aritmetică. Întocma o pătiamu și cu geometria, cu desempulu, cu fisica, cu mimia, cu mecanica, cu tehnologia, ba tocma și cu geografia și cu statistica, incă și cu studiulu agronomiei, care pe acele timpuri era obieptulu lenei și alu desprețului nostru cu profesori cu totuințe, care near fi pututu da mai curăndu ca oricare altele pănea de toate zilele și încă cu noicocă, noi însă le prețuiȘi totuș toate acestea suntu acele stirămu tatu pe cătu prețuescu și ascultătorii teologiei caldaica, mându, unu preotu năcăjitu și amărâtu, unu advocatu cu nădragii în vine, unu medicu nepismuitu de pimini pentru avuții. Bată Domniloru, nu în morala nostră, carea judece Dzeu, relative este multu mai neprihănită de cătu a mai pustoru altoru popoară, ci în desprețuirea științeloru positive și practice stă rarbaria noastră, de care ne vădiră străinii. „Romănii suntu omenii cei mai buni din lume; șagiarii, de mi mai măndrii, suntu ospitali, amăndoi însă zacu mn barbariă.” Acesta e sântința străiniloru despre noi. Înțelesulu îi este ușoru. vorbi despre naționalitate, patriotismu și libertate și a crede că acestea se potu căștiga, păstra și apăra numai cu sărăcia lui Diogenes, cu golăniă de proletari, fără științele positive și numai cu politizări seci de cafenele, ori acesta ar fi una din cele mai triste rătăciri ale vecului și poporului nostru. Și cumu să nu fie acesta, căndu în Europa cea luminată nu a mai rămasu îndoieală, că științele positive adaogă forte multu încă și la consolidarea caracterului moralu, carele ca și ori se va lăsa nici unui gimnasiu, care nu se va organiza în concendii acumu încă ce cere ca să fie mai tare decătu diaman Monarhia austriaca. TRAMNS SYLVAMIA, siriaca mi arabica, căndu le stă inima ca fiit prea preotesă imita viitorea sărăciă. De unde venia răulu acesta? Bena de acolo, că dela noi tineri ușor ei se pretindea ca și dela bătrănulu Socrates, ca să căutămu științele totu numai pentru prețulu loru internu și din celu mai naltu puntu de vedere, pe care însă noi nu'lu poteamu cuprinde. În locu să se zică la mai mulți: Msi copii, scurtați vă drumulu, învățați bine numai cutare și cutare știință, pentru ca să'ți ajungi curându mi să'ți căștigi cu ele o păne sigură, ni ce zicea mai Băprocă din cumu intramu în școlița de A-B-Mari: 4 ani de normă, 9 ani pu gimnasiu, 6 pănă în 8 ani de facultăți, pentru ca să ce aleagă mi din noi căte unu bietu practicantu flu A vrea să întemeiezi fericire, prosperitate, îndestulare, a scopulu mai L.-- u