Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-01-15 / nr. 4
Mi. de Miuiorcău, cmete amede șe și, adera: Inimea pi Sambata. Fuia e data pe septemana, adeca : Perștin, orașie paana ama 10 î. m. el pe Linpriptean 5 1. în na Macarechie, 25. Limeevarie 2055 e Reetip Maiestatea Sa c. g. apostolia, cu seghisoge de mana din 14. Ianpagia a binevoitu a aproba cererea ministrului de maneie si de comerciu, a b. de Baumgartner, care-si lega demisionarea din causa înaintateloru batranette, aratandui se rgeanalta multiumire pentru servitiele facute ; totu odata ordită Maria Sa c. r. apostolica, ca numitulu sinistră se mai continue a-si purta oficiu pana ce se va suplini prin altulu. Es. gri Pentra ieri sttalae 7 1. pe șa Sem, a pa asaala intrega 14 £. m. ce. Se ptemumera la MVie pesta șrerateiei, cam si la toti canesealii ati DD. a te prealini. Ronu serie „polita“ se po 4 ș. p Brasiovu, 925. januaria n. În 13 porteapela/„12 se simti aici unu cutremuru de remanta, ca o leganatura de catra resaritulu medidinalu catra apusulu nordicu. Daune va lasata dupa sine necasure cutremurulu. — Pe la noi, dupa unu friga aspru de 10 vespserii a se topi nepa,inse indata dupa acesta gheaserii gerulu. Stramutarea acesta fara veste a temperaturei trage dupa sine si bole; mai vertosu între prunci domina specie feliurite de versatu; totusi nea feritu. Dolien de furia cea mare a acestei epidemii, care in Bucovina ajunse azi plecase acolo de ea 4. Sortemani, sai vestosu în Legnapti secera: versatulu intra mici si mari multe victime. Din „Timpulu,“ nou essitulu diurnalu politicu comercialu in Buscuresti, ne sosira la mana vro cateva numere, din care se vede, ca tinerimea, ce intreprinse cu du a lati ideile si simpatiele civilisationei, inca e patrunsa de imregatita cerintia a timpului, ca romanii din Principate, desa vreau se prospereze, sa-si liresea inimile sale de civilitatea aruseana, ragasindu orbecatorele simpatii nordice. De altadata ne vomu rentorce la cestiunea rustsca, cu care a inceputu si numitulu diurnalu. - Din dingaale: „Daili News“ din Vondonu anpnti'a sa Stedia se alatura la apuseni ca si Riemontala. „Mogpine Post“ scrie din Sabpta Indiei ca o esadra aliata arghinsp fregatele rusesci „Aurora“, „Monitorulu“ Egansiei, spre multa mirare a tuturora, nice cu unu cuyentu, nu atinge insagsagiile de pace dela Viena. „Mandegheg” umbla cu spiiagea prin intunerecu. Eludice malta în este rusine cuvinte. Conferintta din urma de Viena a adusa pe apuseni la convingere, ca. din tgastatara de Decembre nu se pote castiga nemidilocita esesptiva de a se pasi in contra Casiei activu si deacea sau rentorsu la tractatulu din Aprile (celu incheiera apusenii cu Porta si în care se crede voia de a intra la toate puterile europene, pe candu celu de Decembre lasa numai, Prusiei locu de a se tote alatura), L. Jon. Ensel, carui nu i placea tract. da Decembre, midiloci în Parisu, ca lucrulu se devina la tractaturi din Arghire. L. Palmerston alaturea cu vighistii, alti carora representantu e Casei, va ajuta, ca regi-reelitii cu iubirea de conferintie a lui Aberdeen sa cada pentru totudeuna. În urma dice, ca tractatulu de Desembghe se privesce acumu de unu tractatu specialu in Paris si London si asta punctele greutatei ghestoiulai se afla totu numai intre apusu, Turcia si Rusia.O depesia telegrafica cu data Beltin 19. Ianuariu descopere o mesura de retragere a rusiloru in lepat galatierei, fiindca Gorciacoff a ordinatu, ca magasinele de fructe sa se straloceze 30 verste in leuntrulu teghi (Besarabiei). Gorciacoff a ragasita Ismailulu si sa dusu la Chilia. Mai multe despartiamente din mintia sau trimisu catra Reghesorp, ca sa se poata arega in contra eventualei navaliri a aliatiloru, carii au apromisu lui Omeg vro 3 despartiemente de miltia, sa se intrecurme sompnisatiunea rusiloru la Perecopu. Pofta novisima ce ne sosiresanda incheiemu colonele nu ne aduce alta mai insemnatu de catu, ca pregatirile, trimitegele de transporte la Crima din tote partile se intetescu, si ca se astepta o lovire olaritage intre dusmani. Corespondintia. De sub Heniu, 27. Decembre v. 1854. Dupa o toamna ploaiosa si tinosa, amu capatatu asuma o regna cu ncua forte magice, asta, catu lespitoghii acestoru alpi numai cu mare greptate rota strabate la vitele loga in poieni, si e teama, ca Pinda ea rapa la 5 piciore de inalta, nerotanda merge oamenii la vitele Ioga, se nu piara de foma pastorii viteloru, Batranii nu-si aducu aminte, se fie sadiita vrodata mai multa neata de catu aspmap. - Amportatiunea seghealelora mai vertosu a graului si farinei din vecina Bucovina este forte mare, desi carausii suntu siliti cu mare greu a trece muntii acoperiti cu inalta nea. Grau se aduce mai cu seamă la magazinele imregates si in. Bistritta, Clusiu etc., parte si pe seama privatiloru. Judeii suntu speculantii si liferantii cei mari, eaga basotinenii, sasii si romanii de aici in mare numeru suntu numai carausii loru. Acestora li se deschide calea la unu castigu bunu cu carauiii, tosma aspma irna, sandu alte dobenzi din economia rurala,3una mai cu seama sta pe locu, nu toate trage unu aggi sauloge, lipita munteni, mai cu seama lipsa cerealeloru, ce in an trecut aici au fosta pucine torte, totadeauna este buna si de ghesomandata fiecarui economu, pentru ca lenea, si facerea numai pe acasa în tempulu iernei cei lungi nu aduce aua familiiloru agriculture fara fome si miseghitate. Cu toate ca imrogtatianea de basate este mage, pretinsu loga si pe aici este mage. 5-6 Pog. vv. merita cea mica de grau (16 cupe), 3, 30 cr. de epengura (porumbu,) Istoria besericasca a D. Saponisp Basiliu Ratiu, precuma si serentta 6. scriptura a D. Can, Timotea Cipariu amu primit'o cu forte mara veniia, si cu placere legemu in aceste opuri de a castiga si a si “acoperi alte lipsea, „care, apasa pe bietii pretioose, desi suntu numai compendiuri, totusi celoru ce le au pe . Fi 3 me trecutu în sio le facu pna segatu minunata de bunu, leptoriului i vinu în minte selea pe largu si cu toate interagite prelese din acelea scientie, si în deferia unor orști mai pe largu scrise - bunadra cum aga celea din ssoata - ajuta si acestea comnou dineui de nu uiti macara selea audite în ssota, daca nu ne ierta splinghele puteri materiale a ne castiga tote denegatele casti teologice, pentru preoti. Asteptamu cu stie si a altoru opuri teologice e dare. ca preotii in tote ramurile scientieloru teologice parte sa si castige notittele trebuinciose», parte celea castigate se vu le dee uitarii. Dispositiunea de a se rgheface si eda fagitte esolastise în limba materna romana pentru mai buna inttelegere a tinerimei studiate este demna de toata lauda, pentru ca numai întru acesta moda se poate astepta progresiu dorita in soliutia. Unde ama fi noi acuma, sa se fi faspta asta dispositiune masag cu 20 ani mai nainte? Ori batar de atuncia de sanda multa stimata la profesoru Barnutiu, au inceputu a ne propune studiuluilosoficu in limba romana? Atunci au fostu impumnatu de tote partile pentru aceasta intreprindere noua, straordinaria, ci acelu barbatu dupa axioma: „Agege et pati fortia romanorum est“ intre tote impetitiunile sontinuandp a merge pe calea inceputa, au data impulsu si indemna ca sasi deschida si alti literatori romani ochii, carti tedienda folosit sa se apuce cu deadensulu a traduce si propune studiele scolastice in limba nationala, bine inttelesa, re cumu adeca sau fasptu cu atata efeptu si la alte natiuni. Vedi bine ca acestea idei multumeau ajutatu si grabitu si catastrofa aniloga trecuti, candu pamentulu politicu cutrieratu din temelie amenintta perire, precumu între alte au perita si multe idei ruginite, si imola literaria sau mai stersu, eara atmosfera literara e pgatita de negurile si septina vechia, sau regeneratu asta de minunatu, dupa cuma o vedemu acuma, — .