Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-10-14 / nr. 82
nea amintite indreptata intr’o direcțiune că aceea, in catu se poate rumpe fuulu negotiarei intre dieta si coroana, in privinti’a obiectului dilei, numai noua poate se ne fia daunosa caoi status quo, care ar’ remane intr’unu pasu ca acel’a ne atinsu poate fi ori carei alte nații a Transilvaniei folositoriu, numai pentru poporulu romanu nu. Opositiunea care se arata in stanga amenintia a face precaria , ba potemu dice probabiliter imposibila sanctionarea acestui artielu de lege ; pentru ca întrebarea astadi este singura aceea, primimu noi articululu acest’a de lege seu nu ? tertium non datur. Deca s’ar’ otari cumva prin majoritatea dietala neprimirea acestui artielu de lege, ce ar’ fi fórte de compatimitu, urmarea este sigura, este caderea articlului in fontana in (So ist es) totu cuprinsulu ei si resp. caderea § 3 din acestu articulu de lege, care pentru antai’a ora face schimbare in sistem’a Transilvaniei politico-nationala de 3 natiuni si 4 confesiuni cu ocasiunea organisarei trebiloru din launtru tierei. Se vedemu acum folosele practice, se vedemu autonomi’a tierei cari s’au adusu inainte de motive din partea unoru domni din steng’a in contr’a primirei articulului de lege. Despre autonomi’a tierei ar’ trebui se tăcu, ca acést’a e desbatuta din tota partea aceloru domni, cari au vorbitu pentru primirea articulului de lege si documentata cu atatea arguminte in catu nu e de lipsa se mai adaugu si eu din partemi ceva la aceea. Numai atatu vreu se aducu inainte, ca eu nu pricepu, ce legătură afla domnii aceia intre autonomi’a tierei si resiedenti’a trib. supr. jud. Autonomi’a tierei nu se garanteaza neci decum prin loculu trib. supr. ci prin puterea legislatoria eserceata prin diet’a s’a propria prin separarea agendeloru intre dieta si poterea esecutiva. De poterea esecutiva se tienu agendele tribunalului supr.fia acei’a in Vien’a ori in Transilvani’a. Nu are întrebarea acest’a neci o influintia si neci o ponderositate. Interesele partideloru amintite de dlu Aosente, depărtarea loru dela trib. supr. credu ca pentru barbati de specialitate sunt motivu, care merita mai putina considerare. Tribunalulu suprema nu are de a da Tagsatzunguri, nu are se tracteze si conferente cu partidele, ci are de a judeca din acte si de a se tiené strensu de cuprensulu loru. Nu au partidele neci o causa se mérga la Vienna, mai cu seama partidele pentru care se vedu a vorbi unii domni din steng’a. Interesulu partideloru este ca judecatoriulu suprema se fia catu se poate mai departe de actori si de victi, pentru ca asia pote se fia mai aperatu si de influintiarea loru, atunci justiti’a pre care o dorescu partidele este mai asicurata. S’au mai disu, cum ca unu feliu da concesiune am potea se pretendemu si noi in privinti’a resiedentiei tribunalului supr. in Transilvani’a, pentru ca noi am datu dreptulu de alegere din manane, acést’a nu sta, ca dreptulu de alegere ar’ fi unu ce folositoriu pentru noi, si noi am datu unu ce folositoriu din man’a nóastra pentru regimu. Nu este asta dloru, lucru. Dreptulu de alegere pentru amploiati de justitia in secolulu alu 19-lea pentru Transilvania, precum poate este pentru tóate poporale civilisate, dica pentru tóate poporale care iubescu o justiția dreapta si independente, prin care se se garanteze înaintarea binelui publicu, sicuranti’a de persoana si avere, înaintarea creditului publicu este o calamitate, este unu m a 11 u m, o sarcina de care a ne scutura cu unu ceasu mai ingraba este deforinti’a noastra. Noi voimu a asecura independenti’a justiției. Justiti’a e chiamata de a sta de asupr’a ori cărei partide, fia aceea naționala , confesionala sau altufeliu, după cum in acéstea unica privintia pre bine a observatu dlu dep. Herbert, verbce tribunale, de deosebi celu supremu ar’ fi se fia eu preotulu santitu manutienatoriu alu sântei scripturi la administrarea justiției. Cu acestea din partemi incheiendu vorbirea si facundu inca odata atenta pro prea onorat’a stenga la urmările amintite de mine, cari probabiliter voru urma din p resistintia facia cu pro inaltulu rescriptu imp. prin care insusi Mai. S’a vorbesce cu diet’a tierei, recomendu înaltei case primirea acestui articulu confirmata de Mai. S’a, in totu cuprensulu lui. (Bravo! din centru). Mog’a: De nu s’ar’ fi vorbitu din partea dlui vice-presiedinte Alduleanu in contr’a mea si in contr’a aceloru, ce sunt de unu semitu cu mine, nesce învinuiri nemeritate, atunci asiu tace si nu asiu dice nemicu, caci obiectulu s’au desbatutu destulu si nu mai are de lipsa se se mai desbata. S’au disu din partea dlui vpr. Alduleanu unu atare premisu, cumca noi avemu a ne apropia cu insusi Mai. S’a cu un’a parte a legislatiunei, acést’a si eu o concedu, dar’ consecintele ce le-au adusu domnialui inainte nu le tragu de acolo. A disu domnia lui, ca noi facemu imposibila sanctionarea articulului acestui’a de lege; au disu, ca caderea articulului acestui’a de lege este sigura, si ar’ aduce rumperea referintieloru cu sine, si ca steng’a ar’ trebui se fia buna cu regimulu Mai. Sale. Au vorbitu si ceva despre resistintia. Eu dloru trebue se respingu acestea învinuiri cu tota energi’a in numele meu, ba si in numele celoru ce sunt de o opiniune cu mine. (Bravo !) Noi dloru, rumperea referintieloru nu o vremu, noi — pre temeiulu descoperirei dlui v.pres. ca unu factoru alu legislatiunei — dorimu cu cea mai mare supunere a ne descoperi sentiementele noastre înaintea monarchului, si scimu, ca inaltulu nostru monarchu vorbele credintiosului seu poporu le au ascultatu totudeun’a si ne indreptatiesce si acum’a cu aceasta ocasiune a crede si a spera, ca vomu fi ascultați. — Deca am sei noi dloru aceea, cum ca o vorba supusa, umilita, o rogatiune catra monarchu ar’ trage ceva neplăcere din partea monarchului, atunci nu am dice nimicu, ci am plecă capulu la cele ce vinu de susu in numele monarchului. Dara dupa ce acéstea nu sta, ca inaltulu monarchu este cu multu mai bunu, cu multu mai gratiosu pentru poporulu seu, de catu se pota presupune asia ceva despre credintiosulu seu poporu, care este representatu in stanga si cu a cărui representante am onoare a fi si eu. — Din acestu puntu de vedere, din pricinile aceatea neci de cum nu aflu imposibile sancţionarea artiolului acestuia de lege, ci speresu, ca Mai. S’a chiaru prin motivele aducunde io representatiune aru veni la convincerea aceea ca poporulu voiesce, ca trib. s. se fia in Tranni’a si nu in Vien’a, si l’aru sanction! La argum. d. v.pres. despre starea curtii jud., ca curte supr. — numai atata dica, ca ea are alta forma de cum avii inainte de 1848 , ea judeca de sine statatoria si neatarnatoria, si pentru aceea recomenda in case primirea asia, precum l’a trami8U diet’a intaiasi data spre confirmare Mai. Sale, si ’mi retienu dreptulu . . a aduce argumentele inainte, din care noi pornindu vomu roga pre Mai. S’a, ca se binevoiésca a ne lasa resiedinti’a trib. supr. in patri’a nóstra. (Bravo !) Resultatulu vedi Nr. Gazetei 76 cum si estractulu siedintiei din 23 Septembre. — AUSTRI’A. Vien’a Mai. S’a imperatoriulu nostru, după ce se reintorse dela Ischl la castrulu Schönbrunn, in 20 a venitu in capitala, a primitu audientii numerose si a intaritu dioisiunea dietei din Vorarlberg (Tirolu) pentru ca se aiba pe viitoriu marc’a sa propria germana. Generalulu de art. cav. Benedek se duce la Italia. Mai. S’a benevol a sascrie conchiamarea sen. imp. pe 12 si ea preBiedinti si v.pres. remasera totu aceiasi. Aniversarea din 18 Oct. spre aducerea aminte despre batai’a cu Francii la Lipsi’a, estempu nu se serbă cu ceremonii man, ci numai in capela se ceti o misa pentru resbelatorii cei cadiati. Br. B a ch avu audientia la imperaturu si se afla de facla si contele Reckberg. 329 Cronica esterna. In politic’a superioara domineasa o venare neadormita după aliantie cointeresate si din punctulu acestu de vedere judecata toata politic’a esterna a intratu intr’o fasa temporisitoria, din care o voru scoate numai ivirile actiuniloru precalculate. ROMANI’A. „Monitoriulu oficiale“ descrie ca 7/19 Oct. se reinfiintieza fuunctiunea de vicariu alu sântei Mitropolie cu salariu de 1000 lei pe luna. Prin decrete cu data 5 Octombre 1864, dupe propunerea făcută prin raporturi de dn. ministru secretaru de statu la departamentulu justiţiei, culteloru si instructiunei publice, sunt numiţi: Dn. G. Costaforu, doctoru in dreptu, profesore de dreptulu civilu la facultatea din Bucuresci, rectore alu universitatiei din Bucuresci. Dn. A. Treb. Laurianu, profesore de istorie a literaturei eline si latine la facultatea de litere, decanu ala acei facultati. Dn. Al. Orescu, profesore de geometria descriptiva la facultatea de sciintie din Bucuresci, decanu ala acei facultati. Dn. Teodora Amanu, artistu in pictura, in postu de directore si profesore alu scólei de Belle-Arte din Bucuresci. Dn. G. Tatarescu, artistu in pictura, in postu de II-lea profesore de pictura la acesta scóla. Dn Georgie Daniilopolu, doctoru in dreptu dela facultatea din Parisu, in postu de profesore suplenta , pentru catedra de drepturu penala la universitatea din Bucuresci. Dn. Constantin Essarcu, doctoru in medicina si licentiatu in sciintiele naturale, in postu de profesore onorifica pentru catedra de fisiologia la scoala de medicina, dupe dorintia esprimata de Cluj.