Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)

1864-04-08 / nr. 28

Mr. 98. Brasiovu, 8. Aprii iu 1864. Anulu MULAU. Oftzera esse de 2 ori: Mercarea si Bambet’». Foiea oca data pe eeptemana. — Pretiulu, pe 1 aaa 10 fl. pe V4 3 fl v a. Tieri eaterae 16 fl. v. a. pe ane ana edn 40 doidieeeri, or 3 galbini mon. sunatoria. Se prenumără la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari siu mici inserate secera 8cr. Tacs’a timbrata e 30 cr. de fiecare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se voru mai primi publicări. MONARCHI’A AUSTRIACA. Despre inipartîrea politica a Transilvaniei. (Continuare si capetu.) Cu privire la punctulu alu treilea aflu ca in adeverii e de trebuintia, ca cu ocasiunea impartielii pre catu numai sufere impregiurarile se fimn cu toata luarea aminte, pentru ca natiunalitatile se se adune la unu locu, ceea ce vise pentru Ardealu este o problema grea. Ci acesta condesare la unu locu nu o poți impinge pana la punctulu celu mai din urma*), pentru ca de aici ar’ resulta nisce anomalii foarte bătătore la ochi. Precum adica ar’ fi o nedreptate a face o imparțiala ca aceea, alu cărei scopulu principalii ar’ fi numai ca se paralisese pe un’a seu pre alta națiune seu tocma se o nimiceasca, asie din contra earasi ar’ fi o impartiela foarte greșita si de condamnații, candu cineva ne mai privindu la neci unu felu de alta impregiurare ar’ imparti tier’a numai in interesulu unei seu doua națiuni. — In anii mai din urma, purcede auctorulu dicundu, amu fostu norocitu seu nenorocitu a vedé mai multe planuri de impartirea Transilvaniei. Amu vediutu unu proieptu inainte de acesta cu cativa ani, după care in Ardealu aru fi 11 scaune sasesci, nu inse cele 11 vechi, ci compuse din cateva noua, eara altele compuse din unele vechi, si din alte comune trase de aicea la sasime. Intru adeveru ca acea impartiela era atatu de interesante, incatu nu miam pregetatu a mi o delinia si totuodata a mio descrie după localitati, pentru ca pana atunci nu aveam idea despre unu lucru mai de risu, si nu credu se se afle ieroglifi mai frumoși tocmai pe cele mai vechi columne monumentale, decatu era cele zugrăvite pe chiart’a desemnata in urmarea acelei impartieli. Scopulu adica fusese, ca cu acelu modu se intemeiese in tiera o tiara sasesca respandita. Amu vediutu earasi altu planii, prin carele Transilvania se impartia in 36 comitate. Nu e indoiela ca acela planuitoru ’sia imaginatu, cum ca Transilvania este o vaca foarte laptoasa, care va fi in stare de a nutri 36 comiti supremi, cum si 36 corporatiuni de funcționari, si inca cu plati bune, pentru ca toti se nu faca nimicu. Amu vediutu altu planu, după care Transilvania se impartia in cinci comitate magiare, in 5 secuiesci, 5 sasesci, 5 romanesci si doua districte romanesci si asie suma sumarum 22. Amu mai auditu de unu planu nou, carele voiesce a infiintia 18 comitate. In fine mai auditu despre unu planu si mai nou, după care ar’ fi a se infiintia unu pamentu sasescu, cu carele se se impreune tiermulu stengu alu Tarnavei mici, adica acea parte a tienutului depe Tarnav’a mica in care locuescu cei mai multi magiari, pentru ca asie adeverat’a germanisatiune se se si incepa. După acestu planu secuimea se va imparti in doua comitate, eara ce se va alege din ceealalta parte a Transilvaniei, soia Ddieu, poate fi ca voru dă si magiariloru din gratia ceva. Si in toate acestea impartieli care a fostu ideea principala? Antaiu pentru ca se se faca pre catu se poate amploia si mai multi pe pungile poporului; eara adoua pentru ca o națiune se se asigure pre sinesi catu se poate mai curendu cu pagub’a celeilalte. Amu disu mai susu, cumca concentrarea la unu locu o aflu de trebuintia, sustienu inse ca adunarea la unu locu fortiata (silita) si purcesa din interesu egoisticu este de condamnatu, pentru ca scopulu ari fi apasarea. In fine in catu pentru punctulu alu patrulea, apoi la acesta inca trebue se fimu cu luare-aminte. Ci acestu scopu se poate ajunge in Transilvania (adica, ca fiacare comitatu se aiba vreunu orasiu de capitala), din causa ca orasiele noastre sunt atatu de respandite, in catu la toate comitatele se ajunge cate unulu seu mai multe. Dupa ce amu scriau asia multu, sar’ pote aștepta dela mine, ca după toate acestea se esu cu unu planu de impartiela gat’a, ci eu nu o făcu acést’a, pentru ca nu sunt asia arogantu, ca se me apucu de unu lucru atatu de maretiu numai din mancarime (pruritus); eara de alta parte nu voiu se iau asupra’mi nici rol’a lui Romulus, neci se mergu pe urm’a strabuniloru nostrii *) carii au ocupatu tiér’a, ci eu cu acestu articulu am avutu de scopu numai atata, ca se constata, cumca o impartiela noua nu se poate improvisa, pentru ca aceeasi trebue se fia prevenita de o numeratura a locuitorilorun dreapta si acurata, din causa ca cea din a. 1857 nu are acestea insusiri.**) Alu doilea trebue se fia prevenita si de unu operatui catastralu foarte acuratu. Fara acestea o impartiela noua nu se poate pune in lucrare, pentru-ca numai din acestea se poate statori si poporimea si intinderea, precum se póate deslega si întrebarea, deca nou plăsmuitele comitate voru fi platindu atata contributiune, pentru-ca se poata porta sarcinele administratiunii. Preste acésta se mai cere de neaparata conditiune, ca planulu elaboratu mai nainte de a se prihai se fia cercetatu de catra omeni de specialitate la facl’a locului, pentru ca se se afle, nu cumva se voru intempina pedece firesci la punerea lui in lucrare, ca ce numai pre acesta cale se pote asigura planului unu viitoru, eara din contra totulu ar’ fi unu lucru indesiertu.“ — Pana aici Dn. H. H. in K. Közlöny. Noi din partene inca recunoscemu intru toata poterea cuventului însemnătatea unei noua impartieli a Transilvaniei; noi inca ne-amu ocupatu cu acéasta cestiune inca si nainte cu 13—14 ani, eara in Ian. 1862 **) Ne ar’ place se aflamu căușele, pentru care numeratur’a din 1857 nu ar’ fi fostu neci dreptu neci acurata. Ce e dreptu, publicitatea magiara din Clusiu mai ridicase cate odata si mai nainte protestu asupra acelei numeraturi, inse neciodata nu ne a convinsu cu ceva arguminte tari. De a fostu vreo numeratura nedrépta, apoi ne ramasimu 99 la 1, ca aceeasi a fostu nedrépta numai pentru romani. Not’a ref. *) Mai bine s’ar’ dice, pana la cea din urma persoana, precum isi imagină unii sasi si unii romani in 1848—9, fara ungurii totu pe atunci pana la — Marea neagra o singura națiune magiara. Ref. *) Acesta „nostrii“ se poate aplica si la romani si la unguri intocma. Nota ref. Gazetei.