Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)

1864-10-14 / nr. 82

Mr. 89. Brasioru, 90/14 Oct. 18 04. Anum­ YY1II. GAZETA TRANSILVANIEI Gazet­a este de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Feies ane date pe septenuca. — Pretiuiu, p« 1 «ou 10fl. pez.13flv.tt. Tieri esterne 16 fl. v. a. peana ana sau 40 doidieceri, or 3 galbini mon. sanatoria. Pe preaumera la poetele e. r., si pe. la DD, corespondenți. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari sen mici inserate se ceru 8cr. Tacs­ a timbrala e 30 or. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte au se voru mai primi publicări. MONARCHIA AUSTRIACA. 6531/1864. Publicare oíicósa. Devenindu unu planu alu fostului ingeneriului guberniale Graiser din anulu 1848 si unulu alu ingineriului Székely din anulu 1850 despre regulares tarnavei cei mici, in anulu 1861 in mani private,­­ se provoca totu insul­ carele are cunos­­cintia despre susutintia acestoru doua planuri, a arata acésta pana in 31 Decembre 1864 pr­esi­diu lui reg. guvernu tran­­silvanu. Sabiiu in 20 Octobre 1864. 1—3 Dela presidiulu r. gubernu transilvanu. 27125. 1864. 2—3 In numele Maiestatei Sale ces. si apost. reg. Marile Pincipe alu Transilvaniei, cornitele secuiloru, pre gratiosulu nostru Domnitoriu. După descoperirea înaltului presidiu a cancelariei r. tran­silvane aulice inaltulu ministeriu c. r. de resbelu a inputer­­nicitu pre supremele c. r. prefecturi provinciale de arme, că aceste in casulu asentarei unoru studenți de acei’a, cari fre­­cuentandu anulu din mma alu cursului scolasticu la vre unu gimnasiu superiore, n’au dobanditu din progresulu studiatoru clase eminente ci numai clase buna, si de aceea neci ca se bucura de eliberarea dela militia, se fia auctorisate in urm’a cererei loru provediute cu testimoniu scolasticu alu an. prec. din urm’a si substernute acolo, a le da licentia pe unu anu de dile spre depunerea examenului de maturitate, inse numai sub impregiurari pacifice. Ce prin acest’a se aduce la cunosciiusti’a publica. Din siedinti’a guberniului r. transilvanu Sabiniu 8 Oct. 1864.­­ pretensiunile de dreptu privatu. Ceea ce se tiene de partea aceea a interpelatiunei, care privesce la proce­­derea judecatoresca mai de înainte, presidialu guber­nialu nu se afla chiamanu a se demite la unu responsu detaiatoriu, ci face numai observatiune, cum ca ori­ care privatu, fia acela comuna ori particulariu, după lege are dreptulu a ’si scoate valoare pretensiuniloru sale îna­intea judecatoriloru ordinari, seu in casulu acest’a de­legați, pe calea legei si se astepte in linisce otarirea judecatoreasca, pana atuncia vnse statulu quo defiptu din partea politica se se sustiena incungiuranduse fap­tele silnice spre a incungiura si grelele responsabili­tăți. “ — De a­ci încolo se continua desbaterea speciala la fondulu desarcinarei pamentului, unde Ecs. S’a eppulu br. Siaguna la titululu alu V-lea făcu una propu­nere, se se rége Maiestatea, ca se benevoiesca a darui interesele partei de dieciueli ale fiscului din fondulu­r, pentru preotimea cea lipsita de mediulece a confesiu­­niloru recepte, si nu de presiedintele reflectata, ca a­­ceast’a propunere se poate face numai de sene statatoare, er’ Esc. S’a s’a aratatu gata a face si asia. După schri mai proaspete diet’a se va amena si fini sambata in 29 Octobre, si cu tóate ca comitetele sunt gata cu operatele loru afara de com. de petitiuni si celu de 24 cu organisarea diregatorieloru politice, totusi, cu greu se va mai lua înainte si altu proiectu , pentru­ ca pe 12 Noembre e conchiamatu oficialminte si senatulu imperialu. Dela diet­a Transilvaniei. Prenunciamu, ca iu siedinti’a din 90 Oct, dupa­ ce se ceti una petitiune a comunei Sohodolu din dominiulu Bravulului, data prin P­u­s­c­a­r­i­u, prin care se ruga S o h o d o j e n i i, ca se li se regulese una­­data reportele loru faeia cu comun’a Rosnovului, care i conturba in liber’a folosire a notarului loru de pasiune si dupa­ ce se concrediu la comitetulu de petitiuni se mai continuă desbaterea generala asupr’a prel. fondu­lui pentru desărcinarea pamentului, si mai vorbescu vr’o cativa oratori totu in tonu desparatoriu si apoi se incepe desbaterea speciala după cum vomu mai vedé. Iu siedinti’a diu $JI Octobre se ceti responsulu presidiului gubernialu la interpelatiunea dep. Klein si consoci, privitoria la certele sasuoru cu fostii graniti­­ari din distr. Naseudului. Ecca cuprinsulu respon­­sului: „Cumca procedur’a judeciului delegatu dela Bi­­leacu aplicata la procesulu de conturbarea in pose­siune in cert’a pentru granitia tocma s’a anulatu prin resolutiunea instantiei a 2-a la tabul­a regeasca. “ La interpelatiunea dlui Ratiu totu in caus’a a­­cesta s’a responsu, cumca linea reambulata in anulu 1862 s’a intaritu prin resolutiunea Mai. Sale in 31 Martiu 1864 si s’a impusu sustienerea acestei linee, pana la o sentinti’a judecatoreasca. Prin acest’a pre in­­alta resolutiune e certa aceast­a pentru granitia din par­tea politica definitiva decisa, fiendu-ca numit’a linea trebue se se sustiena pana atunci, pana candu seu prin vre­una învoire pacinica seu in urm’a sentintiei jude­cătorești nu se va lipsa alta linea, care se reguleze Preliminariu pentru fondulu de desărcinarea pamentului in marele principatu Transilvania pre periodulu finantiale 1864, adeca: dela 1­ ma Noembre 1863 pana la finea lui De­cembre 1864, asia precum s’a stabilitu acela in urm­a consultariloru comitetului dietale. (Capetu). Titlu VII. Salarii de disponibilitate si pensiuni. Pretensiunea regimului după preliminariu pe anulu adm. 1863/4 ................................................. 10.000 fl. pe Noembre si Decembre 1864 . . 1.666 „ la pla­ta 11.666 fl. Spre acoperirea acestora spese se ceru quidem după aretarea esaetoratului de stata c. r. numai 6625 fl. 22 cr. Inse comitetulu cu privire la parerea desfa­­siurata la tit. III. neci incuviintiarea acestei mici sume nu o pote propune, de orace salarisarea si pensionarea amploiatiloru dela judecătoriile urbariali desfiintiate cade asupr­a vistieriei statului. După cele premise se ar­ata referinti­a precum urmeaza: Titlu I. Direcțiunea fondului de desărcinarea pamentului ....................................... 15.037 fl. Titlu II. Comisiunile verificatorie . . 25.332 „ Titlu III. Ajutamentu la spesele de regie ale administratiuni justitiarie . . . Titlu IV. Sume de computu la capitaluri . 8.200 „ Titlu V. Rente celoru in­dreptatiti . 2.109.962 „ 2.158.531 fl.

Next