Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)
1867-11-26 / nr. 92
bi dintre ungari cei mai marti, cari au intrata acama in servitiu nici idea n’au despre legile tierei, aceasta nuse nu geneza pe nimenea. Bine ca au potato cărați pe romani din oficiu, si înlocui ca angari, apoi valeat quantum vaiere potest. — Reala si balta este de a se cauta tocma in legile patriei, pentruca abstragundu, ca none gratia no ne trebne, nici „méltányossága“ altora, care no eosista, noi dopa sistema municipala na santema in stare a ne alege ana solgabiraa, pentruca méltányossága (ecitarea) altora asia aduce cu sine, ea in comitatulu nostra, unde intre 190.000 locuitori santa 170.000 romani, facie ca 20.000 oDgani, sasi, armeni, evrei laolalta — se intielege ca proprietatea de pamentu, de baitu purtarea sarcineloru publice, darea de bani si de sânge e eclatanta in partea romanilora , — in representanti’a comitatului se fia intre 500 membri numai 80 romani, mai adauge ca comerciala si industria din Aiuda e representata cam cu 100 membri, adica mai multa decata representanti’a tuturora romanilorn dia comitatu , apoi alegeţi romane oameni in care ai încredere, ori supuneţi fiii tei ia astfelia de fora sei judece, ca are santa ei asia de capaci, ca contra candidaturi ? Dificile est satiram nou scribere, si tatu se mai afla óameni neomeni, cari se mira, pentru ce santa romanii atata de nemultiamiti ! Hei domniloro! romanii santa fórte nemultiamiti, si vora fi dia timpa in timpu tota mai nemuitiumiti pana atonei, pana cando nu va fi dreptate. Sperantiele, ce le puneau unii in deslegarea cestiunei nationalitatiloru, incepu a dispare, din causa ca emanarea nu e apta a insufla încredere, apoi d. deputata Besze a spusu-o francu in ana din siedintiele trecute, ca ungarii sint ana poporu aristocratica, si trebae multa timpu, pana cando vom paté desbraca institutianile aristocratice. — Cestiunea nationalitatilorn inse se poate numai pe base democratica deslega, celn pocinu asia credemn noi, ci asia e convinsa OBtadi Europ’a intréga. Candn vmi se desvoltu tem’a acesta si se aventurezu, ’mi adusei aminte, ca ama lunecată preste voi’a mea in politica, si ea imperati’a libertatei de presa e de parte de noi, deca presiding guvernialu a oprita continuaren „art. din legile Transilvaniei“ — precum se dice in Nr. 80 ala Gazetei *) — si asia incheiu core- 8pondinti’a cu una adieu, si cu dis’a romanului : adieu se ajute dreptatei. — X. Y. Z. Refutare in caus’a brachiului dela Bobot’a (Dersid’a mare). (Inchiaiare.) Intre acesta an ajunsa in coman’a si R. D. vicaria Coroiana cu representantele besericei, care numai decata după sosire se dechiara, ca din licitatiune ca grea va fi ceva, ca pentruca adanat in capatulu satului ia disu, ca la licitatiune nu va lasa pe nime, si dupace ia admonaiiu si densula, se se retrena dela fortia, i a respunsu, ca deca va vorbi multe, nici pe ela nu’nu voru lasa in launtru. Vediendo D. vicarin, cumca toata capacitatea lui e inzedaru, i au lasato acolo, si s’a dusa in comuna, unde numai decata dupace ajanse, veni si o parte a conducatoriloru probabil minte din acela scopa, ca se se convingă ara fi va licitatiune scopa ? Intrandu acestia in locuinti’a protopopesca atata eu cu consocialu jurata, cari si R. D. vicarin, ni ama pasa tata nesninti’a se abatemn poporala dela resistintia, inse dorere, na ni a succesa, pentru ca conducătorii, si mai io arma ni au spusa ordienu, ca au mai plătită ei inca, si vom fi in stare a plati si spesele brachiuloi, inse nici licitanti, nici composeaori nu vom lasa in comuna nicidecum. Dupa ce ama asteptata pana la 11 ore in comuna inzedaru, unde afara de R. D. vicarin — care inca numai din respectata catra persoana sa fii lasata in launtru — nici posesoru, nici iicitantu nu s’au aratatu , vediendu ea acesta si cumpa tata asteptarea inca e inzedaru, si fara scopa, de alta parte convingandume despre aceea, carnea intra astfeliu de impregiurari fiindu poporulu infariata, aici persoan’a mea nu e in siguritate, — m’am depărtatu din satu, spanenda maltimei de popora aflate in căpătata satului, cumca dupace a impedecatu licitatiunea, acuma se’si cânte de treba, ca astadi na va fi licitatione. Intr’aceea ajangandu la una dintre cele mai de aproape ospetarii de Bobot’a, mi aa esita inainte coraposesorii de Bobotna si mai multi licitanţi adauati acolo dia comitatulu Solnocului de midiloca, comittatulu Crasnei si Chiora ; mi aa enaratu, oampa ei intielegunga despre pascitaaea amenintietore a bobotaniloru facia cu composesorii si licitantii, fara pericta vietiei no au cotezatu a se presenta la locuia licitatiunei, ca atatu mai tare, ca pe anula dia composesori, care calare s’au fostu apropiata de sata, bobotanii intre injarari si batojocuri ’la aa fagaritu. In urmarea acestora actorii au presentatu la protocota acea rogare, lumea eu pentru esecutarea sentintiei devenita la potere esecutiva se ceru brachia. Dupa tote aceste convingandume altcum si ea singara despre resisteati’a poporului in intieleantu legilora 1840 art. XV, part. II § 143 si 1844 art. VI § 15 mi a fosta detorinti’a a cere brachiu dela loculu competinte, vice cornițele primăria spt. d. Ludovicu Pelei, tramitiendu’i protocolalu de esecutiune dimpreună ca toate actele procesuale, cu aceea adaugere, ca dupace in casata presente resista o coman’a intrega, brachia ar’ fi de ordinată patu mai puternica. Brachiumuta fu rânduita, si ca conducerea aceluia fu insarcinatu judele cercaalu dlu Ludovico Becski cu aceia indramare, ca de atata putere se se ingrijesca, cate va fi de lipsa, si fiindaca intra aceste din fonte sigura amu intielesu, cumca bobotaui intielegundu de aceea, ca amu cerutu brachiu in contra lori, si cumca in casu candu se va arata brachiulu, vom trage campanele intr’o urechia, la ce fiesce care locuitoriu va fi silita asi apuca arm’a sub pedeapsa de 5 fi. ai a ataca brachiulu, dien, intielegandu aceste, indata dupa primirea solei despre ordinarea brachiului dela d. vice comite, amu scrisa d. jade cercualu, cumca dupace aci nu intra atata se arata o resistintia, incatu o resoala, brachiulu se fia cată de puternica, firesce intielegandu puterea armata a comitatului. Judele cercuata a si strinsu o patere de 300 si orecati de oameni, statare mai alesă din maghiari si romani de prin satele vecine, adacinduo in 3 folia diminétia in contra comunei. Acum deca si dapa aceste se ar’ mai afla cineva cate de paciau amblata pe terenul o juridica, care ar’ intari, cumca aci nu a fosta resistentia apiiata, acestuia numai atata ei mai dico, cumca comun’a insemna ca nu vre se lase brachiulu in laintru , stradele conducatore in comun’a le-au prevadiotu ca cinge împletite de paie crucisi curmezisi , si cumca chiaro si atunci, candu brachiulu intră in laintru, s’a aflata bobolanu, care a cutezată asi retica pumnale asapra judelui cercaata. Atata e ce se atinge de mine din articluia corespondintelui. La celelalte parti neatinganduse de mine numai in genere observa, cum ca si acele care le mai scrie corespondintele despre brachiulu dela Bobot’a santa — neadeverate (—). Ca acésta din parte’mi dechiara de inchiata polemi’a presente. — Zilah 31 Oot. 1867. Georgiu Balint, jude centralu si asesorii onorariu, totala retacita si vorbesce numai din venta, seu poate numai din ceva ara personala, ca scopa ca se depopalariseze pe barbatula, care e oglind’a natianei, ’mi tienu de datoria a descoperi adeverata, si a arata on. publica, carnea in caas’a noastra dn. Dr. Rația cu advocata si aparatorie, nici cea mai mica vina na poarta. — Deci cu deosebita onoare ve rogu se binevoiți a da loca acestei mice reflectări, in pretiaii’a noastra foaia. Mai nainte de toate trebue se marturisesca, carnea noi nu ama incredintiata nici una data pe Tia din „Tel. Rom.“ se scria in publiuu despre oaas’a nóastra, ceea ce densului, precum se vede, nici ea e cunoscuta, si nu me pota destula mila, cam indrasnesce a serie despre una obiecta, care densului no’i e cunoscuta, si a esi in publica ca scornitul culese numai din audio, mai nainte de a’si castiga date secare, si a se convinge despre adevera. Ceea ce dice dsa, cumca Dr. Ratin ar’ fi casionata perderea procesului nostru din causa, ca nu s’a informata despre starea lucrului, si nici oua data nu ar’ fi fosta in faci’a locului se’si fi făcuta uaa conspecta despre situatiunea locului etc., — na e adeverata, pentraca ion. 1863, candu amu rugata noi pre on. Dr. Rația se ne primeasca cans’a noastra si ca advocata se ni o apere, a fostunsa in 8. Regina in persoana, si a primita toate actele, precum si informare neresaria dela Zaharie Sandora, omalu cela mai de frunte de aici, pe care l’a fosta incredintiatu comun’a cu asta comisiane; — apoi dn. Dr. Rația in fiinti’a de fapta a mentionatului membru comunala s’a infacioaratu la tribunalele din S. Regina la pertractarea cea d’antaia si mai importanta, unde ca toate poterile ne a aparatu ca as’a foarte bine. — Era la ascultarea martoriloru a tramisu pe dn. Georgia Filipu jurista absoluta si barbata cu pracsa, pre care mai de multa timpu ’Iu cunoscema, si de si nu porta advocatia supra firma sa propria, totusi sob a altuia apara căuşele munteniloru nostri foarte bine si merita toata încrederea nóstra. Cate s’a tienotu ascultarea martoriloru, totudeauna pre langa dn. Georgiu Filipu a fosta de facta si cate 3 membri alesi din comuna, apoi martori toti din mai multe comune , si-au datu mărturisirile sale drepta si in favoarea noastra. Asia dara dn. Dr. Ratio si-a împlinitu datorita sa ca advocata, si ne a aparatu caasta noastra din toate poterile bine ; — prin urmare na asa a causatu perderea procesului nostru la 1-a si 2-a instantia, fara alte circumstari, care on. publica lesne le pote judeca. Mai încolo me patrande o mare mirare, cum indrasnesce T—n a dice in publica, ca dn. Dr. Ratin ar’ fi laatn sume mari de bani pentru purtarea propeanloi nostru , cando densula — T—a — nici nu scie, ca plătită i amu nci vreanu cruceriu scu ba, — Ca se pu’si faca cineva idea falsa despre dn. Dr. Ratin si se dé crediamenta scorniturilor a tai Ta , simtiala omenescu me silesce a aduce la canoscintia on. poblica, cumca dn. Dr. Ratio mai de multe ori compatimindane pre noi, si considerandu saraci’a nóastra, ne aa laeratu si fara bani, — era ca aceea ce iama data pana acama, dupa calculata nostru na pota fi ostenilelesale nici de dinmetate plătite. Binevoiți a publica aceasta dechiaratiune sol. *) Averau legea de presa absolutistica dela 1852, avemu constitutionalismu, care restringe si opresce si ceea ce legea absolutistica n’ar fi impedecata niciodată. Dar’ pentru acesta nime se nu abdica de a scrie si in politica, cace in tonu de infratire se pote scrie orce adeveru si descoperi orce neradiiaraire, altfel iu constitutionalismule ar’ fi numai o satira. - Red. 366 Onorata Die Redactară 1 In „Telegr. Romanu“ Nr. 80 una Tradia Orastia, se acatia de pereaana bravului barbate alu natiunei noastre dn. Dr. Ioane Ratin, apoi intre altele mai multe vorbesce si despre locuitorii din comuna noastra Cuesdiu, cumva dn. Dr. Ratia ar’ fi luata dela densii sume mari da bani pentru purtarea proceselorn cu fostii domni pamentesci pentru munţi , si ar’ fi perdutu procesele acelea momentase numai din vin’a dsale, pentruca dara nu ar’ fi fostu nici una data in faci’a locului in persoana, ca se se fi informata despre starea lucrului s. a. t. Ea ca locuitoriu din comun’a Cuesdiu, caroia decurgerea procesului ce’lu purtamu cu lor Kemény György pentru fenatiale asia numite Galaci, ii este mai bine cunoscuta, decata corespoadintelui Tia, vediendo ca densula e ca Domnule Redactoro! Mai deanadi pre cando foile din Clasiu si Pest’a discutau ca totaadinsa la desfiintiarea mitropoliei numite de Alb’a Iulia, s’a disu in unuia din Nrii Gazetei ca cu afaceri de acestea se se ocupe foile bisericesci, era anume in casata de facla cei interesati se se adreseze catra „Sionulu romanescu“ din Vien’a, cu competente si de specialitate. Intr’aceea „Sionnlu romanesen“ a repansati, precom se spune din lipsa de abonaţi intocma precom au repansati si in vecin’a tiera de dieca ani incóce vreo trei foi bisericesci tota din lipsa de abonaţi, pentruca clerurile respective nu le-au ajutata. Eu am cugetatu multu asupra acestui lucra, ca are déoa clerurile romanesci chiamate de unditoriulu relegiunii n’au placere de a’si tiené cate aud organa bisericesca, mirenii se se mai ocupe cu afacerile bisericesci, eea se le lase in scirea lai Ddien, se nu’si mai faca din capu calindariu, se se ocupe numai cu trebi Inmesci, ca agricultura, comerciu, industria, technica, arta mi-