Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)
1867-11-26 / nr. 92
Nr. 03 Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. pe tv. 3 fl. v. a. Tiemestenne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 8 Decembre 26 Nov. 1867. Amin WA. prenumera la postele c. r., si pe la corespondenti. — Pentru serie 6 er. timbrata a 30 er. de fiacare publicare. MONARCHIC AUSTRIACA Transilvania. •Cu rescriptii din 21 Novembre 1867 , la propunerea ministeriului de justiţia , D. fostu secretariu la curtea de casatiune Servianu Popoviciu e denumita de Maiestatea Sa de consiliariu la tribanalu apelativu in Sibiiu. — BrasioVU 6 Dec. Eric’a tienutu aici o adunare amestecata compusa din representantii comunei cetatiene si din cei tramisi cu plenipotentie dela comunele celoru trei orasia si cateva sate sasesci din acesta districtu. Cans’a principala a conchiamarii acestei adunării municipale a fostu o diferintia escata de mai nainte intre comuna cetatiena si intre cele districtuali asupra coperirii acelei parti de apese publice, pe care statuli nu mai voiesc sa le coperi din tesaurului publica. Diferinti’a in suma era pentru momentu forte mica, adica numai 1021 florini, cu atatu inse era mai mare difer intima de principiu, precum se va vedè mai la vale. Siedinti’a fu deschisa prin prea on. domnu Fridericu Fabricius prefecturu cetatii si alu districtului. Simburele cuventarii de deschidere a fostu, ca statuia pe la an. 1862 a destinata pentru municipiale sasesci unu ajatoriu anuala preste 200 mii florini pentru scopurile administratiunii municipale, precum a destinata (si mai tardiu votatu senatulu imperiala) si pentru celelalte tienuturi ale tierii sumele care aflase cu cale, pentruca mechanismulu se nu stri pe locu ; se cuvine inse a însemna, ca acelea sume s’au destinata numai in modo provisoriu, adica numai pana candn potestarea legislativa isi va lua timpo de a reorganisa tier’a si a defige liniele de competentia intre auctoritatile municipali si intre cele guvernementali, sau adica pana candu se va sei curata, catu aiai remane municipialoro din antonomi’a veche si catu se sporesce din aceea, pentru ca apoi si spesele se se impartia in aceeasi proportiune intre statuî municipiu. Intr’aceea veni sistem’a sistatore cu o multime de reduceri si economii in favoarea tesaurului publica. Cu acea ocasiune suma de trei mii fiorini destinata ca pa asia lu pentru tota materialulu trebuintiosu, precum lemne (la 200 stanjini), tóate trebuintiele cancelariiloru si ale prinsoriloru si altele multe care se vedu specificate in computui, se reduse numai la 900 si ceva pe anu. Cu acea suma a festa curata preste putintia a coperi acelea spese curente. Mai de multe ori s’a ceruta dela statu bonificare, ci revolutiunea fu totudeuna. Cu atatea trebue se va ajungeti. Urmarea fu, ca pe doi ani esi unu deficitu de 1021 fl. Cine se mai platesca inca si acela deficitu ? Inca din siedinti’a trecuta se alesese o comisiune incarcinata a pregăti unu respunsu la acea intrebare. — Acum dn. prefectu facu a se citi acelu operatu si ila dete in desbatere Comun’a cetatii mai plătise preste 600 fl. dela sine totu pentru acelea scopuri, este totuodata contrinsa e daca nicairi, toate localitățile gratis pentru toate derogatoriile districtuali. Comunele din districtu inca nu voia se plateasca, ci in urma se invoira ca spre plați sub conditiune, deca cele srepte sate (Sacelele) inca vom fi abregate a purta la spese. Asupra acestei cestiuni se inciuse o disputa animata, care a tienit o era intrega, pentruca cetatienii recunoscură, ca deca Sacelele n’au representantii loru in adunările districtuali, nici nu se cuvine se concurgă la asemenea spese, era din o parte se observa, ca este probabilitate cumca acelea siepte sate se voru incorpora la comitatulo Albei fle susu. « . . —— După atatea dispute dn. prefectu se vedia in pusetiune de a spune districtualilor verde, ca ei trebue se platesca, pentruca are imputerire data, ca la casa de resistintia se i silesca. Acésta folosi. Atunci Gur’a- satului, precum se dice la noi, esi din partea districtu aii loru cu o fata, in care chiaru repartitiunea loru era făcută gat’a. Apoi dara pentruce atata timpu perdutu ? Timpulu inse totu n’a fostu perduta de totu, pentruca astadata fu vorb’a numai de o ransiera, era mane va fi vorb’a de sigura pentru mii foarte multe in sasa seu iu diósa , după cum ni se va păstră seu răpi autonomi» municipala. In aceeasi siedintia se mai citi o epistola venita dela Pest’a in paus’a caiiloru ferate, din care culegemu numai atata, ca din imprumutulu de 60 milioane sperata ca atata sete dela Septembre incoce deocamdata era si se alese nimica, din causa ca milionarii spaimantatii de nouale constelatiuni politice nu voiescu se împrumute nici pe statuia Ungurescu. După acestea siedinti’a se rediok in pace. Observamo ca intre mai bine de 60 membrii adunati s’au vediutu si — doi romani, candu ar’ si pututu fi macar 12. — — Din vecinulu districtu alu Fagarasiului ne veni o scrie foarte unita si trista. Comunele vecine Staroai’a (alias Sierpeni) si Persiani perediate ambele la drumuluierii se judecaseră de unu siru lunga de ani pentru o parte de pădure. In anii din urma Starcaia avuse unu advocata romanu din Fagarasiu, era Persianii pe unu boema care venise la Brasiovu ca măiestru de paduritu, era de cativa ani scosu din deregatoriu si incurcatu in cateva procese proprii, facea si pe pseudoadvocatulu. Pereienarii psrdura procesulu in tete instantiale si sentinti ca ajunse majora pentru ecsecutiune. Persionarii respinseră ecsecutiunea de doua ori. Functionarinlu însărcinata cu scoaterea ecsecutiunii mai esi inca si in 4 Dec. cu cativa gendarmi la facl’a locului, ci sătenii ii intempinara cu furci si cu pari, era unuia din ei puse man’a pe puso’a unui gendarmu, se franse si unu baioneta sau doua. Acesta la momentulu in carele gendarmii era datori se apere nu numai legea, ci si vieti’a propria. Urmarea fu, ca unu satena remasera împuscata morta. Locuitorii din Persiani sunt cunoscuti de oameni cum se dice cu capolu in peptu , artiagosi, capatienosi, au si nenorocirea de a fi condusi de unu omu pre patu ignoranta, pre atata si înfumurata. Intre comunele Ohab’a si Vada inca eosista o diferintia foarte seriosa cra si din caus’a unei păduri. In septeman’a trecuta a esitu si acolo eseculiune, care inca fu respinsa, din norocire inse fara urmări triste, pentruca precum se spune, acolo s’au aflata barbati, patii au aciutu re’nfrena patimele resbunarii. Inca odata, póte a m i i’a óra: Soóla, invetiatura, biserica, morala si — stirpirea t otalaabietiei dela acestea popóra nefericite! — Husin 3 Deo. Cominariulu regia cont. Pe o h y lask a se publica cu data 28 Nov., ca fiindu gramaditu cu lucrările se afla necesitată, ca cele 2 zile destinate pana acum pentru primiri pacioae pe septemana, se le reducă la una pe septemana. Prin urmare incepandu dela la Deo, a desemnatu marti’a dela 11—1 ore pe septemana, despre ceea ce se face cunoscuta publicului. — „Unio“ aduce scirea, ca curtea de casatiune incorporata cu curi’a regesca din Pest’a intru uuu despartiementu deosebita se va compune din presedinte: LadislauPopp, consiliari: Berde Mozsa, Ocsvai Ferencz, c. Bethlen Gábor, Biró Miklós, Pap Alajos, Iacobu Bologa, Fr. Bömches si Augustinu Ládar. Deca e adeveru, apoi cu incetulu si la aceasta curte se totu mai impucineaza oamenii. — Am auditu ioi calea acea amenintiare, cumca ministeriala a luata in nume atatu de reu alegerea lui Kossuth Lajos junior, incatu in pasulu repetirii alegerii stengei in pedeapsa se va stramuta guvernulu, curtea suprema judecatoresca si presto totu institutele publice se voru strapune la Tard’a. Ast’a e solre din „Magyar Polgár“ era „K. K.“ i eschiama: „No!sermane ministeriu maghiara, si Turd’a va datu de capu copilandru stângei. Se scie ad., ca stang’a se nevoiesce a deveni la alte alegeri majoritate, era atunci spereza mai multa libertate „Magyar Polgar“, care e organu alu stângei. — Blasiu 28 Nov. 1866. Onorata Redactiune ! Astadi s’a finitu licitatiunea asupra averei miscatoare remase de prea bunulu nostru părintele metropolitulu S i u u t i u, care in decursă de 14 dile a trenutu Blasiulu iu o formala miscare, concursulu strainiloru inca a fostu destulu de mare, mai alesu pentru vinuri si vite. Cele mai multe obiecte inse, precum suntu mobitiile de casa de totu soiulu, si bucatele s’au cumperatu de catia blasiani, iu pretiu cam de 17.000 fl. — Au fostu o adeverata satisfactune pentru stimatorii marelui barbatu , vediendu, ca cei mai multi se întrecea la licitare de a pute ceva compera de suvenire dintre obiectele espuse, asia incatu la unele s’a urcata pretiulu vindiarei întreita prette adeverat’a valoare. Ma unii stoteu 2—3 dile cu banii in mana, fara se fi pututu ajunge se’si cumpere ceva. Despre politica nu’ti mai scriu cu asta ocasiune nimica, nu pentru ca dara n’asi ave materia destula, ci din causa, ca neamu uritu a arunca mazerea pe părete, apoi stimat’a Redactiune n’are privilegiu de a representa opiniunea publica, pe cum au alte foi, prin urmare voru dice era si contrarii nostri politici, ca numai Gazet’a le fabrica spre a tiene spiritele in perpetua neodihna. Apropos ! Sunt curiosu de se mai făcu si in dilele noastre, ca supta sistem’a nemtiesca asia numitele „Volksstimmungsberichte“. Deca se făcu apoi credu, ca voru fi mai consciintioase, caci la nemți totudeauna sună „sehr gut, brillant, nichts mehr zu wünsohen übrig“ etc. — Idea aceasta mi-a datu-o intelnirea cu mai multi amploiați romani disponibili, cari suntu pe locurile unde au sierbitu, cunoscuți de prea aplicabili, capaci si oameni cu caracteru, era acuma după unu servitiu de 18 ani se vedu sistematice eschisi, si multi din ei suntu pe cum amu dice Opfer der Politik, adica pe romanesce proletari inteligenți. Firesce ca accetta procedura ungurii mai intrelepti o desaprobeza, dicandu , ca alegerea aceasta va tiené numai scurtu timpu pana la codificare, si s’a facutu in timpu, candu spiritele era încordate. Noi soimu inse, ca toate alegerile din Ardealu, ori cate proteste s’au datu in contra loru, s’au aflatu de bune si s’au intaritu, — prin urmare eschiderea somaciloru din oficie nu ca aÎuna nimeriti durere de capu, poate numai acelora, cari si-au cheltuitu totu ce au avutu, ca apoi sierbindu patriei, ce’și vedia ostenelele tineretieloru remunerate, era acuma sunt străini in propri’a lor patria. — La acésta se poate intr’adeveru aplica proverbiulu germana „traurig, aber wahr“.— Firesce déca se va lua guvernata după diurnalele maghiare, apoi „dintre romani fiindu pucini capaci, mai multi nu s’au pututu aplica“. Lucrulu este inse cu totala altmintrenea. Lumea intréga scie, ca dintre romani tocma cei mai capaci nu arau aplicata.