Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)

1868-12-08 / nr. 95

acutia dupre sensulu­i 384 pr. pea. ia forma de peroalaria cercetatoria de a se enuncia se statoresce. Dia siediati’a judecatoriei scaunalaMuresia­­lui tienata io 21 Novembre 1868. Nr. 2487/prim. 1868. motive. In 15 Maiu a. c. pentru memori’a aduna­­rei populare tienute 1848 in 15 Maiu in Blasiu, totu acolo s’a arangiatu după programa una serbatoare si cu opasionea acesta sub presidiulu prepositului Basiliu Ratia la sala bibliotecei gim­­nasiale s’a tienuta ana conferintia, a caruia scopu iasionatu a fostu, consultare despre starea natiunei romane. In conferintia acesta sa stabilitu urmato­­riulu pronunciamentu : Intreleginti’a romana adunata (urméza in­­tregu tecstulu pronunciamentului, apoi) in con­ferintia si acea­s’a hotaritu, ca numitulu pron. se se publice pre calea diurnalisticei , si dupa acesta se si publicata in 1868 27 Maia Nrala 38­ a diurnalului politica, carele apare in Bra­­siovu sub redactionea responsabile a lui Iacobu Muresianu. Amintitula pronunciamentu, purcediendu de intru aceea, ca confesiunile si limb’a natiunei romane suntu periclitate, natiunea ast’a e arun­cata prin marginea unui abisn si ca ara fi re­­strinsa de pre terenulu politica, — restaurarea autonomiei Transilvaniei reactivarea articliloru de lege aduşi in diet’a dela Sibiiu 1863/4, prin cari articlii naţiunea romana s’a inarticulatu ca naţiune, limb’a si confesiunile ei s’au garantatu — si conchiamarea unei diete transilvane des­­plinita, din acea caus’a pretindă (!!), că­ci diet­a pestana nu o potu considera indreptatita a face legi valide pentru Franci’a (?!), nici pre transilvanii ce pota vom­ fi siedindu intru inse de represen­tanti legali ai tierei. Dupa ce afirmarea aceea e neadeverata, ca confesiunea si limb’a natianei romane in urma constitutionalminte reactivatei regimului (??!) ara fi periclitata, natiunea acesta ara fi aruncata pre marginea unui abisu si restrinsa de pre terenulu politicu. — După ce prin artiolulu de lege 1847/8 VII din Posioaiu, si prin articlulu de lege 1848 I din Closiu, uniunea Transilvaniei cu Unguri’a legalminte e edisa, si legile aceste articlii de legi II 1865/7 din Clusiu in deplina loru (ce?­e) s’au sustienutu (asia). După ce Mai. Sa pre bas’a juramentulu­i de incoronare si anume prin rescriptului din anula 1867 20-a Febr. din Vien’a, diet’a din Sibiiu in 1863/4 de illegale, (?) olanirile ei, ca pre cale ilegale aduse, — de nevalide s’au indurata ale dechiarâ. Dupa ce dar’ Transilvani’a legalminte rein­­corporata catra Ungari’a numai in comun’a dieta pestana poate fi legalminte representata si repre­­sentantii alesi legalminte in partile Transilva­niei , pre basa numiteloru legi fundamentali suntu representanti legali acestora parti si mem­brii indreptatiti ai dietei pestane. Dupa ce periclitarea limbei, confesiuniloru si nationalitatei romane facia cu egalitatea de­plina, edisa in aceste legi fundamentali si anume privitorie la confesiune in articlu de lege IX 1848 din Clusiu, d­e una afirmatiune nedrepta, si tinteza la iritarea spiriteloru . După tote aceste prononciamentulu de sub întrebare, prin care diet’a pestana presanta nu se considera de indreptatita a aduce legi valide pentru Transilvani’a, nici pre transilvanii, cari li au parte intru inse ca representanti legali ai tierei, incatu si publicarea pronunciamentului pre calea diurnalistica; — cuprindu in sene crim’a conturbarei pacei publice normata in § 65 a. b. cod. pen. providiorice sustienutu pre bas’a olarirei dietale si invelirea Mai. Sale in catu agiteza publice in contra unitatei statului maghiara se face amagire la ur’a in contra ace­luia se tienteza animare la opunere in contra legiloru sanctionate, pre langa aceea se face ne­­stiintta la causarea antipatiei relegionarie si na­tionale. Ca-pe legile nóstre aduse pre calea consti­tutionale pre totu cetatianulu intru una forma de oblegii si civile numai legile si pre basa astora decretele regeloi si a oficiolateloru con­­stringu. Atacarea validitatei legei si cu deose­bire cu recunosterea publica si serbatoreaoa a vigorei legiloru, cari au reactuatu unitatea sta­tului maghiara, pronanciarea aceea ca represen­­tantii poporului alesi pre basa legiloru acestora suntu ilegale, publicarea acestora pronanciari pre calea presei; faptele aceste cuprendu in sene agitarea periculosa in contra unitatei sta­tului, nestiintita la causare de despeotu si ura, asemenea si despre propusulu reu facia cu ast­­felia de fapte nu e indoiela din acea causa ca factorii pronuociamentului s nesoiescu confesiu­nile egali indreptatita, cari stau sub paz’a legei, in credinti­a loru relegionarie si una natiune periclitata in limb­a sa si de desbracata de drep­turile politice, a o demustra. Fapta aceea ca acusatii la facerea si publi­carea acestui pronunciamentu au conlucrată, se dovedeace prin fasiunea loru propria adica: prepositolu si canonicolu Basiliu Ratia recano­­sce ca după repetite provocari au primita pre­sidiulu in conferintia , câ acolo s’au primita punctele principali a pronunciamentului si anume punctulu ala III lea câ­tu partineace ca totala si câ după finirea adunarei si conferintiei asu­pra pronunciamentului au cetită si a subscrisa prononciamentulu nuse esprima chiaru câ pen­tru a castiga convictiuniloru politice valere n’au altu terenu decatu calea publicitatei, canoniculu Elia Vlassa a fasiunatu, câ ela a redicatu cuventu in sensulu pronunciamentu­­lui, câ ’lu recunosce de consunatoriu opiniunei lui ; pre rendulu cercetarei speciale voiesce a afirmă, acea că in privintia publicatei pronun­­ciamentului ara fi fosta de părere contrarie, dara in rendulu investigatiunei asia ceva n’a pomenita , ci in responsorile lui de a atunci sta chiaru ca fiindu de facta pana la finea adunarei in privintia poblicarei pre calea diurnalistica a contrelesu cu parerea majoritatei si părere­a si aparut’o in rendulu responsoriloru. Canoniculu Gregoriu Mihali recunósce ca prononciamentulu in presentia si cu invelirea lui a esitu, fiindu de facta pana in finea adunarei, ci că chiaru că vicepresiedinte a conlucrată, e fara indoiela prin fasionile prepositului Basiliu Raţia insasi si a altor­a. Profesorala Ioane Mica Moldovanu iasin­­neza ca a participatu la pronunciamentu, câ a vorbitu in sensulu acestuia si nu recunosce de alu lui; pre rendulu cercetarei speciale nuse a­­duce inainte, câ in privinti’a acea , câ ce se se intemple cu pronunciamentulu, elu câ cela d’an­­teiu a propusu sa se tramita la unu deputata din dieta, dupa acea nascanduse propunerea a­­cea ca nu­mai prin diurnale se se publice , e fara indoiela că acest’a si densulu a primitu-o prin cuvintele lui proprii date la protocolu: primirea propuneriloru in privinti’a pronuncia­­mentului e fapt’a tuturora participatoriloru. — Io fine in fasiunea acusatului Iacobn Muresianu ecsista unu motiva de suspitiane întemeiata ca elu ara fi tramisa pronancismentala la redac­­tiunea Gazetei Transilvaniei spre publicare. Pr­of. Popa Gabrila fasiuneza, ca după pri­mirea puncteloru pronunciamentului si elu a fostu pentru publicarea lui prin diurnale, ca la ascultarea lui ceea de auteiu­a si spusa verde, asia dara apararea lui cu opasionea cercetarei speciala, ca la stabilirea definitiva in piivinti’a asta n'ar fi fosta de facta cu atatu mai pucinu are ponderositate, fiinduca si aici dice , ca pro­­cederea consuna cu parerea lui. Prof. Alexandra M Mica recunóasce, ca elu in conferintia a primitu toate trei punctele pronunciamentului cu consunatoria cu convic­tiunea si parerea lui. Iacobu Muresianu fasioneza ca elu pronun­­ciamentulu de sub întrebare prin posta intr’ana epistola subscrisa M. n. ou verisimilitate dela Ioane Moldovanu o au capatatu-o Elu insusi l’au insemnatu in Nr. 38 a „Gazetei Transilva­niei“ redigata de elu; asemenea au publicatu totu in fai’s aceea cu Nrii curenti dela 68—78 dechiaratiunele cari au primitu pronunciamen­­tolu ai cuprinsulu pronunciamentului; si in pro­­tocoln nu recunosce de alu lui, ci in Nr. 42 a „Gazetei Trans.“ Mu numesce ceredealu lui pro­priu si alu mai multora Romani. — (?) Profes. Demetriu Farago recunosce punc­­tolu alu III, alu pronunciamentului cu cooroli­­rea comune si cu involirea lui s’a stabilitu si asemenea a otaritu si publicarea lui prin diur­­nale. In contra lui Farago sustu si motivulu de suspitiune acel’a, ca sub cercetare sa depăr­tata fara licentiu — din locuinti’a sa, a abdisu de starea preotiesca in Zlatn’a, si cu verisimili­tate a fugitu pre teritoriole străina. Acusatii nega inse propusulu cela rea lor iritatoria, da abstragundu dela aceea, ca ast’a insusi in fapta e involvitu elu dovedesce diu’a anuala, in care s’a făcuta prononciamentala, lo­cuia, serbatoria relegionarie, caii au înaintata acest’a. Modula publicarei si asia in privintia asta vine in consideratiune § 268 proc pen. Dupa toate acestea crima conturbarei paciei pu­blice obiective e dovedita cu totala , — crimi­nalitatea acuzatiloru »’au dovada subiectiva in sensulo § 204 proc. pen. pre basa fasiuniloru proprie, os motive legale de suspitiune si asia punerea loru in stare de acasa pentru prim’a de conturbarea papei publice după § 200 pr. pen. — e motivata. Dispusetiunea in contra lui Dumitru Fa­ragó — el afla motivarea s­a in § 381 si 383 din proc. pen. Muresin-Vásárhely, 1868 in 21 Nov. Kolumbán, m. p.“ Intocma după „Fed.“ Nr. 172. — Se Amu mai activi ca or si când u, totu pe cale legale, totu pentru drept o. La activitate □ e provoca si fratii nostri din c­o­­mitatulu Albei inferioare: A i o d o 12 Dec. 1868. Pe 2 si mmaterele dile ale 1. c. a fosta conchiamata comitetulu comitatului Albei infer, spre a lua in desbatere mai multe obiecte. Fiindu ca intre aceste obiecte era se se desbata si nou operatii privitor la la viitorea constituire a repre­­sentantiei comitatului, la subordinarea acestei representantie »opta regimulu responsabila , si la peroulu de activitate aln acestei representau- Iftie — si fiinduca operatulu se substernuse de una comisiune esmisa din comiteturi comitatense in urma decisiunei din 1—3 Iuliu a. c. , cre­­deamu, ca membrii romani ai comitetuloi comi­tatense se voru presents in acesta adunare, dar’ m’am instelatu tare, ca­ci de abia veniră pana in 16, computandu in acestu numero chiaru si pe amploiați romani. Cate se fia causa ca membrii comitetului comitatensu romani, rema­­sera na mi o potu bina esplica. — Au decisu densii ver una data dara ca se nu mai ie pre viitoriu parte in adunările comitetului? si se se retrena dela ori bi ce activitate ? seu ca indi­­vidualminte nu voiesce a porta spesele împreu­nate cu asemenea participare in desbateri pen­tru una lupta, a carei resultatu se soie dela in­­ceputu, ca va fi cela multu numai darea unui votu de minoritate, ca­ci la altuceva si anume la convingerea majoritatii in favorea binelui co­muna ala comitatului, seu in represeatarea do­­rintteloru drepte ale romaniloru — nu póte conta, avendu de indreptariu esperiintia de pana aci, si de proportiunea, in care se afla nume­­rulu membriloru romani, cu numerulu membri­­lorn unguri, — seu ca ecsistu amendoua aceste, seu si alte cause, cum amu disu, nu sciu. După parerea mea individuale ar’ trebui se ie parte la adunările comitatense fiacsre membra, ca­ci e una mare deosebire intre a te luptă si a cade cu onoare si intre a nu incepe si a parasi lupt’a, facandu despre alte felese ce le amu puté trage din mai désa noastra intelnire. Fiindu’mi scopulu a incunosciintia pre on. publica romana despre despomenitala operata, eta­­u ad­asu aci, cu on. Redactions se bine­­voiésca, aflandu cu oale alu traduce seu cela pucinu ala estiage in românia si alu da pu­blicităţii, adaugandu si votulu romaniloru cu votu de minoritate propusu de protopopulo Augu­­stinu Popa, spriginita si aparatu de advoaatii Katona si Gaetano, din canonicu Mihali si din proprietariu Gregoriu Moldovanu Mezei. Fiinduoa operaturu s’a împărtășită cu membrii romani ai comitetului fa­te tardia, asia, incato unii nici la 2 Decembre na’le posedea (!) romanii nu l’au combătută in totu cuprinsulu seu , ci trecanda preste partile lui însemnate cu I si II , care tracteza despre referinti’a comitetului catra regi­­mula responsabila si despre cereala activitatii comitetului s’a oprita numai la partea însemnata cu III si numai pe acesta a combitatu-o. După primirea acestui proiecta s’a alesă de fiscalu asesorululu Henter, era de ase­sori in gremiu la Aiudn diu Velicanu si alti doi asesori unguri, era de vicecomite in locuia dlai Demetriu Boer s’a ales­ dlu Zeyk Antal (solgabirau pana acum) de si dla comite sapr. Georgia Pogan a accentuata inainte de alegere, ca cu privire la acestu postu se se ie in ooo­­sideratiune binele publica si natiuoalitatile din 378

Next