Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-01-28 / nr. 8
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Foi’a, candu concedu ajutoriele. — Pretinlu: pe 1 aim 10 fl. pe 1/i 3 fl. v. a. Tiemesterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 9 Februariu 28 Ian. 1868. Anulu XXXI Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare. MONARCHI’A AUSTRIACA Transilvania. Potu se aiba functionarii publici opiniuni politice? Ce mai incape întrebare ? A ctu m a potu fara nici o indoiela, pentru ea asta ne asigura insusi aristocratuilu „Kol. Közlöny“ in articululu seu de fondu din Nr. 14, apoi dvóstra soiti oameni buni, ca acea fata nu uita nimica si nu minte niciodată? Adio» se vedeti cum sta tréb’a. Partit’a lui Kossuth s’a intinsu, consolidate si inradecinatu din nou intr’o dimensiune atatu de mare, incatu ea a inceputu a terorisa nu numai pe amploiatii statului, ci si pe cei municipali si a le face sila morala pentruca se’si de dimisiunile. ,K. Közi.“ numesce numai pe doi din doua municipiu, carii ne mai putendu suferi bajocurile Kossuthianilor, s’au si retrasa din servitinla municipala; se cerceteze inse boieroic’a noastra mai bine si ea va găsi numai in acesta mare principatu in timpuri de facia o ceata intreaga de amploiați maghiaro-secui, carii nu mai cuteazase de facia cu connationalii lor Kossuthiani, pentruca aceștia chine dupa ei si le striga : Hei „Persovits“, hei nemtiule, hei negru galbine, hei delegatiste, quotiste, reichsrathiste, poltromule s. c. 1. Toate acestea si asemenea piierate se audira si in 26 Iau. acolea pe loco la Clisiu. „K. Közi.“ suspinandu la toate acestea ne spune ceea ce scia de multa toata Europa luminata, ca aceasta netoleranta este o tirania asupra libertății opiniunilor“, care constringe pe oameni ca se’si alnege convicțiunile proprii, „patima oarba, „furia brutala de partita“, „tendentia periculoasa“, „sugrumare de libertate“, „subjugare neconditionata prin partita domnitaare“ , „persecutiunea caractereloru politice“, „fanatismu turbatu“. Acestea sunt epitetele date de K. K. prin condeiulu dlai Halmágyi S. toturoru cati persecutia pe functionari pentru opiniunile loru politice. Prea frumosu, prea minunatu, non pins nltra ala prudentiei de stata. Totu asia diceamu si noi pana candu mai puteamu vorbi. Ei, dara K. Közi, merge si mai departe adaugandu, ca pe o cale ca aceasta au peritu multe națiuni si ca se poate ca si națiunea maghiara se’si perdia individualitatea sa. După toate acestea dn. Halmágyi incheie : „Nici parlamentele nici ministeriala nostru, nici representantiele nóstre municipali n’au provocata pre cată sciu eu, o idea atatu de neliberala. “ Asia? Adica după K. Közi, numai Kossuthianii sunt tirani brutali, subjugatori si sugrumători de libertatea opiuiuniloru politice la amploiați, sau cum ve place voua a distinge, la amploiaţi si funcţionari. K. Közi, nu minte niciodată. Deci se sciţi oameni buni ceea ce n’ati sciutu pana acum, ca de ecs. pe dn. Dimitrie Moldovanu consiliariu de curte si imperatescu, omu intregu, l’au delaturatu stengacii si Kossuthianii. Iacobu Bologa membrulu curţii supreme cunoscuta de omu drepta si necoruptibila s’a pensionata in etatea cea mai buna la porunc’a lui Kossuth; totu din porunc’a acestuia au fosta delaturati si Romano si Gastanu membrii curtiei de apela; alţii vreo suta de amploiaţi municipali de naţionalitate romaneasca au fosta aruncați pe straie toti numai prin partit’a lui Kossuth din causa, ca aceia inca’si avea opiniunile loru politice independinti de ale altora. Chiaru tribunalulu suprema ala Transilvaniei a fosta desfiintiata numai de fripuliti’a lui Kossuth, era déoa putezara totusi a mai tiené in functiune pe dn. V. L. Popu, apoi se vediura constriusi totu de frica lui Kossuth a mistifica pe publico io cateva foi, că acelasi ar’ fi imbraciosiatu sacr’a uniune cu sacr’a coroana intre atatea strigate de éljen, cate metanii face unu agio care calatoresce in Palestin’a. Insusi absolutismulu cela de moda noua este totu dupa planulu lui Kossuth. Inse si anarchi’a si orice brutalitati veti vedéa prin tiera, toate acelea vinu totu numai dela stengaci si ultrastengaci, era cei din dreapt c a sunt buni intocma cu oile si cu berbecii dóamnei „Unio” ilustrei oficiose din Crisiu. Dela Augustu 1867, adica de când s’au inceputu alegerile la derogatoriile municipali in marele Principatu ala Transilvaniei ei pana mai deunadi după desfiintiarea curtiei supreme de casatiune, noi si altii luptaramn intinsu asupra politicei de resbunare manifestate atato in representantiele municipali, cat si in Kol. Közlöny, nici este asia multa, depandu noi intru unu articulu de fonda voindu a ne apara de politica resbunarei representata prin K. Közlöny ne provocaramu la ecsemplulosltoru popora laminate, unde dupa cate o resturnatura politica mare se duca ministrii si prefectii, se faca alegeri noua la parlamenta, era incolo mephaniamele administrativa remana neatinse, pentru ca in acelea tieri nu este nimeni nici asia de brutala nici asia nebuna, ca se traga la respundere pe judecători, pe finantiari, subprefecti, adjuncti, cancelisti etc. etc. pentru capritiele si brutalitatile unui ministru cu principele Pofignac (1830). ..'*îtru doctrinammule unui Guizot (1848), seu pentru „preanaltele intentiuai“ ale regiloru Caroln »X, sau Ludovico Filipu. In moda asia barbara si ferosa s’au purtatu in timpuln nostru numai meosioanii. In Ungaria si Banatu se sopun pana si notarii (logofeții) dela sate, déca sunt de nationalitate romanesca si se inlocuiescu chiaru si in comune curatu romanesci pana si cu jidovi renegați dela legea loru. In Transilvania logofetii nu se scoto, ca nu prea sunt, era altmintrelea 8’arecate de sigura, deca vreu asia Kossuthianii. Asia dara semana ca in vér’a trecuta totu de fric’a Kossuthianiloru era se svente in aera pre toti amploiații romani din districtula Fagarasia lui. Si deca in distiictuln Nasen dovii cativa oameni dedați din copilăria la comanda de halbrechts, halblinks, stau gat’a se’si de limb’a loru naționala pentru cate unu blidu de linte *), ei o am face acesta tote numai de fric’a republicaniloru lui Kossuth. Amu mai poté iisura inca si alte mai multe ecsemple, din care se se cunósca si mai învederată, cumca Kol. Közlöny are o memoria minunata si ca elu nu minte niciodată. Numai Gazet’a minte, numai de amăgitorii carii scriu in trinsa se se ferésca romanii si se p ie mai virtosu pe urm’a pecurariloru dela „K. Közlöny“ si „Unio*. — G. B a r iti u. — Acuma dara scimu cine a păstorită in 24, 25 si 26 Ian. pe oile si pe berbecii din saturn Feleacu de langa Clisiu, pe acea turma care a fostu si pana la 1848 proprietatea onorabililora clasiani, ale caroru strate le puratia. Dn. Iosifu Moga in calitatea sa de amploiata municipala isi castiga acela merita pentru imortalitate. Ci nu cumva se aluneca si a crede, ca dsa ar fi îngrijită de ataparea oiloru din Feleacu pe contulu partitei lui Deák. „M. Polgár“ din 2 Febr. nu ne spune asia ceva; era după „Unic“ esti silita a da cu socoteal’a , ca oile din Feleacu stau la corespondentia nemidilocita cu Kossuth dels Torino. Tiene minte ca numai acela le-a tramisu bani de adapato, ci apoi ele instelara pe adapatoriule si votara *) „Federationea* Nr. 10. pentru părintele epolu. Intr’aceea M. P. ne promite o ini' yjne si mai acurata in punctulu acesta. — lf. — „Federatia . .u Nr. 10 din 31 Ian. pe coloan’a 35 ttem. o lectiune cati se poate mai aspra catorva domni romani dela Naseadu si onm amu dice in stilulu imperatului Iosifu NI., dela Salva-Romuli-Nepos, pentruca in adunarea municipala de deunadi ara fi propusa ca se secera dela diet’a Ungariei intru intielesulu intrigeloru propagate dio comitatulu Zemplinu desfiintiarea limbei romanesci din afacerile publice. — Totu „Federatiunea“ mustra foarte seriosu pe deputații romani ardeleni aflători la diet’adin Pest’a, numindu’i indolenţi, matura deslegata, oameni carii la diet’a din Sibiiu figurau ca romani mari si pretindeau, ca sunt deputaţi naţionali ; era aatadi iti raspundi, ca ei nu sunt deputaţi naţionali, ci ai cutarii ceron; óameni pe carii opiniunea publica a romaniloru ii persecuteaza pana si in soman, carii nu puteaza a privi in ochii condepntatilorn romani din Ungari’a ; oameni pe carii consciinti’a ii mustra, diet’a si gubernulu nu’i baga nici intr’o sama. Federatiunea mai promite, ca va lua cestiunea aceasta la o diseusiune mai de aproape. Prea bine va face, pentruca ea acolo la facl’a locului poate se cunoasca starea de facia a lucruriloru. Federatiunea recomanda romaniloru ca se infiintieze cluburi politice. La acesta’i respundemn noi, ca se scio, ca natiunea ni se afla in stare esceptinoala ca înainte de 1861 si ca prin urmare din cluburi ne am duce pe calea cea mai scurta in temoitia. întrebati acolo la br. Wenkheim si credemu ca incai in acesta punctu veti afla adeverulu. — — In Sepuime se face propaganda barbatesce, oa seonii se nu mai plateasca asia numitele crescători după fiacare fiorinu de contributions, adica oate 77jcr, la 1 fl. pentru despăgubirea urbariala (rurala), la care se mai adauga alti 25 ca extraordinary. Patru sate au si denegam acestea soiuri de contributiuni. Ci vedi „Udo“ Nr. 15 din 4 Febr. Pe cei 4 bandiţi dela Ákosfalva din Secuime iau prinsa gendarmii. — Diamalele străine in si afara din tiera. Am mai ateptatu de nenumerate ori, caantepostulu in lupt’a pentru asecurarea ecsistentiei unei națiuni si a recunoscerii ei de patra Europ’a, e in prim’a linia informarea opiniunii publice europene prin organele de publicitate ale stateloru si natiuniloru, ale caroru simpatii castigate le castiga preponderant si recunóastere si cu acéstea o securitate de viétia seu celu pudou unu spriginu morala potinte spre a-si putéa desvolta viétia, cele mai remase in asa. De venarea acestui ajutoriu de viétia s’au ingrijitu toate natiunile apasate. Ca deosebire italienii, germanii, maghiarii s’au ingrijitu foarte de timpuriu si inca fara a crutia nici cele mai gigantice sacrificia spre a-si crea o opiniune catudegrandioasa. Castiguri pentru aceste sacrificia e înmiita mai mare si mai elevata preste toate sperantiele, cu care se făcură acele sacrificia. Pe aceasta cale ajunse si Romania a fi luata in ochii Europei, a fi recunoseuta si numerata intre națiunile Europei devenindu semnalisata de opiniunea ei a constitui bulevardulu civil natiunei europene in Orienia. Déca romanii nu dedea semnuri de simpatia pentru civilitatea europeana in 1848, sorgintea din care le-a isvoritu simpatia Europei, déca după invasiunea ruseasca din 1853 ar fi remasa nerepresentati in opiciunea publica a Europei, informandu o ca instiintiele loru catra civilisatiunea ei apromitu o garanția