Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-12-08 / nr. 95
Mr. 05 Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a. •Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl. pe zt 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe ana ana sda 3 gidbini mon. sunatoria. Brasiovu 20 18 Decembre 1868. Anala XIXI. Se prenumera la postele c. r., si pe 1* DD. co -pondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a ii,cala a 30 cr. de fiacare publicare. MONARCHI’A AUSTRO - UNGARICA. Transilvania. Cuventiilu de tron« la închiderea dietei unguresci IO Dec. 1868. Domni magnati si deputati! Ca din’di de astadi se finesce activitatea acestei legelatiani, ei ama dorita se incheiama iusiae io persona dieta presente, a careia lucrare productiva na ’si are parechia in istoria Ungariei de mai multe seole. Nainte de trei ani, intre relatiani seriose si grele, V’ama conchiamatu la deslegarea unei probleme mari. An fosta soopala si nisaioti’a oóstra comona a deslegá töte acele cestiaoi, cari na numai in timpaln de curanda trecuta, ci de secle insera isvórale de neinoredere, siaguatiune si de desbinari. Desi prejudeciele mnsoenite dela trecuta, poterea datineloru, zelotipi’a nutrita de evenimente si paratule contrasta ala intereselora inca urcau incuratur’a situatiunei, totusi nu a succesu a deslega ferice problem’s grea. Legatur’a sincera intre rege si natiane, a castigatu acesta resultatu. Acestei diete i se cuvine glori’a d’a fi făcuta capeta acelei nesecuritati in situationea politica, cerea a condemnata la neactivitate cele mai nobile poteri ale natiunei. In locala desbinarilora de drepta publica intre ambele state ale monarchiei mele, s'au asiediate relatiunile amicitiei si stimei reciproce. Fiacare dintre cele doue state ale monarchiei austro-unguresci -si maniduce nedependinte propriele afaceri publice sub regimu constitutionala parlamentaria, precandu la cestiunile importante ce atinga afaceri comune stabilite de ambele parti, fiecare din ambele state -si ecserciteaza infloiutia sa constitutionala in mesara egala. Monarchi’a cercando si gasindo centrule gravitatei in sine insasi, pasiesce ca potere intenerita pe calea noua, la a careia fine este pacea si prosperitatea, dar’ totuodata si pastrarea acelei pasetiani, ce este chiamata a ocopa in ebulu statelora Europei. Astfelia sa astupata isvorula, din care corgea realu trecutului, si de asupra lui se redica monumentala permaninte alu credintiei, patriotismului si moderaliunei maghiare, pe care istoria o scriau deja anu sira lunga de resaltate mari si salutarie. Io armarea incoronarei mele solemne cu coroan’a St. Stefana moscenita dela străbunii mei, a intrata constitutianea angaresca in deplin’a ei validitate, amu restituito importanti’a ai insemnetatea istorica a titlului regesca, si nuttimu secar’a convingere, pnmca prin acést’a imperiulu nostru n’a suferita slăbire, ci si-a re castigato fundamentala si paterea sa vechia. Condusi de acésta conviogere, Noi facia de străinătate amu stabilita titlulu monarchiei Nóstre corespuodietoriu legiloru si factoriloru plini de viétia. Cu Croati’a si Slavoni’a s’a efeptaitu pe bas’a unei complanari corespondietorie intereseloro ambelora parti o uniune de drepta publica, carea reinoi legatar’a ce a ecsistatu intre amendoue poporale la fericire si nefericire in decorsala sedliloru. Speramu ca credintia, ca sinceritatea profunda a legatarei acesteia era si va impreuna națiunea maghiara si croata prin secte noue in alipirea lor a patra cas’a Noastra regeasca si patra patria comuna. Uniunea Ungariei si Transilvaniei a intrata in sirulu faptelor a complinite. Deci intregitatea tierei St. Stefana a devenita valida io o mesara, de carea tier’ana s’a bucurată de trei sote de ani si mai bine. Un’a din garantiele intregitatei corepei unguresci si monarchiei Nóastre e legea nooa de înarmare. La organisarea armatei ati recunoscutu ca încredere si intieleptiane profunda necesitate a armatei comune si ati creatu prin acest’a armata scutitoria desvoltatiooei monarchiei. Sprigiodlu acesteia e armat’a pentru aperarea tierei — acest’a pregatesce io momente de periola terena nou virtutii vechi, despre ce paginele istoriei unguresci dau doveda splendida adese ori. Iotarindu noi astfelia pusetiunea iubitei noastre Ungarie si a monarohiei noastre, aflaoau in acéstea totuodata si garantia pacei din afara , a careia sustinere netulburata o numerama intre cele mai de căpetenie grigi ale Noastre. DV. ati naintatu desvoltarea spirituala a natiunei candu compunerati legea pentru educatiunea poporului, carea desi pretinde sacrificiu dela unele interese speciali, totuşi pune fundamental unei sisteme spre cultur’a poporului, ce va fi chiamata a forma radimu poternica progresului spirituala si materiala ala tierei. Egal’a îndreptățire, de carea cetatienii diferiteloru nationalitati se bucurau in relatione politica si civila si pana acum, ati ostius’o si la terenulu limbelora lorn, asepurandu DV. prin lege acele pretensiuni ale lorn, cari nu stau in contrastu cu conditiunile administratiunei si justiţiei. Speramu, ca predictiosii noştri de limbe nemaghiaresi voru află deplina loru liniştire in acea convingere, cumca statulu asecura fiacărui cetatienu libertatea si desvoltarea limbei sale materne io moda egala. Tota acestui principiu de indreptatire egala urmarati, cand d estinserati eosercitarea drepturiloru constitutionali si la cetatianii israeliti, cari cunoscusera pana atunci numai sarcinele dar’ nu si binefacerile constitutiunei. DV., fara de a aşteptă deslegarea constituţionala a reformeloru de justiţia, cari pretindă timpu mai indelungata, prin fipsarea nouei ordini judeciarie ati facutu cu potintia o justitia grabnica si aredicarea creditului. Prin regolarea si ordinarea stergerei diecimei de vino ati asecoratu desvoltare nedependenta unui rama importanta ala productionei patriei. Pe terenolu finantieloru ati aflato cu fapta ferice calea adeverata si pe candu DV. ati votata d’o parte tote midilecele banali, cari administratiunea tierei si sustienerea creditului ei le pretiodu, iparati de alta parte preliminariele substernate dietei la cosaminare consoiintiósa. Progresulu Ungariei nu stete pana acum in proportiune ca avatele ei producte naturali, legelatiunea inse a preceputu tóta insemnetatea progresului materialu. Ea ordină clădirea acceloru cali ferate și legă contracte favorabile cu mai multe state esterne. • Tote aceste dispositiuni se intemplara fara vatemarea sustienerei casei statului, ba sarcinele poporului se potura usiura in mai multe privintie ca si d. e. la fixarea pretiului sarei. Mare si greu apa a gătita diet’a si resultatulu intari in Noi convingerea, cumva fundamentulu, pre care fu cu potintia in asia scurta timpu, a ecsecota astfeliu de dispositiuni salutarie, — posie de tote conditiunile vitalitatei depline, ca fundamental acesta e buna si ea corespunde adeveratelora interese ale natiunei. Domnii mei magnati si ablegati! După ostenelele dileloru trecute veti returna la ale vostre vetre casnice? Semnele deja viaibile ale progresului spirituala si materiala alu natiunei, ve putu implé inimele bucuria, si candu va intra resultatulu in ea deplina mesara, Cil carea proni’a divina remunera energi’a si constantina, va va aminti posteritatea cu moltiamita, ca ati midilocitut înflorirea tierei. Si acum primiţi sincer’a Nostra moltiamita regesca si comunicaţi o natiunei intregi, carea, dandnve ajutoriu cu factuln ei politica naţionala, fece ca potinita aducerea aceloru legi importante, cari le-amu sanctiunatu prin poterea Nóstra regésca. Sustiena atotupotericulu durabila acea concordia sincera, carea nu numai pe terenulu politico a avuu resultate grandioase, ci a impreunatu si domnitoriulu si poporala ca legamentulu iubirei si increderei si ni-a descoperita de □ou, aomca numai domnitoriulu unui poporu fericei, se pote senti fericita. Prin acestea dechiaramu diet’a prezente de închisa. — Nr. 2487/crim. 1868. Sentintia de Acasa. Judecatori’a scaunului Muresiului contra membrii eclesiei gr. cat. dio Blasiu, adica contra canoniculu si prepositalu Basilia Ralia, canonicii Gregoriu Mihali, Elia Vlasa si mai multora profesori, asemenea Iacobu Muresianu redactorulu „Gaz. Transilvaniei“ , pentru crima de conturbarea paciei publice, dupa investigatiunea ei cercetarea criminale după ascultarea opiniunei fiscalului premiata — au adusa sentinti’a urmatoria : Iacobu Moresianu redactorulu respuudiatoriu diurnalului politica — Gazet’a Transilvaniei — aparandu in Brasiovu, Basilia Ratia canonica si preposita gr. cat. din Blasiu , Elia Vlasa si Gregoriu Mihai, canonici gr. cat., asia Ioane M old o v a n u Mica, Gavrila Popa si Alecsandru Mica, profesori gr. cat. din Blasiu, pentru crim’a de conturbarea pacei publice normala in § 65 a. b cod. pen., pre langa la sarea pre petioru liberu pre bas’a § 200, pr. pen. se punu in stare de acasa, — si suutu de citati la pertractarea verbala finale, care se va tiene la timpulu seu inaintea judecătoriei aceștia. — La pertractarea finale suntu de cetită, artiolulu asia numita „Pronanciamenta“ din Nr. 38 a Gazet’a Transilvaniei a. c. (vedi n. Nr. 1). — Testimonies despre moralitatea si averea acusatilor, contestatiunea de registratura lui Iacobu Muresianu (vedi n. Nr. 71, 79, 98) La pertractarea finale sunta de a se lua înainte Nr. 42. a. c. Asemenea Niii curenti dela 68 pana 78 inclusiva a Gazetei Transilvaniei (vedi n. Nr. 1 si 97). Acusatii suntu indreptatiti contra aceasta sentintia — in 24 de ore dupa enunciarea ei la aceasta seu la aceea judecatoria, care efectueaza enunciarea seu imanuarea, — a insinua recursulu, si motivele recursului in opta zile dupa insinuarea lui a le da in launtru; mai departe acusatii sunta indreptatiti si la aceea, ca pentru descrierea motivului recursului si pentru apararea loru la pertractarea finale, — alegandulu dupre voli’a loru propria. (Totu lucrulu acest’a, care ’tu publicamu asia precum l’am primitu................etc. Red. „Feder.“) Dumitru Farrago—— foatu profesoru gr. cat. din Blasiu si denumita de preotu in Slagna — pentru crima de conturbarea pacei publice, normata in citaliia § 65 a. b. cod. pen. asemenea se puna in stare de acasa; — dara după ce densulu din locointi’a sa fara soirea si licenti’a judecătoriei investigatore, ba cbiaru in contra apromisiunei sale s’au departatu si nu se stie, ca unde se afla, acuma dupa § 381 pr. pen. arestarea lui de a ae rendui ei eentioti’a de.