Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)

1869-11-26 / nr. 91

vazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Dumineca, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., pe­­ 3 fl. v. a. Tieri eaterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Anulu WVlu. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiecare pu­blicare. Nr. 91. Brasiovn 8 Decembre 26 Novembre 1869. MONARCHI’A AUSTRO-UNGARICA. a n s i 1 v a n i ’a. Telegrame. Pest'ft 7 Decembre 4 óre 40 minute, so­­situ 7 bre 25 minute. „Camer­a deputatiloru a decisii rri eu 188 in contra la 138 votări estradarea lui AI. Romanii (!!!???).“ Pest­a 7 Decembre. „Co misiunea finantia­­ria a asiediatu in bugetu si postura pentru conser­varea drumului Brasiovu-Seghisiar’a.“ încordările or­­ganeloru sase si reclamările loru neîncetate arata romanui fara resultatu. — Nici copil­ulu nu capeta tietia pana nu face gura! — — In caus’a tofaleniloru primi­tu acésta adresa spre publicare: Onoratu comitetul In ad­usu ve tramitu sum’a de 20 fl. v. a. cu oferte adunate pentru ajutorarea nefericitiloru — canduva ? — locuitori din Tofaleu, si anumitu dela: Comun’a besericesca gr. m­. romana a Desiu­­lui 2 fl., dd. Georgiu László presied. tribun, urb. 1 fl., Andrem Francu asesoru sedriei comit. 1 fl., Ioane Titie ases. sedr. comit. 1 fl., Alesiulu Hosszú vice-notariu 1 fl., Gabriela Fetti arch­ivariu 1 fl., Simeonu Corpodeanu vice-notariu pol. 1 fl., Petru Muresianu cancelistu 1 fl., Constantinu Moldovanu 50 cr., Teodoru Brehariu vice-comite comit. 1 fl., Demetriu Florianu cancelistu 50 cr., Georg. Popu asistentu la perceptoratu 1 fl., Ioane Tohati advo­­catu 3 fl., Iosifu Lemeny adv. când. 50 cr., Iosifu Gavassy adv. când. 1 fl., Ioane Colcieru protopopu 1 fl., Mihaile Bohatielu insp. scol. 1 fl., Gabriele Manu jude supr. in pens. 1 fl. 50 cr. Sum­a 20 fl. a. a., adica dovedied­ fl. v. a. Desiu 14 Novembre 1869. Gabriele Manu m/p., jude supr. in pens. Brasiovu 6 Decembre. In momentele indignatiunei pentru tractarea si intempinarea cea respingatoria a deputatiloru ro­mani in diet’a din Pestea, de cate ori se arborescu a apara căuşele naţionali, ne mângâie foarte multu, ca deputaţii romani: Babesiu, Borlea, Buteanu, Cucu, Lazaru, Ionescu, Hodosiu, Alecs. Mocioni, Eugeniu Mocioni, Georg. Mocioni, Sig. Popoviciu, Alecs. Romanu si Miletieiu, credentiosi principiului, perfectei egale îndreptăţiri naţionali politice, spre onoarea si salvarea causei nationale, tienendu de a­­deverulu practicu: „Guta cavat lapidem non vi sed saepe cadendo“, dau din candu in candu cele mai strălucite dovedi, ca in Ungari’a se afla si o par­tita nationale, cu una stanca neclintita de vijeliele tempestatiloru parlamentari, care mai curundu seu mai tardiu, dar’ totu va trebui se asa victorioasa cu sant’a acesta causa. A crede acesta ne indreptatiesce solidari’a tienuta a acestora totu atatia Grachi si Fabricii neperteriti intru apararea intereseloru na­tionali. Ni se redica anim’a, ni se inaltia fruntea, ni se marescu sperantiele de bine, candu damu pre­sto noue si er’ noue dovedi despre confortarea si stringer­ea legatureloru acestei solidarităţi intre lupt­­atorii fruntasi ai natiunei. * Nu ve indoiti turma mica, ca milioanele de animi si de pepturi, in care late sângele celu nobile de romani, ve stau la spate, ve aplaudeza, candu ve rapingu antagonii, si ve stau gata a dovedi cu fapta, ca esprimeti numai simtiemintele loru, candu le aparati causta înaintea celoru, cari portandu speciosulu nume de părinți ai patriei, in adeveru apara dift principiu mai numai interesele natiunei si ale aristocraţiei maghiare. Re­­cunosciinti’a natiunei, care, pana candu va viia, ve va legana in cea mai dulce memoria pentru totu vii­­toriulu, urmeaza si va urma, ca um­br’a după corpu, după toti pasii ce i faceți pentru representarea do­­rintieloru si a credintiei ei politice, care se reflecta in toate spresiunile, in toata lupt’a, ce o portati cu frații Scipioni, prindiendu nou curagiu din respin­gerile lupteloru, si imbraciosianduve in solidaritate la alte lupte noue. Gloria si adorare voiau! — Eca pentruce nu poturamu remané muți, candu gur’a trebuie se vorbeasca din abundanti’a animei. DD. deputaţi insirati mai susu trenura, după „Al­­bin’a“, in 30 Octobre una conferintia a clubului nationale la d. Georgiu Mocioni, desbatendu a­­supra pusetiunei ce voru a lua deput. nationali: a) facia cu caus’a tofaleniloru si facia cu respunsurile ministriloru date la interpelatiunea d. Romanu; b) facia cu caus’a d. A. Romanu, pentru care pres. trib. de presa ceru concesiune la ecsecutarea sen­­tentiei. Toti se m­iră de a pasi in soli­daritate! — Fia, ca armoni’a si activitatea, cu care premergu luptătorii naționali, se desarmeze de orce indiferentismu, de orce neintielegeri pe toate sufletele romane, ca­ ce dovedirea in fapta, ca cor­­pulu nationale are un­a si aceeasi dorintia si in­­stinutia, cum a doveditu si pana acum, e fara in­­doiela cea mai secura desarmare a veru­ carui dus­­manu politicu, fia acesta catu de rafinatu. Numai nici o dî fara linia, ca progresulu insocitu de lupt­a pentru drepturi politice naționali ne va desdauna de toate injuriele timpului. — — Se trecemu la revist’a unoru diurnale. „Reform’a“ lui „Schuselka“ in Nr. 48 ne mai face unu servitiu catu se poate de nationale. In­­tr’unu art. intitulatu „MinistruluRainer si Tofalenii“, critica si cearta cu unu resonunein­­frangibilu indiferentismulu regimului facia cu caus’a tofaleniloru. Se scoteau din elu numai vreo câte­va pasage, pentruca se scimu, ca si caus’a acésta nationale e representata in diurnalistic’a, ce cu­liera si urbile marei Germanie, cum e „Reform’a“. „D. Rainer, dice „Reform’a“ , nu numai ca n’a vorbitu obiectivu si linistitu, ci cu totulu m­a­­ghiarice subiectivu, pentruca cuventarea, care culm­i­­neza in vorbele accentuate: „Date interesante“ „po­litia“ „unu individu anumitu“ „regimu strainu“, „cercetare“ „scormonituri“ se fia are ea adevera­­tulu modu de espunere alu unui ministru, cărui tre­buie se i­diaca la anima înainte de tote binele si nevoiele fiiloru tierei?“ Apoi in privinti’a infrico­­siatului secretu de statu, si cumca prin cei 200 na­­poleondori s’au facutu tofalenii cerbicosi, dice cu totu resonulu: „Noi nuse intrebamu, ce feliu de bani au ca­­siunatu opunerea tofaleniloru pana in 1 Novembre? Se scia, si acesta nici d. Rajner nu o nega, caser­­manii inca in 2 Octobre erau fara coperisiu, dați prada foamei si frigului. Ministeriulu află numai Idia telegram’a lui „M. P.“, despre trist’a loruserie si ce a facutu ministeriulu in 29 de dile? S’au inschimbatu unele depere cu judele regiu dela Mu­­resiu-Ostorheiu si in fine, după o luna, se ordină acum incuisitiune in contra tofaleniloru, ce se tan­­guie de miseria!“ —Refrange suspitiunea cu ade­­verulu fapticu, ca Dr. Ratiu a impartitu banii in ospetari’a „Klein Samu“ in fiinti’a de facla a co­mitetului, in care se afla si unu preotu maghiara sol. In fine intreba pe br. Apoi, ca de ce nu do­­resce singuru in interesul tierei si alu seu, ca se se asume procesulu tofaleniloru ? Si ministeriulu ar’ fi obligatu a-si indrepta eroarea, induplecandu pe Apor la acesta. Inse ori cum vom­ pitula lu­­crulu maghiarii, fapt’a e fapta, ca prin sim­pl’a luare in cunosciintia a vrutu pe aci incolo a dela­­tura, numai, casulu acestu neplăcutu­. Art. inchia asia: „Poporalii in regatulu Ungariei preste totu mai e tare apasatu prin domnii feudali. Asta se o­puna ministrulu catu de afundu la anima. Nu agitaţiunea din diosu in susu, ci agitaţiunea din susu in diosu periclitéza imperiulu St. Stefanu.“ „Magyar Újság“ publica urmatoriulu telegramu dela comitetulu pentru tofaleni cu data din 1 Dec.: „Afirmatiunea dlui ministru de interne rela­tiva la impartirea de bani in 1 Novembre intre Tofaleni este neexacta, ca­ci sum­a cestionata fii impartita înaintea noastra si prin concursulu nostru prin Dr. Ratiu, cu carea ocasiune Dr. Ratiu spuse tofaleniloru, ca napoleondorii au venitu dela mai mulţi contribuenti particulari din Romani­a si nu dela guvernu. Au mai venitu ajutoriu din Pest­a si din alte locuri, prin urmare dlu ministru fh in­­formatu reu de politia, ne rogar­u, ca acésta recti­ficare se se publice in favorulu dreptăţii. Iosifu Filepu , Ladislau Hosszú , Nicolau Cordea , Arone Kováts, Demetriu Fogarasi sen., membri ai comi­tetului.“ Fi va si acésta voce indreptata numai la ure­chea surdului? „Ellenőr“ diurnalu opositionale din Pest’a, vorbindu despre frecările nationale in Transilvani­a, intr’unu art. lungu, mustra pe maghiari, ca suntu lasi si déca nu se voru impulpa, romanii, cari înainte de 48 au fostu paria, fara de nici unu dreptu politicu si abandonati, ii voru lua pe dinainte. Totu odata trage luarea aminte a maghiariloru transilvani, ca acum s’au schimbatu timpii. Romanii incepu a se simți ca poporu si urgisirea cea nejustificata de rasa si esclusivitatea maghiariloru ii impingu si pe ro­mani la asemenea nedreptăți, cari apoi se mai nu­­trescu si prin ambițiosii loru agitatori egoistici. In­­tr’aceea romanii cu tóte, ca acum preponderanti’a e in manele maghiariloru, se afla totusi intr’o po­­sitiune mai favoritoria, pentruca suntu puterosi, energici si destepti, plini de sperantia pentru vii­­toriu, pre candu maghiarii au devenitu mici de a­­nima, trândavi si din ce in ce totu mai scadu. Caus’a e închipuirea si trandavi’a aristocratica a maghiariloru, cari nu vreau a-si imbuna pusetiunea prin activitate cetatianeasca. Afara de acesta se nu se uite, ca reaua crescere a maghiariloru transilvani si insuratoarea loru intre pucine familie nu le pre­­menesce sângele si acesta inainteaza caderea loru. Maghiarii privescu la romani ca la dusmani(?!), fiinduca vreau viétia politica si asia numai merge, fara ca lucrulu se devină la o catastrofa. Inca puterea se afla in man’a maghiariloru si deca a­­cestia prin prevenirea loru voru desarma ur’a de

Next