Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-11-26 / nr. 91
vazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Dumineca, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., pe 3 fl. v. a. Tieri eaterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Anulu WVlu. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiecare publicare. Nr. 91. Brasiovn 8 Decembre 26 Novembre 1869. MONARCHI’A AUSTRO-UNGARICA. a n s i 1 v a n i ’a. Telegrame. Pest'ft 7 Decembre 4 óre 40 minute, sositu 7 bre 25 minute. „Camera deputatiloru a decisii rri eu 188 in contra la 138 votări estradarea lui AI. Romanii (!!!???).“ Pesta 7 Decembre. „Co misiunea finantiaria a asiediatu in bugetu si postura pentru conservarea drumului Brasiovu-Seghisiar’a.“ încordările organeloru sase si reclamările loru neîncetate arata romanui fara resultatu. — Nici copilulu nu capeta tietia pana nu face gura! — — In caus’a tofaleniloru primitu acésta adresa spre publicare: Onoratu comitetul In adusu ve tramitu sum’a de 20 fl. v. a. cu oferte adunate pentru ajutorarea nefericitiloru — canduva ? — locuitori din Tofaleu, si anumitu dela: Comun’a besericesca gr. m. romana a Desiului 2 fl., dd. Georgiu László presied. tribun, urb. 1 fl., Andrem Francu asesoru sedriei comit. 1 fl., Ioane Titie ases. sedr. comit. 1 fl., Alesiulu Hosszú vice-notariu 1 fl., Gabriela Fetti archivariu 1 fl., Simeonu Corpodeanu vice-notariu pol. 1 fl., Petru Muresianu cancelistu 1 fl., Constantinu Moldovanu 50 cr., Teodoru Brehariu vice-comite comit. 1 fl., Demetriu Florianu cancelistu 50 cr., Georg. Popu asistentu la perceptoratu 1 fl., Ioane Tohati advocatu 3 fl., Iosifu Lemeny adv. când. 50 cr., Iosifu Gavassy adv. când. 1 fl., Ioane Colcieru protopopu 1 fl., Mihaile Bohatielu insp. scol. 1 fl., Gabriele Manu jude supr. in pens. 1 fl. 50 cr. Suma 20 fl. a. a., adica dovedied fl. v. a. Desiu 14 Novembre 1869. Gabriele Manu m/p., jude supr. in pens. Brasiovu 6 Decembre. In momentele indignatiunei pentru tractarea si intempinarea cea respingatoria a deputatiloru romani in diet’a din Pestea, de cate ori se arborescu a apara căuşele naţionali, ne mângâie foarte multu, ca deputaţii romani: Babesiu, Borlea, Buteanu, Cucu, Lazaru, Ionescu, Hodosiu, Alecs. Mocioni, Eugeniu Mocioni, Georg. Mocioni, Sig. Popoviciu, Alecs. Romanu si Miletieiu, credentiosi principiului, perfectei egale îndreptăţiri naţionali politice, spre onoarea si salvarea causei nationale, tienendu de adeverulu practicu: „Guta cavat lapidem non vi sed saepe cadendo“, dau din candu in candu cele mai strălucite dovedi, ca in Ungari’a se afla si o partita nationale, cu una stanca neclintita de vijeliele tempestatiloru parlamentari, care mai curundu seu mai tardiu, dar’ totu va trebui se asa victorioasa cu sant’a acesta causa. A crede acesta ne indreptatiesce solidari’a tienuta a acestora totu atatia Grachi si Fabricii neperteriti intru apararea intereseloru nationali. Ni se redica anim’a, ni se inaltia fruntea, ni se marescu sperantiele de bine, candu damu presto noue si er’ noue dovedi despre confortarea si stringerea legatureloru acestei solidarităţi intre luptatorii fruntasi ai natiunei. * Nu ve indoiti turma mica, ca milioanele de animi si de pepturi, in care late sângele celu nobile de romani, ve stau la spate, ve aplaudeza, candu ve rapingu antagonii, si ve stau gata a dovedi cu fapta, ca esprimeti numai simtiemintele loru, candu le aparati causta înaintea celoru, cari portandu speciosulu nume de părinți ai patriei, in adeveru apara dift principiu mai numai interesele natiunei si ale aristocraţiei maghiare. Recunosciinti’a natiunei, care, pana candu va viia, ve va legana in cea mai dulce memoria pentru totu viitoriulu, urmeaza si va urma, ca umbr’a după corpu, după toti pasii ce i faceți pentru representarea dorintieloru si a credintiei ei politice, care se reflecta in toate spresiunile, in toata lupt’a, ce o portati cu frații Scipioni, prindiendu nou curagiu din respingerile lupteloru, si imbraciosianduve in solidaritate la alte lupte noue. Gloria si adorare voiau! — Eca pentruce nu poturamu remané muți, candu gur’a trebuie se vorbeasca din abundanti’a animei. DD. deputaţi insirati mai susu trenura, după „Albin’a“, in 30 Octobre una conferintia a clubului nationale la d. Georgiu Mocioni, desbatendu asupra pusetiunei ce voru a lua deput. nationali: a) facia cu caus’a tofaleniloru si facia cu respunsurile ministriloru date la interpelatiunea d. Romanu; b) facia cu caus’a d. A. Romanu, pentru care pres. trib. de presa ceru concesiune la ecsecutarea sententiei. Toti se miră de a pasi in solidaritate! — Fia, ca armoni’a si activitatea, cu care premergu luptătorii naționali, se desarmeze de orce indiferentismu, de orce neintielegeri pe toate sufletele romane, ca ce dovedirea in fapta, ca corpulu nationale are una si aceeasi dorintia si instinutia, cum a doveditu si pana acum, e fara indoiela cea mai secura desarmare a veru carui dusmanu politicu, fia acesta catu de rafinatu. Numai nici o dî fara linia, ca progresulu insocitu de lupta pentru drepturi politice naționali ne va desdauna de toate injuriele timpului. — — Se trecemu la revist’a unoru diurnale. „Reform’a“ lui „Schuselka“ in Nr. 48 ne mai face unu servitiu catu se poate de nationale. Intr’unu art. intitulatu „MinistruluRainer si Tofalenii“, critica si cearta cu unu resonuneinfrangibilu indiferentismulu regimului facia cu caus’a tofaleniloru. Se scoteau din elu numai vreo câteva pasage, pentruca se scimu, ca si caus’a acésta nationale e representata in diurnalistic’a, ce culiera si urbile marei Germanie, cum e „Reform’a“. „D. Rainer, dice „Reform’a“ , nu numai ca n’a vorbitu obiectivu si linistitu, ci cu totulu maghiarice subiectivu, pentruca cuventarea, care culmineza in vorbele accentuate: „Date interesante“ „politia“ „unu individu anumitu“ „regimu strainu“, „cercetare“ „scormonituri“ se fia are ea adeveratulu modu de espunere alu unui ministru, cărui trebuie se idiaca la anima înainte de tote binele si nevoiele fiiloru tierei?“ Apoi in privinti’a infricosiatului secretu de statu, si cumca prin cei 200 napoleondori s’au facutu tofalenii cerbicosi, dice cu totu resonulu: „Noi nuse intrebamu, ce feliu de bani au casiunatu opunerea tofaleniloru pana in 1 Novembre? Se scia, si acesta nici d. Rajner nu o nega, casermanii inca in 2 Octobre erau fara coperisiu, dați prada foamei si frigului. Ministeriulu află numai Idia telegram’a lui „M. P.“, despre trist’a loruserie si ce a facutu ministeriulu in 29 de dile? S’au inschimbatu unele depere cu judele regiu dela Muresiu-Ostorheiu si in fine, după o luna, se ordină acum incuisitiune in contra tofaleniloru, ce se tanguie de miseria!“ —Refrange suspitiunea cu adeverulu fapticu, ca Dr. Ratiu a impartitu banii in ospetari’a „Klein Samu“ in fiinti’a de facla a comitetului, in care se afla si unu preotu maghiara sol. In fine intreba pe br. Apoi, ca de ce nu doresce singuru in interesul tierei si alu seu, ca se se asume procesulu tofaleniloru ? Si ministeriulu ar’ fi obligatu a-si indrepta eroarea, induplecandu pe Apor la acesta. Inse ori cum vom pitula lucrulu maghiarii, fapt’a e fapta, ca prin simpl’a luare in cunosciintia a vrutu pe aci incolo a delatura, numai, casulu acestu neplăcutu. Art. inchia asia: „Poporalii in regatulu Ungariei preste totu mai e tare apasatu prin domnii feudali. Asta se opuna ministrulu catu de afundu la anima. Nu agitaţiunea din diosu in susu, ci agitaţiunea din susu in diosu periclitéza imperiulu St. Stefanu.“ „Magyar Újság“ publica urmatoriulu telegramu dela comitetulu pentru tofaleni cu data din 1 Dec.: „Afirmatiunea dlui ministru de interne relativa la impartirea de bani in 1 Novembre intre Tofaleni este neexacta, caci suma cestionata fii impartita înaintea noastra si prin concursulu nostru prin Dr. Ratiu, cu carea ocasiune Dr. Ratiu spuse tofaleniloru, ca napoleondorii au venitu dela mai mulţi contribuenti particulari din Romania si nu dela guvernu. Au mai venitu ajutoriu din Pesta si din alte locuri, prin urmare dlu ministru fh informatu reu de politia, ne rogaru, ca acésta rectificare se se publice in favorulu dreptăţii. Iosifu Filepu , Ladislau Hosszú , Nicolau Cordea , Arone Kováts, Demetriu Fogarasi sen., membri ai comitetului.“ Fi va si acésta voce indreptata numai la urechea surdului? „Ellenőr“ diurnalu opositionale din Pest’a, vorbindu despre frecările nationale in Transilvania, intr’unu art. lungu, mustra pe maghiari, ca suntu lasi si déca nu se voru impulpa, romanii, cari înainte de 48 au fostu paria, fara de nici unu dreptu politicu si abandonati, ii voru lua pe dinainte. Totu odata trage luarea aminte a maghiariloru transilvani, ca acum s’au schimbatu timpii. Romanii incepu a se simți ca poporu si urgisirea cea nejustificata de rasa si esclusivitatea maghiariloru ii impingu si pe romani la asemenea nedreptăți, cari apoi se mai nutrescu si prin ambițiosii loru agitatori egoistici. Intr’aceea romanii cu tóte, ca acum preponderanti’a e in manele maghiariloru, se afla totusi intr’o positiune mai favoritoria, pentruca suntu puterosi, energici si destepti, plini de sperantia pentru viitoriu, pre candu maghiarii au devenitu mici de anima, trândavi si din ce in ce totu mai scadu. Caus’a e închipuirea si trandavi’a aristocratica a maghiariloru, cari nu vreau a-si imbuna pusetiunea prin activitate cetatianeasca. Afara de acesta se nu se uite, ca reaua crescere a maghiariloru transilvani si insuratoarea loru intre pucine familie nu le premenesce sângele si acesta inainteaza caderea loru. Maghiarii privescu la romani ca la dusmani(?!), fiinduca vreau viétia politica si asia numai merge, fara ca lucrulu se devină la o catastrofa. Inca puterea se afla in man’a maghiariloru si deca acestia prin prevenirea loru voru desarma ur’a de