Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)

1870-01-28 / nr. 8

poteti luă!“ „Voi strigaţi, dice Helfert mai de­parte, in gur­a mare, ca cataresii suntu selbatici. E bine, ce a-ti facutu in cursu de 50 ani, că se nu fia selbatici si needucati? A-ti redicatu cateva scóle italia­ne intre una populatiune mai cu totulu slava si apoi cereţi, ca se umble in fracu negru si se parieze frantiosesce! ! — De aici autorulu în­cepe se critice politic’a orba teutonica si maghiara. (Va urm­ă.) Brasiovu 7 Februariu. Astadi se adună prim’a data nou’a represen­­tantia a comunei Brasiovului, deschidienduise con­stituirea prin d. jude urbanu si districtuale G e o r g D ii ck, care intr’o cuventare plina de spiritu si pa­­triotismu salută si provocă pe membri la activita­tea, ce o astepta incredintiarii loru. După acésta se luă juramentulu dela membri in limb’a materna, apoi se alese oratoru d. Franciscu Greis­sing cu 93 voturi dintre 142 date la urna, ér’ alegerea unui suplinitoriu s’a amanatu pe siedinti’a urmato­­riu. După multiumirea oratorului pentru încredere se dechiară fosta comunitate centumvirale des­făcută, ér’ realesulu oratoru se petrecu­ cu enére pana acasa. — — In 4 Febr. se tienii adunarea constituante a noului consiliu scolariu pentru districtulu Brasio­­vului. Inspectorulu regimului dn. Rhéty tienii una cuventare lunga despre necesitatea instructiunei po­porale si enumera datele privitorie la evidenti­a sta­­rei instructiunei in districtu, date forte interesante, din care deduse negres’a cultivare a elementului maghiarii cu deosebire in cetatea Brasiovului, unde sta indereptulu celoralalte, apoi se puse base si la vindecarea acestui reu. La constituire plebanulu rom. cat. n’a voitu a primi juramentulu, ceilalți nu se primiră nu juramentu, ci una apromisiune, ca voru lucră in sensulu legei scol. din 1868 din res­­puteri in folosulu instructiunei tendentiate prin lege. Vomu refera mai pe largu despre obiectulu acesta, care -si are importanti’a sa. — Brasiovu 26 Ian. (7 Febr.) 1870. Domnule Redactorul Suferinttele inspaimenta­­torie ale mai multoru locuitori din suburbiile ora­­siului Brasiovu, cu care se lupta de mai multi ani se afla tocma acum in culme, din caus­a neingriji­­rei de straie, canaluri si pareie. Aceste s’au im­­flatu acum astfeliu, incatu intrara prin curti, piv­­nitie si prin case. Nu sciu cui se imputamu neingrijirea­ com­uni­­tetului vechiu, on. politie seu comodiboru tati de vecini. Ceea ce scimu este, ca s’a rugatu s’a re­­clamatu delaturarea reului prin graiu si prin peti­­tiuni, cari tote se vedu a fi fostu indesiertu. Strat’a mare (Angergasse) vediendu-o acum vreunu strainu n’ar pute crede, ca se tiene de Bra­siovu, ca­ ce lasanduse canalulu nedesfundatu, pa­­reulu se imflă, incatu ghiati’a si ap’a se afla din pariete ’n parete, că cum ar’ fi unu satu parasitu inundatu. Pecatu de clîdirea cea pomposa a gim­­nasiului, care inca trebuie se sufere din negrigi’a domnosiloru. Pasagiulu e periculosu, pedestru tre­buie se mergi prin apa, cu caruti’a terestorii. In­­susi capitanulu cetatii, cercetandu acum realu cadta in apa, incatu trebui se se premeneasca. Multi sco­lari nu potu trece la scoala si altii trecandu prin apa s’au racitu si bolnavitu; prin urmare reulu a­­menintia sanetatea si averea; si fiinduca sute de locuitori, cari contribue la aruncurile pentru ingri­­jirea de orasiu, se afla cu totulu părăsiţi, recla­­mamu o grigia mai timpuria dela respectivii. S’a mai facutu aratare mai esti ani on. poli­tie, s’a cerutu indreptare din partea representantiei St. Nicolau si a veciniloru dela inel. magistratu si neavendu resultatu multiamitoriu au cerutu vinde­carea reului si dela inait, guvernu. Au urmatu comisiuni si reulu totu e mai mare că mai nainte. E unu adeveru, ca coram­itetulu vechiu si si on. politia de pana acum au avutu înaintea ochi­­loru mai numai comoditatea cetatei, iu care a in­­grijitu de trotoarulu celu scumpu pana ce s’astri­ CONSEMNATIUNEA STUDENTILORU, cari au concursu la stipendiale Ramontiane-Bobiane si Clainiane publicate din ordinatiunele consistoriu­­lui metrop. ddito. 21 Augustu 1869 Nr. 1852, 1853, 1854. 1. Vasilie Hoszu stipendistu, gr. c., din Me­­stecanu distr. Cetatei de Petra, studiază in reg. academia de drepturi din Clusiu cursulu a III cu mare dirigintia, a repurtata 2 eminentia si 2 cl. I, moralitatea legiloru acad. deplinu coresp. 2. Alecsiu Boeriu stipendistu, gr. c., din Sz.­­Udvarhely, fiiulu v.­protop. gr. c. Al. Boeriu , in r. academia juridica din Clusiu a frecventatu cur­sulu an. I cu mare dirigintia, din studia a repurtata cl. I, moralitatea legiloru ac. deplinu coresp. 3. Clemente Munténu stipendistu, de 24 ani, gr. c., fiiulu parochulu gr. c. Dem. Munténu din Toparcea sc. Sibiiului, in r. gimnasta de statu din Sibiiu a frecuentatu clasea VIII, a maturisatu cu calculi distinsi, moral, legiloru scol. deplinu coresp. 4. Isidoru Bunea stipendistu, gr. c., fiiulu pa­­rochului gr. c. Arseniu Bunea din Vadu distr. Fa­­garasiului, la r. academia juridica din Clusiu a fre­cventatu cu dirigintia curs. an. III, moralitatea le­giloru acad. deplinu coresp. 5. Iuliu Dragosiu, de 17 ani, gr. c., fiiulu lui Lazaru Dragosiu ospetariu in 1. r. cetate Clusiu, la gimnasiulu r. c. din Clusiu a frecventatu a IV cl., din studia emin., moralitatea laudata. 6. Iuliu Montani, de 16 ani, gr. c., fiiulu pa­­rochului Ioane Montani din Tirimi’a mare comit. Cetatea de Balta, la gimnasiulu gr. c. din Brasiu a frecuentatu a VI clase, din studia emin. locat. 6 intre 38, moralitatea f. buna. 7. Simione Marginénu, de 23 ani, gr. c., fiiulu agricultoriului Sam. Marginénu din Vadu distr. Fa­­garasiului, la gimnasiulu gr. or. din Brasiovu a fre­cuentatu a VIII cl., a maturisatu cu calculi pre­dări, moralitatea legiloru scol. deplinu coresp. 8. Octavianu Blasianu stipendistu, de 15 ani, gr. c., fiiulu oficialelui Nic. Blasianu din comit. Hunedorei, la gimnasiulu gr. c. din Blasiu a fre­cventatu a VI cl., din studia emin., loc. 2 intre 38 scol., moralitatea f. buna. 9. Iuliu Coroianu stipendistu, de 22 ani, gr. c., fiiulu vicariului for. Dem. Coroianu din Simleulu Silvaniei, la r. academia juridica din Oradea m. a frecventatu cursulu an. II, cu mare dirigintia, din studia 2 emin. si I cl., moralitatea legiloru acad. deplinu coresp. 10. Alecsandru Popu stipendistu Bobianu, 12 ani, gr. c., fiiulu adm. protop. Vas. Popu diuDer­­si’a comit. Dobocei, la gimnasiulu r. c. din Clusiu a frecventatu a II clase gimnasiale, progresu I-a cu emin., moralitatea laudata. 11. Ioane Mihaltianu, de 22 ani, gr. c., fiiulu parochului Sim. Mihaltianu din Slimnicu sc. Sibiuu­­lui, la gimnas. r. c. din Sibiiu a frecventatu VIII dl., a maturisatu cu calculi indestulitori, moralitatea laudata. 12. Anastasiu Popa, de 17 ani, gr. c., fiiu de agronomu din Sinc’a vechia distr. Fagarasiului, la gimnas. r. c., din Brasiovu a frecuentatu a IV el., progresu I cu emin., moralitatea ecsemplaria. 13. Nicolau Motocu, de 18 ani, gr. c., fiiulu agronomului Iacobu Motocu din Buciumu distr. Fa­­garasiului, la gimnas. gr. or. din Brasiovu afrecuen­­tatu a VIel., progres. I cu emin. loc. 4 intre 17 scol., moralitatea legiloru scol. deplinu coresp. 14. Petru Rimbasiu, de 20 ani, gr. or., fiiulu cetatianului Mih. Rimbasiu din V. Huniadu, la gim­nasiulu ev. ref. din Orastia a frecventatu a VIII clase, a maturisatu cu calculi multium., moralita­tea buna. 15. Demetriu Todoru, de 24 ani, gr. c., fiiulu parochului gr. c. Vaidacut’a comit. Cetatei de Balta Vas. Todoru, la r. universitate din Pestea a absol­­vatu cursulu juridicu, a depusu cu calculu distinsu censura de statu judiciare. 16. Vasilie Fillepu, de 15 ani, gr. c., fiiulu agricultoriului Ioane Fi­lepu din Mai’a, la gimna­siulu r. c. din Clasiu a frecuentatu clasea a II, pro­gresu emin., moralitatea ecsemplaria. 17. Petru Vladu, de 21 ani, gr. c., fiiulu adopt. alu cetatianului Ios. Stregianu din Blasiu com. Albei inf., la gimnasiulu gr. c. din Blasiu a fre­cuentatu a VIII clase, a maturisatu cu calculi multium., moralitatea legale. 18. Ioane Popu stipendistu, gr. c., fiiulu agri­­cult. Iac. Popu din Bucerdea Vin. comit. Albei inf., la c. r. universitate din Vien’a a frecuentatu cur­sulu an. III alu facilitatei medicinali, a facutu cole­­quia cu distingere. 19. Dionisiu Molnaru stipendistu Bob., de 16 ani, gr. c., orfanu remasu de parochulu Catinei Const. Molnaru, la gimnasiulu r. c. din Clusiu a V clase gimnas., progresu eminente , moralitatea laudata. 20. Iacobu Ratiu stipendistu, de 26 ani, gr. c., orfanu din Sinc’a vechia distr. Fagarasiu, la e. r. universitate din Vien’a a frecuentatu cursulu an. III alu facultatei medicinali, a facutu colequia cu distingere. 21. Gerasimu Raicu stipendistu, gr. or., orfanu din Zlatn’a comit. Albei inf., la reg. universitate din Pest’a a frecuentatu cursulu an. III alu fa­cultatei juridice. — (Va urma.) Vieil’i 1 3 Febr. 1870. . Partur­unt montes — si preste nópte ne po­­meniramu cu trei ministri, la cari nici catu nu ne asteptămu. Acesti trei ministri noui, a caroru de­numire se publică eri in monitoriulu oficiala „Wie­ner Zeitung“ suntu: locutiitoriu maresialu campe­­stru gen. Wagner, stefulu de sectiune dela mini­­steriulu de interne Bauhaus si consiliariulu m­ini­­sterialu Stremayr. Ministeriulu e completata din: Hasner ministru presiedinte, Wagner apararea tierei, Bauhans agri­cultura, Stremayr culte si instr., Giskra, Herbst, Plener si Brestl remanu in posesiunea portofolie­­loru, ce le au avutu pana acuma. Astfeliu deci crisea cabinetului cislau­anu, care dela demisionarea minorității de trei devenise per­manenta, se termină, pentru că — după pucine septemani, se reinceapa de nou. De oarece se poate prevedea prea usioru, ca unu cabinetu ce nu posede popularitatea si simpathiele nici ale unei partite, mai curendu sau mai tardiu trebuie se cadă. Despre aceasta se unesce mai intreaga pres­a de aici si mai multa inca intreaga opiniune publica, care astadi după publicarea noiloru ministri se con­vinge din ce in ce mai multu, ca in toata crisea ministeriala nu a fostu alta, decatu o comedia pusa in scena cu multu talentu de catra Dr. Giskra si consorti. Este adeveratu, ca Giskra si a jucatu rol’a, catu se poate de bine, inse victori’a lui i au co­­statu perderea si a restului de popularitate, ce i mai remasese, după publicarea faimosului memorandu alu majoritatii cabinetului. Catu de mare fu perplesitatea si dificultățile, cu cari au avutu de a se lupta Giskra-Hasner la completarea cabinetului loru, ne o demonstra catu se pote mai bine persoanele ce le au chiamatu in cabinetu. Trebuie se fia adiunsu pana la despe­rare, candu ei s’au vediutu constrinsi a face de ministru pe unu Wagner, care in Dalmati’a prin mesurele lui gresite a contribuitu forte multu la desastrulu si la ceea ce o pati armat’a austriaca acolo. Se dice, ca pe Wagner, l’au facutu de aceea ministru, fiinduca elu stă gata a publica unu me­morandu asupra espeditiunei in Dalmati’a, care avea de tendintia a arunca toata vin’a asupra lui Giskra. Se intielege, ca facunduse gloriosulu generata mi­nistru,­­si va arunca memorandulu in focu. Despre ceilalti doi ministri noui, adica despre Banhans si Stremayr, nu se poate dice nemica alta, decatu ca suntu partisani înfocati ai lui Giskra-Herbst, adica centralisti, de susu pana diosu. Astadi scimu cu toti, ca tota intrig­a de ca­­binetu a fostu trentita asupra lui Beust. Giskra adica tinde si i­au si succesu acesta, a micsiora in­­fluenti’a contelui Beust, asupra politicei interne a Austriei, de­si Beust, cu ocasiunea desbaterii adre­sei, aparanduse in contra invectiveloru ce i se fă­cură mai alesu de catra presiedintele casei Kaiser­feld, dise­­ca cu tóte ca e adeveratu, ca cancela­­riulu imperialu are se se intereseze numai de po­litic­a esterna, totusi elu este responsabilu, pentru totu ce se intempla in launtru imperiului. Catu de descreditatu este cabinetulu reinnoitu, ne poate demonstra mai departe desgustulu —­ pen­tru că se nu­dicemu frica, — ce a indemnatu mai pre toti, carora li s’a oferitu vreunu portfoliu, alu refusa. Scimu cu toti refusulu ce l’a primitu Giskra si consorti dela ambi principi Cariu si Adolfe Auers­­catu era. Brasiovulu cu sute de mii venitu, cu ce concurge éré pe anu din acele si pentru suburbii ? N’a ingrigitu pana acum nimenea de straiele loru, de canaturile loru. Deci barbatii luminati si activi din representanti la cetatiana suntu rogati se nu perda din vedere, ca suntu alesi si pentru veciniele suburbiiloru si se ingrijeasca parintiesce de necesi­tățile si ale celei mai din urma vecinii. —

Next