Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-01-28 / nr. 8
poteti luă!“ „Voi strigaţi, dice Helfert mai departe, in gura mare, ca cataresii suntu selbatici. E bine, ce a-ti facutu in cursu de 50 ani, că se nu fia selbatici si needucati? A-ti redicatu cateva scóle italiane intre una populatiune mai cu totulu slava si apoi cereţi, ca se umble in fracu negru si se parieze frantiosesce! ! — De aici autorulu începe se critice politic’a orba teutonica si maghiara. (Va urmă.) Brasiovu 7 Februariu. Astadi se adună prim’a data nou’a representantia a comunei Brasiovului, deschidienduise constituirea prin d. jude urbanu si districtuale G e o r g D ii ck, care intr’o cuventare plina de spiritu si patriotismu salută si provocă pe membri la activitatea, ce o astepta incredintiarii loru. După acésta se luă juramentulu dela membri in limb’a materna, apoi se alese oratoru d. Franciscu Greissing cu 93 voturi dintre 142 date la urna, ér’ alegerea unui suplinitoriu s’a amanatu pe siedinti’a urmatoriu. După multiumirea oratorului pentru încredere se dechiară fosta comunitate centumvirale desfăcută, ér’ realesulu oratoru se petrecu cu enére pana acasa. — — In 4 Febr. se tienii adunarea constituante a noului consiliu scolariu pentru districtulu Brasiovului. Inspectorulu regimului dn. Rhéty tienii una cuventare lunga despre necesitatea instructiunei poporale si enumera datele privitorie la evidentia starei instructiunei in districtu, date forte interesante, din care deduse negres’a cultivare a elementului maghiarii cu deosebire in cetatea Brasiovului, unde sta indereptulu celoralalte, apoi se puse base si la vindecarea acestui reu. La constituire plebanulu rom. cat. n’a voitu a primi juramentulu, ceilalți nu se primiră nu juramentu, ci una apromisiune, ca voru lucră in sensulu legei scol. din 1868 din resputeri in folosulu instructiunei tendentiate prin lege. Vomu refera mai pe largu despre obiectulu acesta, care -si are importanti’a sa. — Brasiovu 26 Ian. (7 Febr.) 1870. Domnule Redactorul Suferinttele inspaimentatorie ale mai multoru locuitori din suburbiile orasiului Brasiovu, cu care se lupta de mai multi ani se afla tocma acum in culme, din causa neingrijirei de straie, canaluri si pareie. Aceste s’au imflatu acum astfeliu, incatu intrara prin curti, pivnitie si prin case. Nu sciu cui se imputamu neingrijirea comunitetului vechiu, on. politie seu comodiboru tati de vecini. Ceea ce scimu este, ca s’a rugatu s’a reclamatu delaturarea reului prin graiu si prin petitiuni, cari tote se vedu a fi fostu indesiertu. Strat’a mare (Angergasse) vediendu-o acum vreunu strainu n’ar pute crede, ca se tiene de Brasiovu, ca ce lasanduse canalulu nedesfundatu, pareulu se imflă, incatu ghiati’a si ap’a se afla din pariete ’n parete, că cum ar’ fi unu satu parasitu inundatu. Pecatu de clîdirea cea pomposa a gimnasiului, care inca trebuie se sufere din negrigi’a domnosiloru. Pasagiulu e periculosu, pedestru trebuie se mergi prin apa, cu caruti’a terestorii. Insusi capitanulu cetatii, cercetandu acum realu cadta in apa, incatu trebui se se premeneasca. Multi scolari nu potu trece la scoala si altii trecandu prin apa s’au racitu si bolnavitu; prin urmare reulu amenintia sanetatea si averea; si fiinduca sute de locuitori, cari contribue la aruncurile pentru ingrijirea de orasiu, se afla cu totulu părăsiţi, reclamamu o grigia mai timpuria dela respectivii. S’a mai facutu aratare mai esti ani on. politie, s’a cerutu indreptare din partea representantiei St. Nicolau si a veciniloru dela inel. magistratu si neavendu resultatu multiamitoriu au cerutu vindecarea reului si dela inait, guvernu. Au urmatu comisiuni si reulu totu e mai mare că mai nainte. E unu adeveru, ca coramitetulu vechiu si si on. politia de pana acum au avutu înaintea ochiloru mai numai comoditatea cetatei, iu care a ingrijitu de trotoarulu celu scumpu pana ce s’astri CONSEMNATIUNEA STUDENTILORU, cari au concursu la stipendiale Ramontiane-Bobiane si Clainiane publicate din ordinatiunele consistoriului metrop. ddito. 21 Augustu 1869 Nr. 1852, 1853, 1854. 1. Vasilie Hoszu stipendistu, gr. c., din Mestecanu distr. Cetatei de Petra, studiază in reg. academia de drepturi din Clusiu cursulu a III cu mare dirigintia, a repurtata 2 eminentia si 2 cl. I, moralitatea legiloru acad. deplinu coresp. 2. Alecsiu Boeriu stipendistu, gr. c., din Sz.Udvarhely, fiiulu v.protop. gr. c. Al. Boeriu , in r. academia juridica din Clusiu a frecventatu cursulu an. I cu mare dirigintia, din studia a repurtata cl. I, moralitatea legiloru ac. deplinu coresp. 3. Clemente Munténu stipendistu, de 24 ani, gr. c., fiiulu parochulu gr. c. Dem. Munténu din Toparcea sc. Sibiiului, in r. gimnasta de statu din Sibiiu a frecuentatu clasea VIII, a maturisatu cu calculi distinsi, moral, legiloru scol. deplinu coresp. 4. Isidoru Bunea stipendistu, gr. c., fiiulu parochului gr. c. Arseniu Bunea din Vadu distr. Fagarasiului, la r. academia juridica din Clusiu a frecventatu cu dirigintia curs. an. III, moralitatea legiloru acad. deplinu coresp. 5. Iuliu Dragosiu, de 17 ani, gr. c., fiiulu lui Lazaru Dragosiu ospetariu in 1. r. cetate Clusiu, la gimnasiulu r. c. din Clusiu a frecventatu a IV cl., din studia emin., moralitatea laudata. 6. Iuliu Montani, de 16 ani, gr. c., fiiulu parochului Ioane Montani din Tirimi’a mare comit. Cetatea de Balta, la gimnasiulu gr. c. din Brasiu a frecuentatu a VI clase, din studia emin. locat. 6 intre 38, moralitatea f. buna. 7. Simione Marginénu, de 23 ani, gr. c., fiiulu agricultoriului Sam. Marginénu din Vadu distr. Fagarasiului, la gimnasiulu gr. or. din Brasiovu a frecuentatu a VIII cl., a maturisatu cu calculi predări, moralitatea legiloru scol. deplinu coresp. 8. Octavianu Blasianu stipendistu, de 15 ani, gr. c., fiiulu oficialelui Nic. Blasianu din comit. Hunedorei, la gimnasiulu gr. c. din Blasiu a frecventatu a VI cl., din studia emin., loc. 2 intre 38 scol., moralitatea f. buna. 9. Iuliu Coroianu stipendistu, de 22 ani, gr. c., fiiulu vicariului for. Dem. Coroianu din Simleulu Silvaniei, la r. academia juridica din Oradea m. a frecventatu cursulu an. II, cu mare dirigintia, din studia 2 emin. si I cl., moralitatea legiloru acad. deplinu coresp. 10. Alecsandru Popu stipendistu Bobianu, 12 ani, gr. c., fiiulu adm. protop. Vas. Popu diuDersi’a comit. Dobocei, la gimnasiulu r. c. din Clusiu a frecventatu a II clase gimnasiale, progresu I-a cu emin., moralitatea laudata. 11. Ioane Mihaltianu, de 22 ani, gr. c., fiiulu parochului Sim. Mihaltianu din Slimnicu sc. Sibiuului, la gimnas. r. c. din Sibiiu a frecventatu VIII dl., a maturisatu cu calculi indestulitori, moralitatea laudata. 12. Anastasiu Popa, de 17 ani, gr. c., fiiu de agronomu din Sinc’a vechia distr. Fagarasiului, la gimnas. r. c., din Brasiovu a frecuentatu a IV el., progresu I cu emin., moralitatea ecsemplaria. 13. Nicolau Motocu, de 18 ani, gr. c., fiiulu agronomului Iacobu Motocu din Buciumu distr. Fagarasiului, la gimnas. gr. or. din Brasiovu afrecuentatu a VIel., progres. I cu emin. loc. 4 intre 17 scol., moralitatea legiloru scol. deplinu coresp. 14. Petru Rimbasiu, de 20 ani, gr. or., fiiulu cetatianului Mih. Rimbasiu din V. Huniadu, la gimnasiulu ev. ref. din Orastia a frecventatu a VIII clase, a maturisatu cu calculi multium., moralitatea buna. 15. Demetriu Todoru, de 24 ani, gr. c., fiiulu parochului gr. c. Vaidacut’a comit. Cetatei de Balta Vas. Todoru, la r. universitate din Pestea a absolvatu cursulu juridicu, a depusu cu calculu distinsu censura de statu judiciare. 16. Vasilie Fillepu, de 15 ani, gr. c., fiiulu agricultoriului Ioane Filepu din Mai’a, la gimnasiulu r. c. din Clasiu a frecuentatu clasea a II, progresu emin., moralitatea ecsemplaria. 17. Petru Vladu, de 21 ani, gr. c., fiiulu adopt. alu cetatianului Ios. Stregianu din Blasiu com. Albei inf., la gimnasiulu gr. c. din Blasiu a frecuentatu a VIII clase, a maturisatu cu calculi multium., moralitatea legale. 18. Ioane Popu stipendistu, gr. c., fiiulu agricult. Iac. Popu din Bucerdea Vin. comit. Albei inf., la c. r. universitate din Vien’a a frecuentatu cursulu an. III alu facilitatei medicinali, a facutu colequia cu distingere. 19. Dionisiu Molnaru stipendistu Bob., de 16 ani, gr. c., orfanu remasu de parochulu Catinei Const. Molnaru, la gimnasiulu r. c. din Clusiu a V clase gimnas., progresu eminente , moralitatea laudata. 20. Iacobu Ratiu stipendistu, de 26 ani, gr. c., orfanu din Sinc’a vechia distr. Fagarasiu, la e. r. universitate din Vien’a a frecuentatu cursulu an. III alu facultatei medicinali, a facutu colequia cu distingere. 21. Gerasimu Raicu stipendistu, gr. or., orfanu din Zlatn’a comit. Albei inf., la reg. universitate din Pest’a a frecuentatu cursulu an. III alu facultatei juridice. — (Va urma.) Vieil’i 1 3 Febr. 1870. . Parturunt montes — si preste nópte ne pomeniramu cu trei ministri, la cari nici catu nu ne asteptămu. Acesti trei ministri noui, a caroru denumire se publică eri in monitoriulu oficiala „Wiener Zeitung“ suntu: locutiitoriu maresialu campestru gen. Wagner, stefulu de sectiune dela ministeriulu de interne Bauhaus si consiliariulu ministerialu Stremayr. Ministeriulu e completata din: Hasner ministru presiedinte, Wagner apararea tierei, Bauhans agricultura, Stremayr culte si instr., Giskra, Herbst, Plener si Brestl remanu in posesiunea portofolieloru, ce le au avutu pana acuma. Astfeliu deci crisea cabinetului cislauanu, care dela demisionarea minorității de trei devenise permanenta, se termină, pentru că — după pucine septemani, se reinceapa de nou. De oarece se poate prevedea prea usioru, ca unu cabinetu ce nu posede popularitatea si simpathiele nici ale unei partite, mai curendu sau mai tardiu trebuie se cadă. Despre aceasta se unesce mai intreaga presa de aici si mai multa inca intreaga opiniune publica, care astadi după publicarea noiloru ministri se convinge din ce in ce mai multu, ca in toata crisea ministeriala nu a fostu alta, decatu o comedia pusa in scena cu multu talentu de catra Dr. Giskra si consorti. Este adeveratu, ca Giskra si a jucatu rol’a, catu se poate de bine, inse victori’a lui i au costatu perderea si a restului de popularitate, ce i mai remasese, după publicarea faimosului memorandu alu majoritatii cabinetului. Catu de mare fu perplesitatea si dificultățile, cu cari au avutu de a se lupta Giskra-Hasner la completarea cabinetului loru, ne o demonstra catu se pote mai bine persoanele ce le au chiamatu in cabinetu. Trebuie se fia adiunsu pana la desperare, candu ei s’au vediutu constrinsi a face de ministru pe unu Wagner, care in Dalmati’a prin mesurele lui gresite a contribuitu forte multu la desastrulu si la ceea ce o pati armat’a austriaca acolo. Se dice, ca pe Wagner, l’au facutu de aceea ministru, fiinduca elu stă gata a publica unu memorandu asupra espeditiunei in Dalmati’a, care avea de tendintia a arunca toata vin’a asupra lui Giskra. Se intielege, ca facunduse gloriosulu generata ministru,si va arunca memorandulu in focu. Despre ceilalti doi ministri noui, adica despre Banhans si Stremayr, nu se poate dice nemica alta, decatu ca suntu partisani înfocati ai lui Giskra-Herbst, adica centralisti, de susu pana diosu. Astadi scimu cu toti, ca tota intriga de cabinetu a fostu trentita asupra lui Beust. Giskra adica tinde si iau si succesu acesta, a micsiora influenti’a contelui Beust, asupra politicei interne a Austriei, desi Beust, cu ocasiunea desbaterii adresei, aparanduse in contra invectiveloru ce i se făcură mai alesu de catra presiedintele casei Kaiserfeld, diseca cu tóte ca e adeveratu, ca cancelariulu imperialu are se se intereseze numai de politica esterna, totusi elu este responsabilu, pentru totu ce se intempla in launtru imperiului. Catu de descreditatu este cabinetulu reinnoitu, ne poate demonstra mai departe desgustulu — pentru că se nudicemu frica, — ce a indemnatu mai pre toti, carora li s’a oferitu vreunu portfoliu, alu refusa. Scimu cu toti refusulu ce l’a primitu Giskra si consorti dela ambi principi Cariu si Adolfe Auerscatu era. Brasiovulu cu sute de mii venitu, cu ce concurge éré pe anu din acele si pentru suburbii ? N’a ingrigitu pana acum nimenea de straiele loru, de canaturile loru. Deci barbatii luminati si activi din representanti la cetatiana suntu rogati se nu perda din vedere, ca suntu alesi si pentru veciniele suburbiiloru si se ingrijeasca parintiesce de necesitățile si ale celei mai din urma vecinii. —