Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)

1870-10-14 / nr. 80

Ca­lea­rea prescripteloru statutului organicii. (Urmare.) Eu credu si suntu tare convinsu, ca brasio­­venii nu voru se da dovada, ca intre celu bogatu, si intre celu seracu sau celu invetiatu si intre celu neinvetiatu in privinti­a ecsercitarei drepturiloru si datorintiloru besericesci si scolarie chiaru ei cu mai inteligenţi se faca deosebire;­ ei suntu convinsi, ca bo­­gatulu si seraculu invetiatulu si neinvetiatulu au totu aceleasi drepturi si totu aceleasi datorintie fa­cia cu beseric’a si facia cu scól’a nóastra precum in tota naţiunea asia si in Brasiovu. Daca luamu lucrulu după cum urméza chiaru din cuvintele punctului acestuia alu legamentului, apoi atunci trebuie se o spunemu verde, ca nu se neindreptatiesce comun­a St. Nicolae cu comuna, ci se neindreptatiescu toti membrii aceia ai comunei scolarie, cari s’ar eschide dela participare la regu­­larea, si administrarea treburiloru comune scolarie. Din punctulu antaiu alu legamentului urmeaza: 1. Ca comunele s’au impreunatu si nu repre­­sentantiele loru. 2. Ca amendóue com. besericesci forméza numai o singura comuna scolaria. 3. Ca comunele trebuie se se sfatuiesca totu­­deun­a împreunate, adica intr’o singura adunantia. 4. Ca representantiele si comunele nu suntu noțiuni identice, ci representantiele suntu numai corpuri subordinate comuneloru si organe vremel­nice si responsabile comuneloru pentru lucrările loru. 5. Din consultarea organismului besericescu a­­flamu, ca nu se érta nici unui membru domni’a séu prerogative asupra altuia, cu atatu mai pucinu se poate érta unui membru domni’a séu prerogative a­­supra unui intregu elementu socialu, ca­ ce cu cre­stini trebuie se scimu, ca toti suntemu madularile trupului lui Christosu, si ca toti suntemu datori bo­gaţii ca si seracii se facemu milostenia după pu­­tint­a, ca si Dumnedieu se ne fia milostivu, si ca toti fara deosebire de bogatu si seracu avemu unu inceputu si unu sfirsitu, toti suntemu din pamentu si in pamentu ne vomu intoarce. Si intr’adeveru ar’ fi părere vatamatoria si de­­dipsitoria pentru relegi’a crestineasca, candu s’ar pre­supune, ca cineva pentru aceea se aiba prerogativa asupra drepturiloru generali ale celorulalti crestini, ca­ci elu fiindu mai bogatu decatu altii multi face besericei sau manastirei sau si spre alte scopuri fi­lantropice mai mari dăruiri decatu alţii, pentruca inca este Întrebarea: „daca milosteni’a cea mare a bogatului este primita de Ddieu mai presusu decatu cea mica a seracului?! Ca­ci amu vediutu din cu­vintele lui Christosu, ca milosteni’a de doi fileri ai veduvei serace a fostu mai bine primita de Ddieu, decatu darurile bogatiloru; apoi voiesce Christosu, ca nimeni se nu trimbitie milosteni’a, ce o face in adunari si pe la straje, ca­ci asia făcu numai fa­­cearnicii, ci fiacare se faca milostenia pe ascunsu,­­si fara se seie drepta, ce a facutu stanga, si Ddieu va resplati apoi la aratare. Comp. de drept. can. de Andr. br. Siaguna p. 266—­67. Trecemu la punctulu patru, care este unu punctu insemnatu din acea privintia, ca representan­tiele -si usureaza drepturile comuneloru deducandule intr’unu m­odu sofisticu. Pentru mai buna lămurire si descoperire a so­­fismei celei cornutate vomu cita cuvintele proprii ale legamentului. Pentruca acestea doue comune si respective representantie au fundatu mare parte, au intreprinsu si au luatu asupra-si acesta sarcina de a întemeia si administra acestea scule­­si pastraza dreptulu de ale sustiene pentru toti vecii sub ne­­midialocit’a si neaternata loru carma si administra­­tiune, fara a suferi nici unu feliu de amestecu strainu, decatu numai suprem’a inspectiune, a mo­­narchului si a guvernului seu. De aici urméza, ca comunele prin representantii si inspectorii sau eforii sei­­si voru alege si voru denumi pururea profesorii, atatu in puterea acestui legamentu, catu si intru intielesulu organisatiunei ministeriale si guberniale din 1849, care tiene, ca profesorii se fia alesi si denumiti de catra aceia, care ii si platescu. Din alinea antaia a punctului acestuia vedemu, ca comunele asociate si respectivele representantie au fundatu mare parte, va se­dica n’au facutu totu gimnasiulu acestea doue comune, ci si altele au aju­­tatu. Nu scimu cu pamentulu cuventulu respec­tive cum se lu intielegemu, ca­ ce este pusu intre comune si representantie. Se intielegemu, ca co­mune si reprentantie este totu una, sau se intie­legemu, ca acestea doue corporatiuni suntu coordi­nate sau subordinate, ca de spusu nu ni se spune. Nu scimu nici aceea, ca fundat’au mare parte re­presentantiele cu corporatiune sau­­ ca contribuit’au ca individi sau ca membri ai comuneloru beseri­cesci. Mai incolo aflamu, ca-si au reservatu drep­tulu deplinu de a le sustiené pentru toti vechii sub nemidialocit’a si neatarnat’a loru carma si admini­­stratiune. Cine se le carmuiasca si se le admini­streze nemidialocitu pentru toti vecii ? comunele sau representantiele? — Nu ni se spune? Lucrulu mai firescu este, ca comunele se le administreze si se le carmuiasca prin nisce organe timpurane sau prin adunare generala, după cum ar­ afla cu cale, după cum se carmuiesce cetatea prin 150 de­.repre­­sentanti. Nu intielegemu si socotescu, ca nici altii nu Toru intielege, ca de unde urmeaza, ca comunele se -si alega si denumesca profesorii prin representan­tiele sale si prin eforii sei. Din alinea antaia nu urmeaza deducerea din alinea a dou­a defeliu , ci deducerea aceasta este fortiata si mincinoasa, ca ce nu se poate deduce, ca e tocmai asia, ca candu ai dice: cortulu sta in un­­ghiu, de aici urmeaza, ca afara ploua. Pentru ca representantiele au contribuitu si ele o parte au cu corporatiune, au ca individi, de aici apoi se urmeze ca ele se alega pe profesoriu in loculu comuneloru? Au candu amu dice representanti’a besericesca au fundatu mare parte beseric’a, de aici urméza, ca comun’a besericesca -si alege, de aparurea pe preo­­tulu seu prin representantii sei. Si unu orbu poate se vedia falsitatea si sofistari’a acestei deduceri. — Se mai provoca si la organisatiunea ministeriala din 1849 si dice, ca cei ce platescu pe profesori aceia se­­ alega, dieu! daca s’ar aplica principiulu acesta, apoi atunci representantiele n’ar ave de a alege nici unu profesoru, pentruca ea nu platesce nici unu profesoru, nici cu individi, nici cu corpo­ratiune,­ ci profesorii se platescu cu totulu dintre alte locuri. Chiaru niei comunele besericesci sau comun’a scelaria, inca n’ar ave de a alege atatia profesori, ci celu multu doi profesori, ca­ci astadi cam atata aducu legatele. Acestu punctu a fostu bunu pate atunci candu s’a facutu, dara astadi nu se mai potrivesce cu re­­latiunile nóstre besericesci si cu constitutiunea nó­stra ; ca daca si astadi se mai tienu mortisiu repre­­sentatiunile de nisce principii vechite de o stare esclusiva, ea destepta­ in noi reminiscentie triste si dureroase. . . (Va urma.) Sibiiu 19 Octobre. (La instrucţiunea pu­blica.) Este comuna plansarea, ca la romanii din imperiu cu succesiv­a înmulţire a scóleloru, nu se inmultiescu in aceeasi proportiune si c­a r t­i­­ e s c 07 lastice bune, scrise in limb’a romanesca,­­ci ca mai alesu in scólele gimnasiaîi pana in diu’a ‘ de astadi se propunu mai multe ramuri de scientia după cârti nemtiesci, cum si ca anume in scientiele esacte si in cele naturali lipsesce un’a terminologia romanesca, ficsa si corespundietoria geniului limbei nóstre. După opiniunea nóstra, in respectulu din urma pe terenulu istoriei naturale se facu si mai de curendu unu pasu înainte. Librari’a Julius Spreer (mai înainte Si Filtsch) a publicatu cinci table mari de părete din istori­a natu­rale a animaleloru sugatorie, care cuprindu in treidieci de clasi, unu numeru considerabile de animale. Tablele suntu elaborate pe pansa, după modelulu celoru publicate de J. F. Schreiber in Esslingen, si tóte figurele suntu colorate prea fru­­mosu, representandu pe fiacare animalu cu colorea sa naturale. La nomenclaturele roman­es­ci, re­dactate, cum amu intielesu, de doi literari romani, suntu alaturate si cele originali latinesci. Pretiulu aceloru cinci table mari este 12 fi. v. a., pretiu destulu de moderatu, daca vomu considera risiculu, la care s’a espusu editoriulu cu acésta prima în­cercare. Va depende numai dela incuragiarea ce i se va da de catra moderatorii scóleloru nóstre, pentru ca editoriulu se continue si cu publicarea tableloru cuprindietorie de animale sboratorie, reptili, fluturi etc., totu cu nomenclature romanesci, cari voru inlesni nespusu studiulu scientieloru naturali. In „Transilvani’a“ fai’a asociatiunei trans. se voru publica preste pucinu tóte nomenclaturele din aceste table. — Siblin 13 Octobre 1870. Congresul« besericescu greco­­orîntale. Siedinti’a a Il-a din 14/2 Octobre 1870. Siedinti’a de astadi din causa, ca s’a trenutu conferintia confidentiale, la care au luatu toti mem­brii de facia parte spre a se poté uni cu părerile in privinti’a obiecteloru impartasite din partea pre­­sidiului in siedinti’a de eri si respective a se coin­­tielege despre esmitendele comisiuni, s’a inceputu V2 la 11 ore ante de am­edi. Cetinduse protocolulu siedintiei de eri si fiinduca mai multi membrii s’au insinuatu a vorbi la proto­colu presidiulu destina pentru siedinti’a de astadi de ducatori,u protocolului pre Popescu, de notariu pentru vorbitori „pro* pe Andrieviciu si „contra“ pe notariu Petru Nemesiu. Dop. Popea luandu cuventu, dice', ca den­­sulu are de a face , observati iar protocolu,­­Inainta, de toate asia sc­e densulu, ca nu s’ar fi ..facutu in protocolu amintire despre servitiulu divinu (voci:­­ba s’a facutu). A dou’a eroare este- -numai- stili­stica, la acelu punctu in protocolu, unde se dice, ca Ecs. Sa inviasa pre cei doi episcopi sufragani a lua parte- la masa langa densulu in stanga si drepta; densulu crede, ca se se dica „in drepta si stanga“, ca­ci asia pretinde reg. afaceriloru con­­gresuali (se primesce). A trei­a observare de mai mare importantia este aceea, ca densulu crede, ca protocolulu fiacarei siedintie trebuie se fia tabloulu celu mai fidelu alu fapteloru nóstre congresuali, si pe catu se pote mai esactu, ca­ci densulu a espe­­riatu, ca unele protocole din adunările nóstre au fostu defectuose, care defectuositate au trasu după sene neintielegeri danduse publicitarii. — Din punc­tulu acesta de vedere purcediendu e de părere, ca protocolulu de eri nu este stilisatu in privinti’a amanarei propunerii dep. Besianu, fidelu fapteloru din siedinti’a de eri Asia s’a intemplata, ca Ecs. Sa au binevoitu eri a impartasi congresului, ca are a face nesce reporturi in privinti’a pasiloru făcuti conformu insarcinariloru protocolarie dela congresulu din 1868, si crede (presidiulu), ca pana după ce­tirea acestoru reporte se se­amane propunerea dep. Besianu. Acesta propunere sciu, ca s’a sprijinirii. Ar’ fi dera de indreptatu in protocolu pasagiulu re­spective după cum s’a intemplatu lucru. Dep. Babes iu constateza, ca in privinti’a antevorbitorelui se vedu si alte contra opiuniuni, din care causa ar’ fi de lipsa se nu trecemu cu graba preste acestu punctu, primindulu după for­mularea dep. Popea. — Caus’a principiale , ca si-a cerutu cuventu­ este inse, ca densulu are de a face o observatiune generale, si lu protocólele nóastre de comunu se scriu fórte mance si nu corespundu ce­­rintteloru. Caus’a este, n’amu avutu pracsa. — Daca in publicu avemu se facemu observatiunile la­ protocolu, atunci n’amu gatu totu timpulu congre­sului numai singur’a verificare a protocolului. — Pentru interesul­ nostru ca procesele verbale se fia exacte si corecte­ care se dau publicităţii , este de părere. Ca respectivii vorbitori ori propunetorii pri­vative se-si faca observatiunile sale la notariatu si nu in siedintia publica.. . Incatu pentru, propune­rea lui George Popa, sprijinita de Borlea, crede, ca pasagiulu din protocolu nu este bine stilisatu, si pro speciale. — Motivulu principale pentru pro­punerea dep. Popa a fostu necesitatea, ca mai in­­nainte de tóte se se asculte presidiulu, ca­ci avendu densulu initiativ’a, ar’ fi inconveniente a veni unu dep. cu una alta propunere. — De aceea s’a ho­­taritu, ca orice alta propunere înainte de presidiu ar’ fi pripita. — Crede, ca punctulu acesta se se stiliseze asia: „La propunerea dep. Popa sprijinita de dep. Borlea, cumca propunerea dep. Besianu in­­nainte de ascultarea presidiulu! ar’ fi pripita, s’a primitu amanarea prop. dep. Besianu.“ Presied. propune urmatori’a stilisare: „Presi­diulu face cunoscutu congresului, ca elu din însăr­cinarea protocolaria a congresului din 1868, are se presteze referatele sale, cu care este gata si asia propune ca se i se de prilegiu acuma de a refera despre acelea obiecte, cu care prilegiu se va arata necesitatea de a esmite una si alta com­i­siune (se primesce). Dep. Besianu doresce ca tóate ce nu se tiemu de esentia lucrului se se lase afara din protocolu. Anume se remana numele propunatoriloru si vorbi­­toriloru de totu afara si numai acolo se se pune numele dep. congresuali, unde se presentaza. Dep. Babesiu crede, ca protocolulu se nu se estindea asupra discursului, dara daca vomu lasa a­­fara si numele proprnetoriloru, atunci devine pro­tocolulu pana la unu scheletu uscatu. Presied, dice, ca trebuie se chiarificamu con­­ceptulu obiectului, pe care l’au adusu dlu Besianu înainte. După parerea mea, dice presied­, trebuie se ne tienemu strinsu de caracterulu unui proto­colu. Asia dera, si aici dela nume si desbateri lungi trebuie se abscindemu si numai esenti’a lu­crului se espunemu. Astfeliu corespunde numai ca­racterului unui protocolu. Daca *mî veti da voie vnse voiu aduce si alta

Next