Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-01-28 / nr. 8
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Dumincc’a, Foi’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu , pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Amilii Se prenumera la postele c. r., ri pe la DD. corespondenți. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. Nr. 8. Brasiovu 9 Februariu 28 Ianuaria 1870. MONARCHIA AUSTRO - UNGARICA. Transilvani’a. Sinodalii archidiecesari alu metropoliei noastre romane gr. or. din Transilvani’a si Ungari’a se convoca pe Dumiinic’a Tomei a. c. cu cerculariuli metropolitanii Nr. 18, 1870. — Prin C. D. Nicolae Raicu parochu gr. cat. in Sinc’a vechia distr. Fagarasiului au contribuitu cu ajutoriu pentru Totaleni in diu’a nascerei Domnului următorii poporeni: Din cass’a besericei Sinc’a 5 fl., Nicolae Raicu parochu 1 fl., Nicolae Ratiu curatoru prim. 1 fl., Iosifu Stoica curatoru si notariu 1 fl., Ioane Matei Strimbu 1 fl., Nicolau Strimbu 1 fl., veduva Vasiliu Aldea 1 fl., Iacobu Olteanu 1 fl., Iacobu Sasu 1 fl., Toma Moldovanu 50 cr., Ioane Strimbu cantoru 40 cr., Iosifu Bursanu 40 cr., Georgiu Anchenu 1 fl. 20 cr., Samuilu Boltanu 40 cr., Samuil Stanu Popa 40 cr., Ioane Olteanu 40 cr., Iosifu Duca 30 cr., Iosifu Müller 30 cr., Georgie Achimu Popa 12 cr., Iacobu Teusianu 8 cr., Georgie Moldovanu parochu 10 cr., Georgie Stoica jun. 10 cr., Nicolae Stoica 10 cr., Simione Popa 10 cr., M0186 Bobohalme 20 cr., Davidu Goila 10 cr., Nicolae Bota 10 cr., Georgie Strigoiu 10 cr., Ioane Iacobu Ursu 10 cr., Iosifu Rusu 10 cr., Georgie Munteanu 9 cr., Iosifu Strimbu 10 cr., Andreiu Atermanu 10 cr., Ioane Prodanu 10 cr., Samuilu Cotropu 20 cr., Siarica ved. Georg. Ursu 10 cr., Toaderu Moldovanu 20 cr., Iosifu Popu 50 cr., Nicolau Davidu Bursanu 10 cr., Samuilu Aldea 10 cr., Nicolae Moldovanu colectoru 50 cr., Anastasie Moldovanu docente 20 cr., Alecsandru Sasu 40 cr., Iosifu Iosifu Aldea 20 cr., Rafira ved. Iacobu Grecu 17 cr., Zevedeiu Moldovanu 10 cr., Iosifu Ratiu 10 cr., Zacharie Sasu 10 cr., Michaile Marginianu 10 cr., Georgie Nicolae Popu 10 cr., Sofia Moldovanu 10 cr., Ioane Duca 10 cr., Ioane Aldea 10 cr., Ioane Avisalomu Aldea 10 cr., Iacobu Ratiu 10 cr., Pamfiliu Vasiliu Strimbu 10 cr., Iacobu Ioane Sasu 10 cr., Ioane Boeriu 10 cr., Georgie Duca 10 cr., Ev’a ved. Georgie Moldovanu 10 cr., Nicolae Nic. Toma Popa 10 cr., Moise Sasu 10 cr., Uisie Popa 10 cr., Georgie Ioane Munteanu 10 cr., Ioane Alecsandru Moldovanu, 10 cr., Iacobu Georgie Munteanu 10 cr., Tomasiu Todea 10 cr., Ioane Georgie Ursu 20 cr., Ioane Iacobu Strimbu 20 cr., Nistoru Novacu 15 cr., Vasilie Crisianu 13 cr., Antone Olteanu 12 cr., Davidu Novacu 20 cr., Bursanu Bursanu 10 cr., Simeone Olteanu 10 cr., Nicolae Stefanu 10 cr., Georgie Grecu 10 cr., Ioane Moise Morariu 10 cr., Iacobu Boeriu senior 10 cr., Lascu Boitanu 10 cr., Damaschinu Boeriu 10 cr., Nicolae Balanu 10 cr., Mateiu Flocia 10 cr., Iosifu Balanu 10 cr., Iosifu Teusianu 10 cr., Vasilie Margineanu 10 cr., Moise Crisianu 10 cr., Ioane Mihaile Stefanu 10 cr., Maria Georgie Moldovanu 10 cr., Ioane Goila 10 cr., Nicolae Achimu Popa 10 cr., Georgie Ioane Sasu 10 cr., Emanoile Crisianu 10 cr., Georgie Georgie Moldovanu 10 cr., Iacobu Teleanu 10 cr., Nicolae Iacobu Strimbu 10 Iacobu Ioane Strimbu 20 cr., Iosifu Aldea 10 cr., Stefanu Moldovanu 10 cr., Ioane Vodă 10 cr., Iosifu Strigoiu 10 cr., Georgie Balanu 10 cr., Maria ved. Gligoriu Bobohalme 10 cr., Zachiu Stoica 10 cr., Ioane Bobohalme 5 cr., Petru Mihaile Sasu 8 cr., Nicolae Marcu 7 cr., Mari’a Ioane Botezanu 5 cr., Mari’a Ioane Aronu 5 cr., Iosifu Crisianu 5 cr., Damaschinu Stefanu 5 cr., Georgie Vacariu 5 cr., Mihaile Moldovanu 5 cr., Gavrila Rush 10 cr., Veron’a Ioane Teusianu 5 cr., Nicolae Toma Munteanu 5 cr., Ioane Ioane Vacariu 5 cr., Ioane Nicolae Stoica 6 cr., Ioane Crisianu 8 cr., Georgie Bucuru 8 cr., Ioane Crisianu 8 cr., scotienduse 21 cr. tacse poștale sum’a 29 fl. v. a. — Hrosiur’a baronului Helfert. Arareori scriu străinii despre noi romanii din imperiu si mai raru se intempla, ca se scria bine. Inimicii nostri seculari au solutu totudoun’a se informeze atatu de reu si se descrie cu colori atatu de negre poporulu nostru romanu, incatu neromanii, cari suntu avisati a-si trage cunosciintiele sale politice din pres’a dualistico-germana si maghiara nu potu semiba nici una idea corecta despre noi si despre viéti’a nostra nationale; cu atatu mai multu dar’ trebuie se ne bucuramu, ca brosiur’a aparuta in Vien’a sub titulu „Rusi’a si Austri’a“ , despre care nu de multu amu insciintiatu pre cetitorii nostri, ne iea in aparare drepta. Se vedemu, care este pre scurtu genesea si cuprinsulu brosiurei lor. Helfert: Generalulu si barbatulu de statu Rostislaw Fadejew a scrisu in timpulu din urma una carte: „Despre poterea armata a Rusiei“, in care face una analise a cestiunei orientale din punctu de vedere politicu-militariu. Cestiunea orientale, dice Fadejew, este una cestiune vitale atatu pentru Rusi’a catu si pentru Austri’a, care — după elu — este inimiculu naturalu, celu mai apropiatu si mai periculosu alu Rusiei. Chiar’a cestiunei Orientelui din respectu strategicu se afla in man’a Austriei, prin urmare, tota lupt’a orientala se raarginesce la aceste doue poteri; este se invinga Rusi’a, trebuie se cada Austri’a. Ce se faca dar’ Rusi’a spre a ajunge la scopulu acest’a adica la destrămarea Austriei si redicarea domniei panslave & cearului rusescu ? Rusi’a, respunde Fadejew , trebuie se de ajutorare fratiesca si activa si se stea in legătură sociale, spirituale si morale cu slavii din Austri’a si Turci’a, ca se-i câștige pe partea sa; de greci si romani Rusi’a n’are lipsa, inse cu corelegionarii suntu scumpi si bineveniti. Rusi’a nu doresce a-si estinde frontierele sale europene, prin urmare, ea va lasa gintiloru slave independinti’a nationale, inse unirea cu slavii trebuie se otientasca si doue puncte suntu numai, pre care Rusi’a catu mai curundu trebuie se le recâstige: Ismailulu la Dunărea de diosu si Galiti’a resaritena, fiinduca acestea doue puncte geografice despartu pre rusi de catra slavii de sudu si nordu. Fadejev speculaza la trist’a stare din intru si la nemultiumirea popoareloru din Austro-Ungari’a, eludice, ca daca se va schimbă politic’a cabinetului din Petruburgu in interesul adeveratu rusescu, slavii si romanii din Turci’a si Austri’a in momentulu supremu se voru aduna sub standartulu Rusiei si voru dă unu contingentu de 500.000. Astfeliu Rusi’a, care pana la finea soclului presente va numeră 100 milioane locuitori va deveni domnitori’a Orientelui. Era in estrasu aserţiunile generalului Fadejev. Generalulu rusescu nu ne spune nemicu nou, sciut’amu noi si pana acum, cari suntu tendintiele si aspiratiunile ultr’a-rusiloru de calibrulu lui Fadejew; scrinu inse si acestea, cumca realisarea planului domnirei cearului tuturoru rusiloru nu se va potu efectua asia de iute precum cugeta Fadejew; si Europa va grigi negresitu pentru aceea, ca se nu se efectueze niciodata. Suntemu convinsi, ca naţiunile slave din Austro-Ungari’a nu dorescu nici decatu domni’a cearului rusescu, pana candu ele voru potu trai liberu si de sine intre marginele imperiului acestuia. Tocma vise pentru ca naţiunile slave din Austro-Ungari’a nu afla libertăţile si autonomi’a nationale, ce li se convine, ba ce e mai multu, romanii si slavii se simtu maltratati si suprematisati de catra minoritatea natiuniloru domnitorie in statulu acesta, se redica întrebarea: oarece trebuie se faca barbaţii de statu austriaci spre a evită, că nu cumva naţiunile esacerbate se caute la ajutoriu in afara? ce trebuie se faca, pentru ca se paraliseze planurile periculose ale inimiciloru ecsterni ? Respunsulu la aceste întrebări si la espectorarile generalului rusescu in rudă br. Helfert in carticic’a sa: „Medicin’a cea mai buna in contra agitatiuniloru rusesci este una reconstructiune a statului austriacu pre basea egalei îndreptăţiri? Eca in câteva cuvinte simburele scrierei lui Helfert. Despre punctulu acest’a vomu vorbi la fine, se vedemu acuma cursulu ideeloru lui, in urm’a carora au ajunsu la conclusiunea de susu. Helfert combate aspru politic a orientale austriaca, incepandu dela Iosifu II., adica din timpulu acelea, din care — după cum dice Fadejew — cestiunea orientale au devenitu una cestiune slava. Elu purcede din punctu de vedere, ca regimulu nostru si una mare parte a populatiunei nóstre intru atata necunosce elementele adeverate ale ecsistentiei si desvoltarei sale, incatu in locu se-si înainteze scopulu seu si alu statului, pare ca tende a ustura planurile inamice, cu unu cuventu, regimulu cu centralistii nemti si maghiari lucra asia, incatu esarcerbandu majoritatea populatiunei austriace, o impinge in braciale rusesci. Barbarii nostri de statu, dice, au perdutu firulu conducatoriu in afacerile turco-orientale, pentruca ei au fostu orbi la redesteptarea nationale si desvoltarea romaniloru si serbiloru înfocati de libertate si nesuitori in cultura, si a bulgariloru diiginti, activi si inventiosi. Dela Kaunitz incoce lucrurile intru atat’a s’au schimbatu, incatu agentiloru diplomatici din Turci’a astadi le folosesce cu multu mai multu cunosciinti’a idiomeloru slave si albane, decatu tote limbele moslemitice laolalta. „Agenţii noştri inca prea adese juca rol’a aceea, care au jucatu-o mai deunadi Wattenbach in Transilvani’a; profesorulu celu invetiatu germanu studiă caracterulu, moravurile si vieti’a romaniloru prin mediului sasiloru; si diplomaţii noştri de pre insulaBalcanului încărcări cu scientiele limbeloru apusene si asiatice răsăritene studieza pre romani, serbi si bulgari prin mediului turciloru si greciloru“. Asia se esprime autorulu, criticandu aspru regimulu, care a fostu orbu si ignorantu si facia cu dalmatinii, din care causa a trebuitu se faca pace cu insurgenţii bochesi si se le lase chiaru si armele, de care, nu se potu desparţi una cu capulu; candu pretoriul ceru dela crivosciani armele, ei respunsera: Ce Domnule? Se predamu armele nóstre? numai morţi fiindu ni le