Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)

1870-01-28 / nr. 8

Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Dumincc’a, Foi’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu , pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini m­on. sunatoria. Amilii Se prenumera la postele c. r., ri pe la DD. corespondenți. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare pu­blicare. Nr. 8. Brasiovu 9 Februariu 28 Ianuaria 1870. MONARCHIA AUSTRO - UNGARICA. Transilvani’a. Sinodalii archidiecesari alu me­tropoliei noastre romane gr. or. din Transilvani’a si Ungari’a se convoca pe Dumiinic’a Tomei a. c. cu cerculariuli metropolitanii Nr. 18, 1870. — Prin C. D. Nicolae Raicu parochu gr. cat. in Sinc’a vechia distr. Fagarasiului au contri­­buitu cu ajutoriu pentru Totale­ni in diu’a nas­­cerei Domnului următorii poporeni: Din cass’a besericei Sinc’a 5 fl., Nicolae Raicu parochu 1 fl., Nicolae Ratiu curatoru prim. 1 fl., Iosifu Stoica curatoru si notariu 1 fl., Ioane Ma­tei Strimbu 1 fl., Nicolau Strimbu 1 fl., veduva Vasiliu Aldea 1 fl., Iacobu Olteanu 1 fl., Iacobu Sasu 1 fl., Toma Moldovanu 50 cr., Ioane Strimbu cantoru 40 cr., Iosifu Bursanu 40 cr., Georgiu An­­chenu 1 fl. 20 cr., Samuilu Boltanu 40 cr., Sa­muil Stanu Popa 40 cr., Ioane Olteanu 40 cr., Iosifu Duca 30 cr., Iosifu Müller 30 cr., Georgie Achimu Popa 12 cr., Iacobu Teusianu 8 cr., Geor­gie Moldovanu parochu 10 cr., Georgie Stoica jun. 10 cr., Nicolae Stoica 10 cr., Simione Popa 10 cr., M0186 Bobohalme 20 cr., Davidu Goila 10 cr., Ni­colae Bota 10 cr., Georgie Strigoiu 10 cr., Ioane Iacobu Ursu 10 cr., Iosifu Rusu 10 cr., Georgie Munteanu 9 cr., Iosifu Strimbu 10 cr., Andreiu Atermanu 10 cr., Ioane Prodanu 10 cr., Samuilu Cotropu 20 cr., Siarica ved. Georg. Ursu 10 cr., Toaderu Moldovanu 20 cr., Iosifu Popu 50 cr., Ni­­colau Davidu Bursanu 10 cr., Samuilu Aldea 10 cr., Nicolae Moldovanu colectoru 50 cr., Anastasie Moldovanu docente 20 cr., Alecsandru Sasu 40 cr., Iosifu Iosifu Aldea 20 cr., Rafira ved. Iacobu Grecu 17 cr., Zevedeiu Moldovanu 10 cr., Iosifu Ratiu 10 cr., Zacharie Sasu 10 cr., Michaile Marginianu 10 cr., Georgie Nicolae Popu 10 cr., Sofi­a Mol­dovanu 10 cr., Ioane Duca 10 cr., Ioane Aldea 10 cr., Ioane Avisalomu Aldea 10 cr., Iacobu Ratiu 10 cr., Pamfiliu Vasiliu Strimbu 10 cr., Iacobu Ioane Sasu 10 cr., Ioane Boeriu 10 cr., Georgie Duca 10 cr., Ev’a ved. Georgie Moldovanu 10 cr., Nicolae Nic. Toma Popa 10 cr., Moise Sasu 10 cr., Uisie Popa 10 cr., Georgie Ioane Munteanu 10 cr., Ioane Alecsandru Moldovanu, 10 cr., Iacobu Georgie Munteanu 10 cr., Tomasiu Todea 10 cr., Ioane Georgie Ursu 20 cr., Ioane Iacobu Strimbu 20 cr., Nistoru Novacu 15 cr., Vasilie Crisianu 13 cr., Antone Olteanu 12 cr., Davidu Novacu 20 cr., Bursanu Bursanu 10 cr., Simeone Olteanu 10 cr., Nicolae Stefanu 10 cr., Georgie Grecu 10 cr., Ioane Moise Morariu 10 cr., Iacobu Boeriu senior 10 cr., Lascu Boitanu 10 cr., Damaschinu Boeriu 10 cr., Nicolae Balanu 10 cr., Mateiu Flocia 10 cr., Iosifu Balanu 10 cr., Iosifu Teusianu 10 cr., Vasilie Margineanu 10 cr., Moise Crisianu 10 cr., Ioane Mihaile Stefanu 10 cr., Mari­a Georgie Mol­dovanu 10 cr., Ioane Goila 10 cr., Nicolae Achimu Popa 10 cr., Georgie Ioane Sasu 10 cr., Emanoile Crisianu 10 cr., Georgie Georgie Moldovanu 10 cr., Iacobu Teleanu 10 cr., Nicolae Iacobu Strimbu 10 Iacobu Ioane Strimbu 20 cr., Iosifu Aldea 10 cr., Stefanu Moldovanu 10 cr., Ioane Vodă 10 cr., Io­­sifu Strigoiu 10 cr., Georgie Balanu 10 cr., Mari­a ved. Gligoriu Bobohalme 10 cr., Zachiu Stoica 10 cr., Ioane Bobohalme 5 cr., Petru Mihaile Sasu 8 cr., Nicolae Marcu 7 cr., Mari’a Ioane Botezanu 5 cr., Mari’a Ioane Aronu 5 cr., Iosifu Crisianu 5 cr., Damaschinu Stefanu 5 cr., Georgie Vacariu 5 cr., Mihaile Moldovanu 5 cr., Gavrila Rush 10 cr., Veron’a Ioane Teusianu 5 cr., Nicolae Toma Munteanu 5 cr., Ioane Ioane Vacariu 5 cr., Ioane Nicolae Stoica 6 cr., Ioane Crisianu 8 cr., Georgie Bucuru 8 cr., Ioane Crisianu 8 cr., scotienduse 21 cr. tacse poștale sum’a 29 fl. v. a. — Hrosiur’a baronului Helfert. Arare­ori scriu străinii despre noi romanii din imperiu si mai raru se intempla, ca se scria bine. Inimicii nostri seculari au solutu totudoun’a se informeze atatu de reu si se descrie cu colori atatu de negre poporulu nostru rom­anu, incatu neromanii, cari suntu avisati a-si trage cunosciintiele sale po­litice din pres’a dualistico-germana si maghiara nu potu semiba nici una idea corecta despre noi si despre viéti’a nostra nationale; cu atatu mai multu dar’ trebuie se ne bucuramu, ca brosiur’a aparuta in Vien’a sub titulu „Rusi’a si Austri’a“ , despre care nu de multu amu insciintiatu pre cetitorii no­stri, ne iea in aparare drepta. Se vedemu, care este pre scurtu genesea si cuprinsulu brosiurei lor. Helfert: Generalulu si barbatulu de statu Rostislaw Fa­­dejew a scrisu in timpulu din urma una carte: „Despre poterea armata a Rusiei“, in care face una analise a cestiunei orientale din punctu de vedere politicu-militariu. Cestiunea orientale, dice Fadejew, este una cestiune vitale atatu pentru Rusi’a catu si pentru Austri’a, care — după elu — este ini­­miculu naturalu, celu mai apropiatu si mai pericu­­losu alu Rusiei. Chiar’a cestiunei Orientelui din respectu strategicu se afla in man’a Austriei, prin urmare, tota lupt’a orientala se raarginesce la a­­ceste doue poteri; este se invinga Rusi’a, trebuie se cada Austri’a. Ce se faca dar’ Rusi’a spre a ajunge la scopulu acest’a adica la destrămarea Au­striei si redicarea domniei panslave & cearului ru­­sescu ? Rusi’a, respunde Fadejew , trebuie se de ajutorare fratiesca si activa si se stea in legătură sociale, spirituale si morale cu slavii din Austri’a si Turci’a, ca se-i câștige pe partea sa; de greci si romani Rusi’a n’are lipsa, inse cu corelegionari­i suntu scumpi si bineveniti. Rusi’a nu doresce a-si estinde frontierele sale europene, prin urmare, ea va lasa gintiloru slave independinti’a nationale, inse unirea cu slavii trebuie se o­tientasca si doue puncte suntu numai, pre care Rusi’a catu mai cu­­rundu trebuie se le recâstige: Ismailulu la Dună­rea de diosu si Galiti’a resaritena, fiinduca acestea doue puncte geografice despartu pre rusi de catra slavii de sudu si nordu. Fadejev speculaza la tri­­st’a stare din intru si la nemultiumirea popoareloru din Austro-Ungari’a, elu­dice, ca daca se va schimbă politic’a cabinetului din Petruburgu in interesul adeveratu rusescu, slavii si romanii din Turci’a si Austri’a in momentulu supremu se voru aduna sub standartulu Rusiei si voru dă unu contingentu de 500.000. Astfeliu Rusi’a, care pana la finea so­clului presente va numeră 100 milioane locuitori va deveni domnitori’a Orientelui. Era in estrasu aser­ţiunile generalului Fadejev. Generalulu rusescu nu ne spune nemicu nou, sciut’amu noi si pana acum, cari suntu tendintiele si aspiratiunile ultr’a-rusiloru de calibrulu lui Fa­dejew; scrinu inse si acestea, cumca realisarea pla­nului domnirei cearului tuturoru rusiloru nu se va potu­ efectua asia de iute precum cugeta Fadejew; si Europ­a va grigi negresitu pentru aceea, ca se nu se efectueze nici­odata. Suntemu convinsi, ca naţiunile slave din Austro-Ungari’a nu dorescu nici decatu domni’a cearului rusescu, pana candu ele voru potu trai liberu si de sine intre marginele im­periului acestuia. Tocma vise pentru ca naţiunile slave din Austro-Ungari’a nu afla libertăţile si au­­tonomi’a nationale, ce li se convine, ba ce e mai multu, romanii si slavii se simtu maltratati si su­­prematisati de catra minoritatea natiuniloru domni­­torie in statulu acesta, se redica întrebarea: oarece trebuie se faca bar­baţi­i de statu austriaci spre a evită, că nu cumva naţiunile esacerbate se caute la ajutoriu in afara? ce trebuie se faca, pentru ca se paraliseze planurile periculose ale inimiciloru ec­­sterni ? Respunsulu la aceste întrebări si la especto­­rarile generalului rusescu in ru­dă br. Helfert in carticic’a sa: „Medicin’a cea mai buna in contra agitatiuni­­loru rusesci este una reconstructiune a statului au­­striacu pre basea egalei îndreptăţiri? Eca in câte­va cuvinte simburele scrierei lui Helfert. Despre punctulu acest’a vomu vorbi la fine, se vedemu a­­cuma cursulu ideeloru lui, in urm’a carora au a­­junsu la conclusiunea de susu. Helfert combate aspru politic­ a orientale au­striaca, incepandu dela Iosifu II., adica din tim­­pulu acelea, din care — după cum dice Fadejew — cestiunea orientale au devenitu una cestiune slava. Elu purcede din punctu de vedere, ca regimulu no­stru si una mare parte a populatiunei nóstre intru atata necunosce elementele adeverate ale ecsisten­­tiei si desvoltarei sale, incatu in locu se-si înain­teze scopulu seu si alu statului, pare ca tende a ustura planurile inamice, cu unu cuventu, regimulu cu centralistii nemti si maghiari lucra asia, incatu esarcerbandu majoritatea populatiunei austriace, o impinge in braciale rusesci. Barbarii nostri de statu, dice, au perdutu firulu conducatoriu in afa­cerile turco-orientale, pentruca ei au fostu orbi la redesteptarea nationale si desvoltarea romaniloru si serbiloru înfocati de libertate si nesuitori in cul­tura, si a bulgariloru diiginti, activi si inventiosi. Dela Kaunitz incoce lucrurile intru atat’a s’au schimbatu, incatu agentiloru diplomatici din Tur­ci’a astadi le folosesce cu multu mai multu cuno­­sciinti’a idiomeloru slave si albane, decatu tote lim­­bele moslemitice la­olalta. „Agenţii noştri inca prea adese juca rol’a aceea, care au jucatu-o mai deunadi Wattenbach in Transilvani’a; profesorulu celu invetiatu germanu studiă caracterulu, moravu­rile si vieti’a romaniloru prin mediulu­i sasiloru; si diplomaţii noştri de pre insul­aBalcanului încăr­cări cu scientiele limbeloru apusene si asiatice ră­săritene studieza pre romani, serbi si bulgari prin mediulu­i turciloru si greciloru“. Asia se esprime autorulu, criticandu aspru regimulu, care a fostu orbu si ignorantu si facia cu dalmatinii, din care causa a trebuitu se faca pace cu insurgenţii bochesi si se le lase chiaru si armele, de care, nu se potu desparţi un­a cu capulu; candu pretoriul ceru dela crivosciani armele, ei respunsera: Ce Domnule? Se predamu armele nóstre? numai morţi fiindu ni le

Next