Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-10-14 / nr. 80
GAZETA TRANSILVANIEI Anula AAA11I. Nr. 80. Brasiovn 2614 Octobre 1870. Gazet’« ese de 2 ori: Mercurea si Dumineca, F«5i’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 A* »• Tieri eSterne 12 fl. ▼. a. pe una anu scu 2Vs galbini mon. sunatoria. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare. MONARCHI’A AUSTRO - UNGARICA. Transilvani’a. Brasiovu 90 Oct. Aceasta dî serbatoria aniversaria dilei din 26 Octobre 1863, in care Maiestatea Sa imperatulu si regele cu dreapta de părinte dreptu a sanctionatu egalitatea politica nationale a natiunei romane din Transilvani’a, ne revoca in memoria, ca de 400 ani pana atunci si dela 1865 pana adi, sartea natiunei romane a fostu totu vitrega, totu numai pentru suferintie in manele nedreptiloru. Transilvani’a autonoraa, prin adeverat’a egalitate de drepturi începuse a se inaltia la o viatia fratiasca, care e garanti’a fericirei stateloru. Cine ne a rapitu acea fericire ? Cu ce cuventu si pentru ce crima ? — Respunda redeschis’a dieta a Ungariei cu restituirea si repararea drepturiloru nóstre perfectu egale, ca pana atunci multiumirea si încrederea indesiertu se astepta dela distrusu si ignoratu in pulberea supremației. — Der’ acesta o sciu antagonii; se treceau doar’ la Caiupulu rezbelului. „ Tours 21 Oct. Astadi sosiră la ministeriu de peste din Neuschateau, in care se face reportu regimelui provisoriu, cumca maresialulu Bazaine a esitu in 14 Oct. cu 80.000 mii fetiori nimicindu 26 batalione prusiane si 2 regimente de cavaleria, stricandu gaturile calei ferate si luandu prusianiloru 193 vagoane cu provianta si munitiune; trupele armatei incungiuratorie se premenisera mai de multe ori, fiinduca ostenii erau obosiți prin esirile prefăcute ale mar. Bazaine. Bazaine comanda la fiacare doue oare bucinarea la atacu si tunurile joaca, cu acesta silesce pe prusiani, ca se fia in neîntrerupta inghiare, pentruca se ruineze. Prusianii marturisescu, ca tifulu, Bazaine si inghiarea fara somnu le suntu cei mai mari 3 dusmani.* Aceasta telegrama e sosita aici in 23 dela Corbur., care cu prusofilu, daca nu e malitia la midiulocu, si daca n’ar fi adeveru, nu o ar’ fi publicatu bucurosu, prin urmare, prusianiloru inca li se intorce faiea. — Alta telegr. „Tours 21 Oct. (oficialu). Metiulu e in adeveru proviantatu. Prusianii -si retragu liniele. Garnisan’a din Thionville inca a facutu esiri cu succesu fericitu.* — Daca vomu mai adauge scirea, ca bala intre prusiani secera cu sutele si imple spitatele, apoi prusianiloru incepe ale merge spre reu, daca forturile se potu tiena cu atate succese, si daca Parisulu e pe indelungu proviantatu, cum se afirma. Din giurulu Parisului aduce „Rom.* una depesia din Berlinu 21 Oct., ca in 20 a facutu infanteria francosa mai multe esiri contra anteposturiloru prusiane din giurulu de Chevilly fara mari perderi pentru prusiani, cari in 17 ocupandu Mont- Didier făcură prisoniari 200, intre cari 14 oficiri. E de insemnatu, ca tocma cam asia sună si depesi’a prusiana despre esirea cea energica din 12 Oct., candu ocupara francesii tóate positiunile, dar’ acum se dovedesce din reportulu gen. Hartmann datu la Münach in 14, ca francesii in adeveru surprin- dera avangardele si le ocupara tote posetiunile, cu toata resistinti’a, rebatendu si arip’a dreapta a armatei a 4 si cea stanga a armatei a 4-a, respingandu francesii toate atacurile cu baioneta, demontandu bateriele cele mai importante, cari devenira ocupate de francesi, cari positiunile ocupate, le intarira cu tunuri. Perderile germane fura 5000 fetiori, 3 baterii de pusetiune, 5 tunuri si 72 bateria de mortace, or’ la St. Cloud inca ii scosera din positiuni, ardiendule proviantulu in pretiu de 80 mii taleri. Asia refereza generalulu, prin urmare si depesita de susu pete, ca cam totu asia va reesi din reporturile adeverate. Tours 23 Oct. Keratry fu denumitu supremu comandantu preste toata gard’a mobila si gard’a nationala mobilisata, corpurile de voluntari si toate puterile armate din departem. Bretagne. Prusianii după ce trenura unu focu del72bre in padurea Verans se retraseră. La Hecfort după unu engagementu seriosu de 2 ore prusianii fura respinsi. Intre Yoray si Coussy in 22 Oct. tieni o lupta toata din’a. Ostasii francesi se luptara cu eroismu admirabila, dicu germanii. — Resultatulu inse nu se publica. Trebuie se fia impuitoriu. —* încercare de pace. Brucsel’a 24 Oct. După depestele telegrafice ale „Indep. belg.“ din 23 Oct. tienii vineri ministeriulu Angliei una si edintia, după care lordulu Granville tramise la ambasadorii Britaniei in Tours, Berlinu, Vienn a, Petersburg si Florentina telegrame de cuprinsu, ca se faca pe puterile beligerante a primi una armistare, sub care se se adune constituant’a Franciei spre a midiuloci indata pertractări de pace. După respunsurile sosite din Vien’a, Petersburg si Florentina, este puteri se alaturata inițiativei anglice. Intr’aceea „Daily News* cu totu prusofilismulu marturisesce, ca la Loire se astepta o bataia mare, prin urmare demintiesce scirea prusiana, ca cu luarea Orleanului s’a nimicitu armat’a de Loire. Dela Versailles 21 Oct. se scrie, ca bateriele prusiane se afla asiediate pentru unu bombardementu generalu asupra Parisului cu 5000 tunuri de tóate partile si la totu alu 5-le minutu, aruncandu cate 5000 de giulele, inse forturile nefiindu ocupate, preste 4 mii de stangeni sau preste unu milu ore bateoru cu putere canonadele germane? De candu a luatu ministrulu Gambetta in mana portfoliulu resbelului in Tours incepu a veni din departemente cele mai aderitorie adrese cu juramentu de eterna credintia republicei. Redactorulu „Romanului Rosetti vorbindu despre reactiunea „Constitutionalului* reporteza, ca Garibaldi esi in 9 la ferestra in Tours, după cererea poporului adunatu la prefectura, si întrebă: „Sunteti republicani? Da, respunse poporulu. „Daca sunteti republicani, ve aducu aminte, ca regii ne tracteza de copii, dice, ca nu suntemu capabili se formamu republic’a; ei bine, se le dovedimu prin fapte, ca se incala, se traiasca republic’a universale!!!“ Gambetta dise, ca a venitu cu ordinele guvernului ce se voru citi preste cateva ore: „nu este, dise, unu minutu de perdutu, la lucru si se traiasca republica!“ La manifestare era si standartulu republicei americane in fruntea a vreo suta de voluntari veniţi din America pentru a si versa sângele pentru fundarea republicei stateloru unite ale Europei. Marii republicani spanioli Orense, Paul Y. Angulo si renumitulu oratoru Emiliu Castelar inca se află acolo, or’ betranulu Garibaldiei strinse de 3 ori man’a domnului Rosetti, care dice, ca nu pentru elu, ci pentru coloni’a lui Traianu i se facu acea onoare. — Orense se afla cu unu corpu de voluntari spanioli, or’ din Itali’a garibaldianii curgu mereu. Garibaldi in departementulu Vogesiloru emise urmatori’a proclamatiune: „Republica, libertate, egalitate, fratietate, armata vogesa, ordinu de dî, voluntari, franc-tireurs, sau liberi trăgători si garda mobila! Amu primitu comand’a preste corpurile libere pentru aperarea naţionala. Prusi’a scie, cumca acum are de a face computu si cu naţiunea înarmata, nu ve intempina cu vorbe multe. Voi primiţi avisarile, care se vesierbesca cu regula in contra duşmanului si născutului dusmanu alu republicei. Amu sperantia si încredere in voi, cum aveţi si voi in mine. Dole 14 Oct. 1870.“ Thiers a ajunsu la Tours. Resultatulu calatorii sale se vede in întreprinderea pentru armistare a puteriloru la initiativ’a Angliei. Dar’ republic’a Franciei e intarita in credintia, ca va esi victorioasa. Er’ după „Provinzial-Correspondenz“ Berlinu 19 Oct., Prusi’a din parte-si pune toata forti’a, ca se dovedesca cu o deplina nimicire neputinti’a Franciei, ca altfel in tiene, ca pacea fara umilirea Franciei nu e durabile. Tiraniele germaniloru numai ieau capetu; ei ori unde mergu publica, ca pentru unu germanu impuscatu voru impusca 4 francesi fia si inocinti. Esta e ordinu oficiale, care se si ecsecuta de omenosii prusiani cu destula crudime. Recursitiunile prefacerile sateloru in cenusiu, contributiunile belice, inca totu le mai practiseza prusianii, fiinduca liberii trăgători si apera patria ori si unde potu, liberandu pe prisoniari, cum se intempla si la Chateau-Thierry in 17 Octobre scapandu 500 garda mobila. — Itoiu, 22 Octobre. Pontificele emise unu breve, in care enumerandu lucrările conciliului, lu suspendaza in urma invasiunei, fiinduca libertatea necesaria i s’a luatu. Conciliulu se va continuă numai candu va sosi timpulu favoritoriu pentru elu. Legea de alegere pentru provinciele romane s’a promulgatu. Puterile si aratara parerea in Vaticanu, ca Pap’a se nu parasesca Rom’a. — Ducele de Aosta a primitu definitivu coroan’a Ispaniei. — Garibaldianii se ducu mereu la Franci’a. — Greci’a a recunoscutu oficialu republica francesa si in Marsili’a făcu una legiune. — Brasiovu 24 Octobre. Tergulu Brasiovului de terma din septeman’a trecuta, a esitu catu se poate de miserabilu contribuindu si ploi’a la nemultiumirea generala cu elu. Diu’a tergului fu ceva mai cautata, inse lips’a baniloru s’a sentitu in mesura mare cu toate acestea atatu manufactele catu si cerealele si vitele se tieneau la pretiuri suite. Adi in 24 sóra unu fenomenu raru s’a aratatu aici pe ceru de catra nordu, imbracandu cerulu o coloare rosia in facl’a sângelui, care dură dela 7 ore sara pana tardiu. Se parea, ca acésta lumina nordica representa in reflecsu si multimea sângelui varsatu pe campulu de lupta, cu toate, ca e eflusulu magnetismului terestre, — si a 13 lumina nordica vediuta estimpu in Europa. —