Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)
1871-05-05 / nr. 35
Gazet’a est de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, cauda concedii ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 ano 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe ana anu seu 2'/a galbini mon. sunatoria. Nr. 35. Anula miV Brasiovo 1715 Maia Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de flacare publicare. 1871. MONARCHIC AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Telegrama. Cernăuți 16 Maiu Io are, sositu la una oara, 10 minute. „Cu bucuria serbandu diu’a redesteptarei românismului, de pe Campulu libertateiei din Blasiu, fiii romanimei din tier’a superiora a lui Dragosiu si Marelui Stefanu salutu cordialu pre confraţii sei din patri’a natale a nemuritoriului Pumnulu In numele presentiloru: S b i e r a.“ Cernăuţi 16 Maiu, 1 era. „Fiii zeloşi din fruradsaBucovin’a, descendenţi ai lui Dragosiu si Stefanu, parte foşti discipuli nemoritoriului Pumnulu, au serbatu demnu memori’a dilei de 3 Maiu 1848, la care serbare au partecipatu si doi copii, din patri’a lui sora. Costinescu.“ Reacţionari. Este lucru cunoscutu, ca in statele constituţionale victi’a politica are de arena parlamentulu, ora acesta se constitue din doue fracţiuni principali: majoritatea ce este domnitoria, si opusetiunea (minoritatea), care lucra totudauna spre a se preface prin înmulţirea membrilor ei in majoritate si a deveni domnitoria. Intre aceste doue fracţiuni estreme, litigante, se afla in parlamentu, — si respective si afara din parlamente, in midiuloculu populatiunei statului, forte multi, barbati eminenţi, cari după convicţiunile loru nu se potu lega de nici una din menţionatele fracţiuni ori partite litigante, pentruca patriotismulu loru e mai presusu decatu patriotismulu partia lu alu litiganteloru fracţiuni. Acesti barbati tienu de binele statului intregu, mai multu decatu de binele si de interesele unei ori altei fracţiuni particulari; — spiritulu loru nu sufere catusiele disciplinei de partita sub orice conditiuni si giurstari; elu este liberu de tendinti particulari, si se opune uneori unei, — alteori altei din fracţiunile principali, după cum una ori alta din ele — in ambiţiunea ori egoismulu ei partialu, apuca a merge pe caii, cari o departadela: „Iu Milie regnor ii in fundamentum.“ Acesta parte din membrii parlamenteloru — resp. acesta parte a populatiunei statului, de si de regula fórte numerosa, — ba amu pote dice preponderanta, — nu formeza una partita disciplinata si organisata; impartialulu si nobilulu ei spiritu patrioticu, naturalmente se încerca numai a modera si paralisa ambițiunea si egoismulu partiteloru, — si de regula o rumpe momentanu cu ambele, — se intielege numai pana atunci — pana candu partile litigantesi vinu era in fire a potu judeca cu raţiunea deplina, — neturbata. Pentru aceea patriotismulu adeveratu devine adese ori a fi martirismu, devine urgisitu si batjocuritu, devine victima, ce germanulu esprima cu cuvintele: „die schlechteste Partei ist die, — keiner anzugehören, (adica cea mai rea partita, ce nu se tiene nici de una.) Acolo, unde coroana sta ca autoritate suprema a statului de asupra partiteloru principali, — si in acesta calitate midiulocesce intre ele, le reguleza conduit’a, le abate dela caii periculoase întregului statu, le moderesa poft’a de a inghiti interesele statului pentru scopurile parțiali proprii, — sau după giurstari le intrena, candu asuprescu pe alte parfite ori corporatiuni ale statului mai debili, — in drepturile loru naturali si legali, — acolo dicu, se intalnesce patriotismulu liberu de catusiele disciplinei partiali, adese ori cu chiamarea, ce naturalmente are se implinesca coroana la atari casuri si evenimente; — pentru aceea barbatii de acestu spiritu patrioticu independente de disciplina unei, ori altei din partite, se numescu de acelea: reactionari, adica contrari scopuriloru si tendintieloru partiali ale loru. — — Mai in dilele trecute amu avutu ocasiune a fi presente la urmatoriulu dialogu intre doi amici: Dta deakistu esti? Nu suntu deakistu, pentruca deakistii suntu prea fanatici maghiari, — decatu se poata fi si buni patrioti unguri. Apoi dar’ tieni pe langa Tisza ori Madarász? Cu aceia si mai putinu, ei stau si astadi in 1849, si eu suntu pentru dinastia si monarchia austro-ungara; — apoi maghiari fanatici suntu si ei, ca deakistii. Ei inse manifesteza mai multa libertate facia cu nationalitatile nemaghiare — ungare! — Pana suntu in minoritate, — devenindu a forma majoritatea domnitoria, negresitu, ca voru lasa deakistiloru cadiuti glori’a de a fi protectorii nostri, — si asia in infinitum. Dracu ori diavolu totu un’a. Vro se dica: Dra esti reactionariu? Audiendu omulu meu acestu epitetu se sparia!! si era tragicomicu a vedé cum se iea pe cugete, — are nu a comisu ceva crima. Eu din parte-mi mi-amu propusu atunci a spune prin gur’a „Gazetei Trans.“ — ca a fi reactionaru in acestu intielesu patrioticu nu este nici crima nici rusine, •— ci este onore. Spiritulu liberu de catusiele disciplinei partiteloru estreme este aceea, cu care se salveza statele de apunere. — Sp. F. .# «s ■ A r, • '1 —— I—I— ca numai impartienda, nu numai sarcinele ci si drepturile, de o potriva intre toti locuitorii, fia ei de orice nationalitate, se poate asigura viitoriulu tare si ferice alu patriei. III. Spre efeptuirea acestei programe s’a alesu cate unu comitetu din fiacare nationalitate infratita, care, după ce si primitu s’a aflatu de bunu, s’a si subscrisu. Presiedinti: Notari: Lemeni m/p. Ios. Puscariu m/p. Adolf Kenyeres m/p. Franc. Vizy m/p. Wilh.v.Fehrentheil m/p. L. A. Simiginovicz. „Nemere“ din 16 Maiu inca publica program’a acesta dela 22 Aprile. Cumca nu e subscrisa de comitetulu prov. de atunci, ci de presiedintii altoru trei comitete naţionali, caus’a e, ca numai acum, mai tardiu s’au formulatu si subscrisu, după ce s’au organisatu comitetele de acţiune infratita. — Va sedica, infratirea maghiariloru, romaniloru si germaniloru nesasi, cu unii, ce suntu de una si aceeasi sórte aici in sasime, e indreptata in contra egoismului suprematisatoriu alu sasiloru. In comitate vise in contra suprematiei maghiare romanulu cu cine se va infrati ?! Mai antaiu dar’ recunóscerea drepturiloru perfectu egale prin legislatiune, apoi fraternisarea va fi nu subversiva si partiale, ci generale. — — Brasiovu 16 Maiu. Tocma primimu numai acum spre publicare in frunte: Program’a, pe basea careia s’au infratitu romanii, maghiarii si germanii (nesasi) din Brasiovu in 22 Aprile 1871. I. Romanii, maghiarii si germanii din Brasiovu se lega intre sene, a pasi pe viitoriu solidariu in toate afacerile loru locale pe basca principiului de egalitate nationala. II. In interesele generale ale nationalitatiloru din patria si ale patriei comune s’a purcesu la inchiarea fratietatii din punctulu de vedere, ca toti in unire se conlucre solidariu spre a aplana, după putintia, diferintiele ce ecsista intre nationalitatile patriei, fiioduca amu devenitu la acea convingere, Brasiovu 15 Maiu. „Pronunciamentulu“ din Blasiu, după una treime de ani de lupta politica nu se dete uitării in cuprinsulu lui pana in diu’a de astadi de catra nici unu sufletu de romanu, care lu luă, de credeu politicu alu natiunei romane din Transilvania, după cum se vediu si din mărturisirile improcesuatiloru făcute in Tergulu Muresiului; numai incatu privesce formalitățile lui veni „Albin’a“ in Nr. 29, aratandu-si nemultiumirea, in catu ei privesce form’a, cu cuvintele: „Ce ne a nemultiamitu si chiaru ne a superatu in cunoscutulu Pronunciamentu delaBlasiu, a fostu, caci acel’a, in locu de a se face prin adunari publice, convocate după formele legali, pentru ca astfeliu se aiba o valoare si logica, si politica, si morale necontestabile, precum se combinase si statorise acest’a chiaru cu noi si la noi aici, — se fece ca pe furisisiu, cu ocasiunea unei petreceri private, la unu maialu, intre pocale.* „Acestu enunciatu* trase după sene unu respunsu din Blasiu, publicatu in „Albin’a“ Nr. 34, intr’unu art. titulatu: „Chiarificatiuni despre pronunciamentu“, si care „Alb.“ lu numesce după cuprinsu: „Apelulu presentelui la viitoriu“, respunsu lu reproducemu si noi, fara espresiunile ce dice „Alb.“, ca leesmise, in urmatoriele: „Blasiu 28 Aprile 1871. Die Redactorul Te rogu, ca pentru restabilirea adeverului se binevoiesci a da locu pucineloru sire ce urmaza. In revista dilei dela 14 Aprile, publicata in „Albin’a* Nr. 29, se afirma, cumca pronunciamentulu se fece cu pre furisiu, — la unu maialu, intre pocale. Multe s’au scrisu din cace si din colo asupra pronunciamentului; dar’ intre tóte cate s’au scrisu, nu sciu se fia fostu ratechri mai mari, cu cele din loculu citatu. Nu -mi vine in cugetu, Die Redactoru, a prepune, cumca autoriulu aceloru aserte ar’ fi condusa