Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-10-14 / nr. 80
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe V* 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 27s galbini mon. sunatoria. Amilii mf. Nr. 80. Brasiovn 26114 Octobre Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata r ’0 er. de fiacare pu-0 re. = ==== ........... iy . -------------------------------------------------1872. MONAECHI’A AUSTRO-UNCARICA. Transilvani’a. Distinctiune si recunoscientia! Escellenti’a Sa Domnulu Ladislau Vasiliu Popii, Consiliariu actuale intimu de statu alu Maiestatei Sale imperatesci si presiedinte la curtea suprema judeciaria din Pesta, fiendu inca la anulu 1863 condecoratu cu ordinea, »Coroana de fern“ cl. II, in poterea statuteloru ordin, acestuia, fu acum distinsu de Maiest. Sa imperatulu cu conferirea rangului de »Baronu*. »Fed.* dice, ca propunerea nu s’a facutu prin ministeriulu ungurescu, deacea diurnalele of. din Buda-Pesta au reprodusu scirea numai după publicarea of. in diuariulu imperatescu »Wiener Zeitung*. Diplom’a inmanuata e exarata in luxu si elegantia. Intre insemnele eraldice se afla 7 colnici: »Osten* dice, ca ai Ardealului, si deasupra loru una acera (aquila) seu vulturu cu crucea in rostru. Asteptamu una descriere fidela, pentruca, cu tóate ca chiaru si Verbotzi dice: »Nobilis iile sit, sua quem virtus nobilitate, totusi vedemu, ca in Austro-Ungaria de ranguri suntu legate si influintie mai cu valoare, nefiendu inca nivelate classele societăţii; si naţiunea romana din Transilvania a trebuitu se sufere ignorare in drepturile sale politice naţionali, tocma pentruca in remnulu mai multu aristrocraticu era lipsita de oameni mai multi cu influintia valoroasa, cari se lupte in fruntea natiunei, cum luptara contii si baronii maghiariloru cu Primatele loru in frunte neperferritu si neschimbatu in lupta. Romanii au in Bucovina 3 baroni Mustatia, Petrino si Vassilio, esti doi renumiţi naţionalişti si din luptele dietei bucovinene: Eudoxiu Hurmuzaki, fora eredi. In Ungari’a avemu acuma numai pe Exc. S’a d. metropolitu br. S i a g un ’a, si br. N o p c e a cu magistru supremu de curte, lunga Maiest. Sa imperatesa, dela cari am asteptatu si asteptamu, ca in societate cu Excel Sad. br. Ladislau Vasiliu Popu se-si intrepuna toti toata influinti’a la curte, pentruca — si preste capetele impetritiloru — națiunea romana se devină restatorita in drepturile ei politice naționali si inainte de toate se i se adjudece dreptulu nedisputabila de a i se deschide si ei unu palladiu de cultura nationale, una universitate si scele agronomice-economice, industriali, tehnice, pedagogice de ambe sexe, celu pucinu pe care au si maghiarii in limb’a loru in Transilvania, pentruca starea de adi, ignoratoria cu totulu de cultur’a nationale romana, trebue se remusce si pre Excel. Sale in adinculu consciintii, ca au suptu lapte dela peptu romanu, pentru care suntu deobligati a -si intrepune tata influinti’a, ca se fia asemene stimatu si romanulu. — Noi, cei ce cunoscemu rarulu devotamentu alu Excelentului nostru barbatu distinsu catra binele si prosperitatea natiunei romane, tocma in diu’a de adi, in 26 Oct., aniversari’a neuitatei dile, candu in 1863 sacr’a drépta a Maiest. Sale imper. si M. Principe alu Transilvaniei a binevoitu a sanctiona perfect’a egalitate de drepturi politice nationale pentru natiunea romana din Ardealu, la care opu au luptatu multu si in mare parte si Excel. Sa noulu d. baronu, simtimu una detorintia de fiiasca si omagiale multiamita pentru innalt’a recunoscientia, cu care Maiest. Sa, cu distinctiunea multu pretuitului nostru barbatu, a binevoitu a ne mai tramite una radia de sperantia, ca elementulu romanu a curtea inaltimei sale inca totu mai are reminiscentiele parintesci de nedeslipit’a credentia si lealitate, care va sucresce in mesur’a preinaltei apretiari! Er’ Excelentiei Sale ei uramu viatia îndelungata, sciindu si fiindu convusi, ca o va folosi pentru binele natiunei sale si a statului, cu mare patriotu si romanu devotatu; eara familiei si ereditoru le optamu acea fericire, de care se bucura acum capulu loru, in conscienti’a s’a, ca luptandu si pentru binele natiunii in orce impregiurari cu nedeslipita fidelitate, afia si adi recunoscienti’a cea mai cordiale in generalea bucuria a romaniloru, inaintea carora e atatu de stimatu! Patra si trei-spre-diece Oct. 1892 serbatu in Naseudu. % (Capetu din nr. tr.) Reverendisime Die Vicariu, presiedinte alu comitetului scolastici! Candu junimea studias’a dela scólele romane din Naseudu vene acum l a a diecea óra cu capetele descoperite intre cantari si imnuri, inaintea acestui edificiu, carele cuprende in sene pre Reverendisima D-Vostra, presedintele acelei prea Venerabili corporatiuni granitiaresci, care se numesce: „Coraite tulu administratoriu de fondurile scolastice granitiaresci din districtulu Naseudului* — spre a-si manifestă a diecea era atatu acelei Venerabili corporatiuni catu si Reverendisimei D-Vostre capulu aceleia, si prin acestia insusi fundatoriloru instituteloru de invetiamentu din Naseudu, in simtiulu de reverentia, pietate si gratitudine ce-lu nutrimu in anemele nóstre catra aceliasi, — nu potemu se nu ne aducemu amente de gsnesea acestei Venerabili corporatiuni si de toti prea Venerabilii membri aii aceleia dela inceputu pani in presente. . Precum Rom’a, vechi’a nostra mama, din pucine bradia, inse agere, crescu in modu inmensu prin virtute si dereptate să si granunciulu de mustariu din 8. scriptura in arbore grandiosu, — asia se fonda, si crescu si aceasta venerabila corporatiune. — Incati ne este noue creioscutu, pre tempulu acel’a, candu poate altii nece ni vnsă de recastigarea aceloru midiulece, din cari adi se sustienu scolele din Naseudu, Ddieu ne destepti vr’o cati va barbati cu fortia spirituale catonica, din cari unulu, fericitulu Bisiliu Născu repausâmn Domnulu, si a cărui memoria fia neuitata, — or ceilalti, pe cari suntenm fericiti aui vedé in viatia, modestia nu ne permite se-i numimu, sciendu-i si siu prea bene, — cari au veghiatu cu ochi de rigi preste totu cursulu lucruriloru respective, para cindu sub presidiulu Ross. D. Vicariu: MaceconuPopu, adi prepositu alu Capitlului din Gerla se puse fundamantu stabile la acesta corporatiu, venerabile, care apoi cu resolutiune si taria de piritu romanu a produsu pana in presente acele efete, de cari nu póte se nu se bucure din anematotu naturu romanu si omu benesemtatoriu, si cdi marescu pusetiunea-i demna inaintea lumei cilisate. — Mari virtuti a desvoltatu dela inceputu si pana in presente acésta Venerabile corporatiune, intre greutati inmense, si cene ar’ cutediu a negă acest’a acel’a nu s’ar’a mai pote numi omu iubitoriu de dreptate si virtute. — Dereptu care nu ve veti mirăssime, déca condusi de semitulu de gratitudine si recunoscientia, comendate noue in scóla de magistrii nostri, in considerarea meriteloru si nespuseloru fatigia puse pentru scóle de acésta Venerabile corporatiune in frunte cu Rssm. D-Vóastra, — venimu si acum l a a diecea óara, nu din formalitate, ci din anema miscați, in preser’a dilei onomastece a gloriosului Domnitoriu Franciscu Iosefu I, — de a aduce Rssm. D-Vóstre si prin D-Vostra acelei Venerabili corporatiuni si fundatoriloru cele mai adanci multiumite si apretiuiri, urandu dela Domnulu tăriei si alu poterei, cu bradulu lui prea potente se umbreze totu deun’a preste mentile membriloru corporatiunei Venerabili, cu condusi totu că si pana acum a de aceleasi spiritu patrioticu, se-si inderepte si de aci incolo cu aceeaşi taria de ferru lucrările salutari si spe mai departea înmulţire si prosperare a instituteloru de invetiamentu si crescere romane in districtulu Naseudului, si dicundu din anema noi odraslele tenere ale aceloru institute, atatu membriloru acelei Venerabile corporatiuni catu si Rdissimei DVastre unu de trei ori »se traiasca*! la multi ani spre marirea gloriei gentei romane. (!!!) La care respunde Rdiss. d. Vicariu multiamindu junimei pentru semitulu de recunoscientia aretatu catra comitetulu scolasticu, aducandule amente, ca grati’a Maiestatiei si sacrificiale cele enorme ale locuitoriloru din districtu, si ostenelele comitetului, i provoca la activitate neîntrerupta. — După acestea intre urări »se traiasca dlu presiedinte alu comitetului* intorcanduse junimea studiosa la gimnasiu după unele piese esecutate, se departs la ale sale. — In 4 Oct. la 9 ore la s. liturgia pontificandu Roiss. D. vicariu, Gr. Moisilu si profesorii preoti; si asistandu tóte corporatiunile din Naseudu, după care in sala gimnasiale rosti directorele gimnasiale Dr. Ioane M. Lazaru unu discursu acomodatu »despre insemnetatea scientieloruin genere si in specie a filosofiei,“ indemnandu si provocandu junimea la imbraciosiarea catu de calduroasa a scientieloru, deca vre ca natiunea romana inca se aiba ceva pendu in concertulu natiuniloru pamentului. — Urmara apoi declamarile esecutate de studenţii gimnasiali, a unoru bucăţi alese din clasicii brobeloru propuse in gimnasiu, la cari publiculu arată, plăcere. — In urma la multiumit’a data de directorele gimn. tuturoru participantiloru la acest’a festivitate, respunde Roiss. d. Vicariu multiamindu corului profesorale pentru energi’a aretata pana acum’a in crescerea si instruirea junimei, si imbarbatandu junimea la imbracisiarea scientieloru, le aduce amente se nu-si uite si de mam’a loru natiunea romana intre ori si ce impregiurari. — Sor’a a fostu unu baiu frumosa, si venitulu curatu s’a destinatu pentru scolarii meseri in casu de morbu. — Astufeliu s’a terminatu dîu’a de 4 Octobre. —