Gazeta Transilvaniei, 1880 (Anul 43, nr. 1-104)
1880-07-24 / nr. 59
duce la Ischl. Câtu pentru principele Carolu foile bucurescene ne spunu numai, câ voiesce a visitâ împreuna cu Dómn’a pe tatalu seu, nici un’a vise nu face mențiune despre aceea, ca ar’ avé intentiunea de a face visita si Curţii austriace. Cetimu in ,P r e s s ’a“ din Bucuresci: »Suntem pe cale de a vede ministerulu completau, si complectatu asia cumu se oferesca o potere compacta a diferiteloru nuantie a partidului liberalu si se corespunda la dificultățile, cu cari avemu inca a ne luptă, mai alesu in fagi’a noueloru complicatiuni, ce se potu ivi in Orientu. S’au numitu pana acumu doui ministrii noui: D. Al. Tiriachiu, deputatu si fostu vice-presiedinte alu Camerei, ca ministru de interne, si d. V. C o n t ’a, deputatu, ca ministru alu culteloru si instructiunei publice. Ni se assigura, câ peste paginu au a se mai numi D. Dinu. Gl i a n i, deputatu actualu vice-presiedinte alu Camerei, cu ministru justiţiei, si d. col. D a b ia, senatoru, cu ministru alu lucrariloru publice.“ »Toţi aceşti barbati sunt deja cunoscuţi tierei, prin capacitatea, onorabilitatea si patriotismulu lor. Venirea d-loru la ministeru va intari puterea morala si va adaugă prestigiulu guvernului actualu. Tóte aceste tortie individuale, represintandu, cumu amu disu, diferite nuantie ale partidului liberalu, unite împreuna, si constituandu astfelin unitatea chiara a acestui partidu, formeza o potere generala compacta de natura a inspira incredere, in intru si in afara din tiera, si a ne pune in positiune se lucramu cu successu atâtu pentru trebuintiele din intru câtu si pentru a intampina nevoile din afara. Suntemu fericiti de a vedé astfeliu realisandu-se dorinti’a, ce totdeuna amu esprimatu: aceea de a nu ne preocupă spiritulu de coteria si de esclusivismu, ci de a ne uni toti împreuna spre a lucră pentru binele comunu.“ Totu »Press’a“ capeta informatiunea că D. PresiedintealuRepublicei franc e se are a prii mi dilele acestea cordonului Stelei României.“ Acesta este o deosebita onoare pentru Romania, si constitue o proba de simpatie a D-lui Grevy pentru noi, căci este cunoscutu că d. Presiedinte alu Republicei nu are obiceiu a priimi decoratiuni si că a refusatu mai multe. Daca a primitu pe aceea a României este o mare esceptiune ce a facutu, si insemnatatea acestei esceptiuni este, repetamu, fóarte plăcută pentru Romani si fóarte lingusitoare pentru amorululoru propriu nationalu. Puternu chiaru afirmă că si acést’a constitue o proba de încrederea si stim’a ce inspira guvernulu nostru in străinătate. Mai departe ne spune acelasiu diaru : »In dependintia României, sau intrarea noului Statu romanu in familiile suverane ale Europei, a continuatu si continua a fi notificata tuturoru Staturiloru si Suveraniloru de pe globu, uneori prin missiuni speciale, cele mai multe ori prin scrisori de notificări din partea A. S. R. Domnitorului. Astfeliu că mai nu se afla asta ai unu Statu câtu de micu, pe suprafagia pamentului, care se nu cunosca că Romania esista că statu independinte si că face parte din familiile suverane europene. Aflamu ca peste curendu o asemenea notificare are sa se faca, prin o missiune speciala, si Regelui Persiei, cu care in vechime Moldova a fostu legata si cu care a incheiatu chiaru, pe la alu 15-lea secolu, unu felu de tractatu. Vomu avé si unu consulu generalu onorariu in Persi’a; acesta va fi consululu generalu actualu alu Olandei lu Persi’a, ale cărei simpatii pentru Romani’a sunt foarte cunoscute.“ A. S. R. Domnitorulu va pleca mâine, Marti, la Sinaia. Peste câteva dile AA. L. RR. Domnul si Doma ’avoru plecă in străinătate, spre a vedé famili’a In 31 Iuliu d. Calimachi-Catargi ministru-plenipotentiaru alu României la Lon dra a presentatu scrisorile sale de acreditare Reginei Angliei in castelulu seu dela Osborna. Diarului Le Constitutionel“ din Paris publica unu articulu prin care aduce laude d-lui Calimachi-Catargi, cu ocasiunea numirei sale la gradulu de mare Comandoru alu legiunei de onoare. »Correspondentiei politice“ i se scrie din Bucuresei: »In cercurile diplomatice de aci se vorbesce despre o nota ce ar’ fi adresat’o guvernulu russescu cabinetului din Bucuresci, amenintiandu-lu ca va luă cele mai stricte mesuri la fruntaria din causa, câ in Romani’a s’ar’ adună unu numeru totu mai mare de Nihilistă. Abstragéndu dela aceea, câ Russiei nu pote se-i fia neplacutu daca Nihilistii trecu in tieri străine, unde nu-i potu fi nici pe departe atâtu de stricatiosi, se tractaza aci de unu faptu singulara. Cine pote opri că se nu domicileze unu Nihilistu sau altulu in Romani’a totu asia de bine că si ’n alte tieri? Aceea inse ca aci s’ar’ fi adunatu unu numeru mai mare de Nihilisti este o inventiune simpla, care poate fi intrebuintiata numai că pretecstu pentru scopuri anumite.“ Despre agentulu romanu dela Sofi’a Dem. Sturdza se scrie câ Domnitoriulu s’ar’ fi esprimatu câtra elu, câ nu crede câ ’si va pote reocupa postulu din causa câ cu Bulgarii nu s’ar’ poté face nimicu cu binele. Sturdza se fi declaratu si iu consiliulu ministerialu, câ după cum stau lucrurile numai atunci se va reintoarce la Sofi’a daca toate punctele de diferenția voru fi discutate intr’unu consiliu de miniștri si daca acest’a va stabili punctu de punctu modulu, in care se proceda. — înainte de a crede acestora scrii alarmante respandite de câtra diarele străine va fi bine se astepta cu relatiunile autentice ale foiloru romane. Din Constantinopolu se scrie, câ guvernulu turcescu nu s’a prea speriatu de demonstraţiunea navala, de care se ocupa atâtu de multu press’a europana. P’aci se mângâie oamenii cu aceea, câ dela o demonstratiune pana la intrebuintiarea faptica a fortiei mai este multa si ca pregătirile militare ale Portei sunt deja terminate, armat’a turcasca din Tessali’a si Epiru fiindu provedinta cu toate cele trebuintioase pentru o lunga campania in contra Greciloru. In fine se accentuaza, ca comunicatiunea cu Tessali’a se pote face prin Macedoni’a in casu, candu nâile cuirassate europene ar’ tară comunicatiunea pe mare. Ce-i dreptu s’au intemplatu mai multe desertiuni in armat’a lui Muktarpasi’a, desertorii inse se dice, ca sunt numai Albanesi, cari mai bucurosu voiescu a se luptă in oștirea ligei albanese decâtu iu aceea a armatei regulate. Se assigura totodată, câ Turcii se pregatescu si pentru intempinarea vrunei surprise din partea Bulgarilor. Aceea inse câ in vilaetuiu Andrianopolei ar’ fi concentraţi 50,000 oameni este o ossageratiune. Reuf-pasi’a nu poate avè sub comand’a sa mai multu de 14,000 oameni. Dealtmintrea sa observatu, ca Turcii au devenitu mai multu sau mai pugiuu indiferenti fagia de cestiunea uuiunei Bulgariei cu Rumeli’a orientala. Frangi’a pare a fi hotarita a iesi cu totuludin hor’a europeana orientala, căci prevede ca joculu abia se va poté fini in pace. Guvernulu francesu voiesce se ocolesca orice carambolu, care l-ar’ prepară numai dificultăți, fara se-i aduca vre unu folosu pipâibilu. Dispositiunea acest’a a oameniloru influenţi in Frangi’a a datu nascere scriloru ce vinu dela Paris si după cari demonstratiunea navala intentionata de catra marile poteri, nu se va mai face. In adeveru poterile ar’ trebui sa se ferasca, că se nu se faca de risu cu o demonstratiune, dela care nu se pote asteptă unu efectu practicu cu privire la scopulu pentru care se face. Pete totu consideratiuni de neamestecu au facutu că guvernulu francesu se amâne tramiterea missiunei militare francese in Greci’a. Dilele aceste se vorbiea multu despre mari pregătiri militare inSerbi’a, ba se dicea chiaru, câ s’a datu ordinu de mobilisare. Diarele pestane dela 31 Iuliu in urm’a telegrameloru primite dela Belgradu anuntia, ca soirile respandite despre inarmarile militare serbesci sunt fara fundamentu. Intr’aceea se telegrafeza din Constantinopolu feiei anglese »Standard*, cu sterifulu dela Mec’a si alti fanatici staruiescu pe langa Sultanulu, că se declare r e s beru tu sa n tu. Poate, ca politic’a poteriloru europene, daca va continuă a creă din ce in ce mai mari dificultăţi Portei voru aduce-o inca acolo, că se despereze si se desfasiure stegulu verde alu profetului. teloru comitate Crasn’a, Solnoculu de mijlocu, si Zarandu, si a fostului alu Cetatii de peatra“, si se primesce. Urmeaza, Capitlu I. Dispositiuni generale. Se primesce. § 1. „Paragrafulu 80 din art. de lege LIII din 1871 si ordinatiunile ministeriale emisse pe bas’a aceluia, precum §§ 8, 9, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27 si 28 al art. de lege LV. 1871, se scotu din valore, si in loculu loru, pentru partile transilvane ale tierei, apoi pentru teritoriulu fosteloru comitate Crasn’a, Solnoculu de mijlocu, Zarandu si a fostului districtu alu Cetatii de petra, in privinti’a causeloru de regularea posessiunei, de proportionare si de comassare, intra in valoare regulele coprinse in paragrafii următori. “ Se primesce: § 2. „Regularea referintieloru de dreptu si de posessiune, remase din legaturile urbariali, rescumperarea terseturiloru (ladiuituriloru) rescumperarea prestatiuuiloru rescumperabile, precum si căuşele de proporţionare si de comassare, cadu in competinti’a acelui tribunalu regescu, pe alu cărui teritoriu se afla realităţile ce sunt obiectulu processului sau a regularei.“ Dep. Parteniu Cosma face la acestu § amendamentulu ca eliminandu-se specialisarile processeloru urbariale, intregului se sune: „Causele de regularea posessiunei, de proportiunare si de comassare cadu in competinti’a acelui tribunalu etc.“ Referentulu B o k r o s s combate amendamentulu dlui Cosm’a, care se si respinge primindu-se tecstulu comissiunei. Urmeza la desbatere Caus’a agrara ardelena in dieta maghiara. (Urmare.) Siedintia dela 7 Iuniu nou. Venindu la ordine desbaterea speciala, se pune la votu titlulu care este: Proiectu de lege, despre procedur’a ce are se se urmedie in căuşele de regularea posessiunei, de proporţionare si de comassare in partile transilvane ale tierei, apoi pe teritoriulu fos Capitlu II „Procedur’a in processele singuratice precum si in acţiunile de segregare urbariala si de proporţionare.“ Parteniu Cosm’a dice cu interessulu fostiloru proprietari ca si alu fostiloru iobagi recere modificarea acestui capitlu, căci la dincontra processele nu voru fi mai eftine nici se voru termină intr’unU timpu mai scurtu decâtu cele de pena acuma. După ce protesteza apoi in contra insinuarei câ ar’ voi se paraliseze aducerea legei prin amendări, — continua asta. Se fiu scusatu, atâtu înaintea d-lui ministru câtu si inaintea d-loru deputaţi din Transilvania, daca afirmu, ca pentru introducerea unei reforme in cestiunea presenta mijloculu celu mai nimeritu nu este acela, a alege esperti din teritoriulu, la care se referesce reform’a respectiva, pentruca aceștia, după o pracsa atâtu de vechia, nu se prea potu abate dela caile de pena acum, ci mai bine susțienu in liniamentele principale procedur’a ce o cunoscu deja cu toate scăderile ei de câtu acomodandu-o se initiese o modalitate de totu noua si mai corespundietóre scopului, caci ei au imbetranitu intr’insa si cugeta ca pe alta cale nu se póte ajutora causei. Deci eu cutezu a afirma, ca legea acést’a era cu multu mai corespundietóre, daca se aducea fara amesteculu espertiloru transilvani de câtra deputaţii ungureni, cari nu sunt preocupaţi in cestiune. Onorata camera ! Ni se spune ca căuşele urbariale după procedur’a de pena acum s’au resolvitu in Ungari’a cu multu mai rapede, mai culantu si mai eftinu decâtu in Transilvania. Daca este adeveratu acést’a, apoi n’avemu datorintia mai urgenta decâtu a acceptă intru câtu e cu potintia procederea ce s’au urmatu pena acum in Ungari’a. Căușele de regulare urbariale pena la aducerea sentintiei percurgu trei stadii, celu dantaiu e permissibi- l i t a t ea, alu doilea procurarea lucrariloru pregatitoare si alu treilea pertractarea meritoria. Daca tote aceste cestiuni se pertracteaza curatu după cum cere natura lucruriloru ce se ținu de ceal alta, regularea se efectuesce foarte repede, simplu si eftim. Eu că fostu advocatu alu unui dominiu, care a avutu o multime de comune urbariale neregulate, din Ungari’a, dela 1862 incoce, am avutu ocasiune a participă la mai multe regulari urbariale, era de patru ani de dile de candu am onóre a locui in Transilvani’a m’am nesuitu a cunosce si referintiele de acolo si a face o paralela intre ambele proceduri, deci ve rogu se binevoiți a’mi ascultă observările ce le făcu simplu, cu toata sinceritatea si fara nici unu cugetu reservatu. Pentru ce se resolvescu căușele urbariale mai repede in Ungari’a decâtu in Transilvani’a ? Pentru câ in Ungari’a nu se intenteaza atâtea processe câte persoane interessate, ci pentru locuitorii unei comune, chiaru de ar’ fi toti interessati, se face numai unu processu, in care se desleaga toate cestiunile referitoare la teritoriulu acelei comune. Prin aceasta se simplifica si se eftinesce lucrulu pentru ambele parti si chiaru pentru motivulu, câ nu se da ocasiune advocatiloru nesatiosi — de cari durere câ sunt prea destui si astadi — că folosindu-se de nesciinti’a partideloru se storca dela densele mai mari onorarie decâtu le competu, pentru câ la statorirea onorariului este mare diferintia, daca partida presentaza una acțiune sau sute de acțiuni.