Gazeta Transilvaniei, 1880 (Anul 43, nr. 1-104)
1880-10-26 / nr. 86
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Joi’a si Duminec’a. 3Preti-vilvi. arbori.a.a2Q.©xxtvLl-u.l . pe unu. anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu sau 28 franci.AjdaiI-ui IHILIII. Se prenumera : la postele c. si r. si pe la doi. corespondenti. -A.aa.-u.ri.d-u.rile : un’a serie garmondu 6 cr. si timbru de 30 cr T. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 86. Dumineca, 26 Octobre 7 Novembre 1880, Brasiovu 25 Octobre/6 Novembre. „Cine este inimiculu ? Iniabulu este republica francesa, deca va inceta de a fi conservativa. Resbelulu va fi alu republicei cu monarchia, victoria va fi resturnarea tuturoru tronuriloru, nimicirea tuturoru libertatiloru, si a averiloru, cari nu sunt scumpe si sânte. — Cari sunt medilecele de cari dispune inimiculu ? Francia cu isvorele sale financiare nesecabile, cu armat’a si poporatiunea s’a, cu formul’a magica a revansiei pentru „Elsata-Lotaringi’a.“— Aliatulu inimicului ar’ fi revolutiunea europeana, a cărei poteri nu sunt de despretiuitu. Resbelulu odata inceputu sub stindariulu politicu alu „revansiei“, ar’ degenera indata intr’unu resbelu curatu revolutiunariu, căci nu s’ar’ poté întreprinde cu prospecte de succesu fara de ajutoriulu revolutiunei europene.“ Cu aceste cuvinte s’a incercatu se alarmeze baronulu Hübner, fostulu ambasadoru austro-ungaru la Rom’a, pe toti conservativii Europei intr’unu discursu tienutu alaltaeri in delegatiunea austriaca. „Se amana cu cestiunea orientala“ adause elu „că se nu isbucnesca cumva vr’unu focu in Orientu, care ar’ poté desbina poterile, căci ele trebuie se isi intrunesca fortiele in contra inimicului comunu, care este — revolutiunea republicana.“ Baronulu Hübner a vorbitu ca si candu ar’ fi avutu de sufleur pe principele Bismarck. Din cuvintele lui resulta temerea cea mare, cu remanendu Germania si Austro-Ungari’a singure, s’ar’ poteinteuipla ca armat’a germana se fia si bătută atunci cine ar’ veni la rendu ? Austro-Ungari’a. Eata o causa de căpetenia pentru care dr. Hübner ar’ dori ca Austro-Ungari’a se coopereze cu Russi’a, ca se se restabileasca alianti’a celoru trei imperatii si amanandu-se coalitiunea acest’a monarchica se fia indreptata in contra republicei francese cu scopu de a o resturna si de a restabili in Frangi’a earasi monarchi’a. Cu nesce colori forte viui descrie diplomatulu austriacu, teribil’a figura a viitoriului presiedinte alu republicei francese. Gambetta, dice elu este adi stapanitoriulu absolutu, neresponsabilu si anonimu alu Frangiei Elu stu inderetulu perdelei, dér’ domnesce numai asupra camereloru, ministerieloru si autoritatii oru din tier’a, nu si asupra urdîtoriloru poterei sale. Dovada este marea crutiare cu care Gambetta se porta fagia de acesti’a. Rechiamarea ucigasiloru si a taciunariloru comunei, era mai autaiu desaprobata de elu, deodata inse si-a schimbatu parerea si a propusu singuru amnesti’a, care s’a si primitu. Atentatele in contra preotimei monastiresci ’i displăceau, deodata inse ceru decretele din Martiu, cari acuma se esecuta sub pressiunea lui. Eiu este datoria câtra urditorii poterei sale a esecuta program’a socialistica mai multu sau mai paginu. Instinctulu inse ’i spune : ce promiti nu poţi tiené. Amicii lui ilu voru declară de renegatu. Atunci spre a ieşi din dilema acést’a Gambetta va trebui se iea refugiu la resbelu, la unu resbelu esterioru. Eata pericululu ce voiesce a’lu semnală de timpuriu br. Hübner. Nu mai este inse nou acestu periculu. Ffic’a de libertatea popoareloru a domnitu intotdeuna in taber’a celoru ce au voitu se le tiena subjugate. Si toate încercările loru de a o sugrumă au fost si sunt zadarnice. Apelulu celu face conservatoriulu Hübner monarchiloru de a formă o coalitiune in contra republicei este dovada cea mai mare, câ ideile republicane au inceputu a prinde rădăcini in Europ’a, câci deca nu n’ar’ mai fi de lipsa acest’a coalitiune. Si ore astadi ar’ mai fi possibilu a sugrumă aceste idei prin forti’a bruta ? Nimenea, nici capetele încoronate nu se mai potu gândi la unu asemenea lucru. Aperatorii principiului monarchicu ar’ comite astadi cea mai mare erere voindu se inóte in contra curentului timpului modernu. Dar’ si se voiesca nu mai potu face acest’a. Br. Hübner insusi a trebuitu se recunósca ca si Russi’a este astadi subminata de ideile revolutionare, acea Russia despre care dîcea unu diplomatu russu „câ revolutiunea s’a opritu la 1848 la fruntari’a Russiei si nu a atinsu nici vârfulu cismei noastre.“ Nici unu omu cu mintea sanatoasa nu va luă in aperare escessele libertății, dar’ pentru câ asemeni escesse sunt possibile se se casseze libertatea ? Aci ne aducemu aminte de marele principiu professatu de câtra guvernulu belgianu, că libertatea trebuie scutita chiaru si in escessele ei. Intr’una are baronulu Hübner dreptate. Sunt critice vremurile prin cari trebuie se treca adi popoarele europene. Dela 1859 incoace unu resbelu a nascutu pe altulu, continentulu se saracesce sub povara armaturei sale si nimenea nu mai dérme linistitu in Europ’a. Ce garantia ar’ oferi inse o coalitiune monarchica pentru usturarea sarcineloru, ce apasa atâtu de greu pe umerii popoareloru ? Cronic’a evenimenteloru politice. Ce se mai incepemu ? Acest’a este întrebarea ce si-o punu adi ministrii unguri cu privire la situatiunea financiara desperata a tierii. „Neues Pester Journal* asigura susu si tare ca guvernulu in adeveru nu mai scie ce se incapa, scriindu intre altele: „Dela 1866 amu avutu o pace care a duratu 14 ani întregi. Numai după congressulu dela 1815 monarchi’a s’a bucurată de-o perioda de pace mai lunga că acest’a si totuși in locu cu se ni se imbunatatiasca starea financiara in timpulu acest’a, ea a devenitu atâtu de rea incâtu acest’a, numai după ani grei de resbelu s’ar fi potutu așteptă. Totu mai multu cresce deficitulu ambeloru state ale monarchiei — si in pnvinti’a acest’a Ungari’a esceleza. Tóte semnele arata, ca după er’a lunga a păcii va urmă acuma o era a resbelului. Daca chiaru si er’a d’antaiu ne-a ruinatu, cum va se mai suportamu pe cea din urma ?“ Foile din Budapest’a publica bilantiulu asupra veniteloru si a cheltuieliloru statului ungaru in cuartalulu alu treilea din anulu 1880. Cifrele sunt forte elocvente. „Sieb. d. TgbL“ le resuma in modulu urmatoriu : Primulu semestru 1880 s’a terminatu c’unu deficitu de 30,304,688 fl.; alu doilea cuartalu 1880 avu, in comparatiune cu acelasiu cuartalu din 1879, unu resultatu mai favorabilu cu 1,216,216 fl., ceea ce s’a consideratu ca unu semnu bunu, desi acelu resultatu s’a fost ajunsu numai in urm’a micsiorarei speseloru de ocupatiune si a câstigului facutu cu imprumutulu pentru investitiuni. Cuartalulu alu treilea 1880, adeca cuartalulu ce vine după secerisiu, candu ar’ trebui se se incasséza mai multu din imposite, arata venituri de 59,603,570 fl. si cheltuieli in suma de 79,727,822 fl. prin urmare unu deficitu de 20,124,152 fl. Déca adaugemu la acéstea deficitulu din primulu semestru, capetamu pentru cele d’antai 9 luni ale anului unu deficitu de 50,428,74011. v. a. Ca poetulu, care desfasiura inca si la mormentu stindartulu sperantiei, face si ministrulu nostru de finance plinu de fantasia, mangaiendu pe credintiosi cu cuartalulu alu patrulea. In bugetulu 1880 s’a fost stabilituunu deficitu da 27,774,955 fl. Fiacare inse va sei, ca cu finea anului deficitulu nu va fi, nu va poté fi numai de 27 milioane. Fara a mai compara diferitele sume, din cari se compunu veniturile si spesele, voimu numai se accentuamu, ca in anulu curentu sum’a dobendei pentru rent’a de auru, ce se platesce intr’unu singuru cuartalu, este cu vreo 3 milioane mai mare decâtu in anulu trecutu. Si acést’a suma nu se face mai mica, ea din contra se urca din anu in anu, in urm’a „operatiuniloru de creditu,“ cari se repeta mereu. Boemii si-au concentratu mai toata forti’a nationala pe tereaulu scolariu. Redicarea de scóle cehice câtu mai multe, acest’a este devis’a dîlei la Cehi. Si ore nu au ei dreptu ! Ce pote garantă esistenti’a unei nationalitati mai bine decâtu scólele nationale ? Interessantu este respunsulu ce l’a datu guvernatorulu Moraviei lor. vorb la o deputatiune a parintiloru copiiloru cehi din Brünn, capital’a morava pentru redicarea de scoli poporale cehice in Brünn. Guvernatorulu br. Korb, in respunsulu datu acestei deputatiuni, dîse, câ trebuie se esamineze mai antaiu cestiunea, câci lucrulu nu se pote face dintr’odata. Elu se va strădui, că se se tiena contu de pretensiunile făcute după potintia. Br. Korb recunoscu, câ este necessariu că copii de cehu se fia instruiți in limb’a loru materna si adause, câ ar’ fi de doritu, ca in tóte scólele medie sa se invetie ambele limbi ale tierei. Guvernatorulu apelâ la deputatiune că se aiba patientia, observandu ca abia de câțiva ani si-au formulatu pretensiunile in priviri ti’a acest’a. — Deputatiunea a fost forte multiamita de acestu respunsu si multiamindu guvernatorului a datu espressiune sperantiei, ca viitoriulu va fi favorabilu scóleloru cehtice in Brünn. Cu ocasiunea desbaterei budgetului ministeriului de estenne in delegatiunea austriaca a trenulu lor. Hübner unu discursu mai lungu, pledandu pentru amanarea cestiunii orientale si alianti’a cu Russi’a, din causa ca pericululu unui nou resbelu va veni in viitoriu dela Frangi’a. Baronulu Hübner, care face parte din partida conservatore, repeta in fiecare anu dorinti’a ce o au unele cercuri pentru o aliantia cu Russi’a. Delegatii Demel si Grocholski (polonu) s’au pronuntiatu in contra aliantiei cu Russi’a. In fine după ce br. Haymerle declarâ, câ problema guvernului e a inainta interessele economice ale monarchiei se primi budgetulu pentru esterne. Cetimu in „Press’a“: „Printiulu Uruzoff a fost numitu tramisu estraordinariu si ministru plenipotentiaru alu Russiei la Bucuresci. Alteti’a S’a, aflamu, va sosi peste câteva dilein capitala se ie in posessiune noulu seu postu Numirea printiului Uruzoff dovedesce, ca relatiunile dintre guvernulu nostru si celu russu sunt din cele mai amicale.“ — Diarulu „II Diritto“ anuntia, ca comisiunea Dunarena se va întruni la 15 Novembre in sessiune ordinara. De astadata — fiindu ca in siedinti’a comissiunei dela 22 Novembre 1878 s’a introdusu ordinea alfabetica a mariloru puteri — presiedentia o va avè delegatulu Marei Britanii. Objectulu principalu alu desbateriloru ’lu va formă regulamentulu pentru navigatiunea si politi’a fluviala intre Galati si Portile de Ieru. Siedinti’a de asta véra a presidat’o, după cum scrmu, delegatulu francesu si numai prin inițiaţiv’a Franciei si a Angliei s’a respinsu anteproiectulu austriacu de regulamentu. Se speramu dór’ — adauge „Telegr.“ — câ si de asta-dăta, fiindu-câ delegatulu auglesu presidaza, ante-proiectulu austriacu va ave aceeasi sórte, afara numai deca Austria nu va ave bunulu simtiu se si’lu retragă mai din nainte. Pre câtu soimu, ea n’a potutu se incropesca pena acum o majoritate si de aceea si speramu, ca nici nu se va mai face pomenela macaru in comissiunea dunarana despre acestu ante-proiectu de regulamentu, si prin urmare delegaţii mariloru puteri asistaţi de delegaţii stateloru tiermurene, voru elaboră unu regulamentu ast-felu, in câtu se scape Dunarea de cotropirea Austriei. Nu scimn a câtea-óra se scrie din Bucuresci foiloru străine, cu positiunea ministrului de esterne, Boerescu ar’ fi sdruncinata. (Jaus’a se dice ca ar’ fi diferentiele ce le-ar’ ave cu ambasadorii romani din străinătate, cu Cogalniceanu in Paris, cu V e||r n a v u L i t e a n u in Berlin si cu Balaceanu in Vien’a. Urmatoriulu lui eventualu in postulu de ministru de esterne sedice