Gazeta Transilvaniei, 1881 (Anul 44, nr. 1-148)

1881-10-14 / nr. 117

aproba intr’o frasa ceva spre alu desaproba intr’alta. Cu o asemene politica siovaitaria nu se va restabili pacea nationalitatiloru. Autoritatea Statului se sguduie, nemultiudirea cresce. Ridicamu din nou vocea spre a protestă susu si tare contra regimului actualu. Nici unu midîlocu violentu nu ne va face se ne abatemu dela acestu puntu de vedere si ne aflamu in acest’a lupta cu cea mai mare încredere in noi insine, fiindu-câ sciimu că ceilalți Germani din Austria considera afacerea noastra ca si a loru propria, căci noi luptamu atâtu pentru afacerile poporului nostru câtu si pentru unitatea statului. (Aplause prelungite). Trebue dar’ cu o taria si mai mare se spunemu acum, ca privimu actualulu regimu că vatematoru, vatamatoru pentru Germanii din Boemi’a vatamatoru pentru statulu austriacu. (Aplause scomotese de partea Nemtiloru.)“ Se anuntia că întrevederea imperatului Russiei cu imperatulu Franz Iosifu la granitia Russiei era sa se faca deja la 18 Octobre dar’ s’a amanatu la cererea imperatesei. Motivulu acestei modificări a programei de caletoria se dice a fi urmatorulu : Din Petersburg a fost insarcinata o sectiune de ingineri, ca se examineze podurile pe linia Petersburg-Varsiovia. Cu acest’a ocasiune s’a descoperitu, cu unu podu aproape de Petersburg era provediutu cu unu complectu coridoru de mina. Acest’a a produsu o mare spaima in Petersburg, pana ce s’a aflatu la ministerulu de resbelu, cu acestu misteriosu coridoru suteranu deriva inca din timpulu cându se construiea podulu si anume s’a facutu din motive strategice in urm’a ordinului ministerului de resbelu. Astfelu cu incetulu disparu frica si lumea car’ s’a linistitu in privinti’a proiectului caletoriei ziarului. Eata inse, ca se descoperi la unu altu podu o mina, care si acesta s’a fost construitu din motive strategice, dar’ era de totu plina cu dinamita. Din cercetări s’a constatatu, câ nihilistă au implutu cu dinamita acestu coridoru si la unu momentu oportunu l’ar’ fi aruncatu in aeru. In urma acestora sa amanatu caletori’a. Sunt mari temeri in Petersburg ca se va intempla o turburare indreptata contra comerciantiloru si evreiloru, adeca contra bogatiloru. Guvernulu prinse veste de acestu complotu alu socialisti loru si tiene acuma trupele in casarme provediute cu multe cartusie. Partida revolutionara agitaza in modu sistematicu ea a publicatu urmatoarele proclamatiuni : 1., Catra cazacii urali, donici, orenburgi, cubani, astrahani, sibiriani si ceil’alti, cari sunt invitati se parasesca pe Alexandru III; 2., Insolinitarea comitetului esecutivu câtra poporulu din Ukraina, indreptata contra evreiloru si tipărită in „Narodnaia Wolja„ ; 3., O proclamatiune câtra lucratorii Russiei ; 4., Program’a asupra lucratoriloru, făcută de membrii fetei „Narodnaia Wolja“ ; 5., Program’a comitetului esecutivu, compusa din siese puncte cardinale cu 24 subdiviziuni, semnata de comitetulu esecutivu, tipărită deja la 27 Augusta in tipografi’a gazetei „Narodnaia Wolja“, aparuta acum, cum se vede din ea, in a treia editiune. Proclamaţiile de mai ’nainte in mare formatu sunt dela 13 si 15 Septembre îndreptate câtra cazacii si poporulu din Ukrainia. Publiculu d’abia acuma de curendu le-a vediutu, caci se vede ca cu tiparulu merge incetu. Pâna acum Petersburgulu a cam fost crutiatu de aceste foi volante, fiindu tramise mai tare in interiorulu tierei. Renumitulu siefu alu comitetului panslavistu din Moscva Aksakov a adresatu o epistola printiului Alexandru alu Bulgariei, in care dice textualu: „Poporulu bulgaru e democratu. Lui ’i place egalitatea sociala si vrea se fia guvernatu numai de persoane alese de elu si cu încrederea s’a. Nu doresce unu regimu cu forme orientale, ci curatu slave. Deca Inaltimea Voastra voiesce se remana cu printiu in Bulgari’a, trebue se ve apropiati de poporu. Congressulu nationalu bisericescu gr. or. In diu’a a cincea (5/17 Oct.) s’a continuatu raportulu comissiunei verificatóre, apoi congressulu a alesu urmatorele comissiuni: Comissiunea organieatoria. Nicolae Popea, loan Bechnitz, I. Branu de Lemenyi, Iaroteiu Belesiu, V. Babesiu, loan Bartolomeiu, Iuliu Petricu, Part. Cosma, Alesandru Popoviciu. Comissiunea bisericeasca. Simeon Popescu, Iacobu Bologna, Nic. Gaetan, Meletie Dreghici, Filaretu Musta, Al. Cimponeriu, Stefana Antonescu, Teodor Popa, A. Micailovici. Comissiunea fondurilor comune. Nicolae Cristea, Ioan cav. de Puscariu, Anania Trombitasiu, I. Chirilescu, Dr. Iosifu Gallu, V. Babesiu, N. Andreevici, Iuliu Petricu, Al. Cimponeriu. Comissiunea scolastica. Dr. N. Puscariu, Dem. Gromsia, Av. Trambitasiu, Petru Suciu, Dr. G. Popa, loan Lengeru, N. Andreevici, I. Ionasiu, G. Ioanoviciu. Comissiunea financiara. loan Ratiu, loan cav. de Puscariu, Eug. Brote, Alecs. Ioanovici, Iuliu Petricu, George Serbu, Craciunescu, Sig. Popovici, Paula Rotaru. Comissiunea petitionara. Zacharia Boiu, Alecsie Popovici, Mich, cavaleru de Iacobici. Urmatoarea siedintia dela 18 Octobre se ocupa numai cu disputele privitoare la verificarea deputaţiloru, cari păru a nu mai lua sfarsitu. Si siedinti’a din 7/19 Octobre incepe cu discussiuni asupra verificatei. Mai tardiu raportorulu comissiunei bisericesci cetesce raportulu consistoriului metropolitanu cu senatu bisericescu si dice câ comissiunea vediendu câ datele din raportu sunt neesacte propune sa se remită raportulu spre întregire si coregere. După o discussiune mai lunga provocata prin acest’a, se primesce in fine propunerea dlui cav. de Puscariu: ca se se indrume comissiunea se vina c’unu elaboratu in meritu. D. raport. S. Popescu raporteaza mai departe despre propunerea d-lui Cosma privitoare la retipărirea cartiloru bisericesci si o recomenda spre primire. D. Z. Boiu atrage atențiunea asupra cartiloru de rugăciune, care inca ar’ trebui tipărite cu litere. D. dr. N. Puscariu nu e multiamitu cu unele parti din motivarea propunerei, care i se păru prea pretensive, candu se dice, ca cestiunea retiparirei cartiloru bisericesci s’ar’ fi resolvitu prin unu conclusu alu congressului din 1878. D. Cosm’a reflecteza ca motivarea nu importa; propunerea este partea esentiala. — Ajungendu la votu propunerea comisiunei se primesce. In siedinti’a dela 8/20 Oct. s’au facutu mai multe propuneri. D. Ioanu cav. de Puscariu considerandu ca consistoriulu metropolitanu a fost insarcinatu se elaboreze unu proiectu de „regulamentu pentru afacerile consistoriului“ mai perfectu decâtu celu de acuma provisoriu si câ s’au si presentatu congressului mai multe atari proiecte din partea espertiloru propune : „Maritulu congresu se binevoiéscu, a provoca pe consistoriulu metropolitanu, câ se presenteze acele proiecte congresului, or’ acest’a se le preda comissiunei speciale, câ luandu acele proiecte la preconsultare, se elaboreze din acele unu regulamentu, care se asigureze o administratiune centrala bisericesca mai regulata, continua si corespundietoria receriutieloru bisericesci, scolare si fundationale, si deca se poate se’lu presenteze congressului inca in decurgerea sessiunei presente.“ După acest’a d. dep. cav. de Puscariu mai făcu duce propuneri foarte nimerite si justificate si adeca : „Considerandu, ca verificările deputatiloru congressuali absorba o parte prea considerabila a siedintieloru congressuale si la casa de nimicirea unei alegeri loculu deputatului remane pentru sessiunea actuala vacanta . Venerabilul u congresu se binevoasca a modifică regulamentulu afaceriloru interne in respectulu acesta intr’acolo că consistoriulu metropolitanu se fia autorisatu, de a verifică pe deputaţi indata după alegerea loru si după timpulu espiratu pentru reclamatiuni, respective pentru proteste, si prin urmare la casu de protestu sau nulităţi din oficiu se ordine cercetare eventualmente se casseze alegerea, si se ordoneze alegere noua, asia că la întrunirea congressului se fia toti deputată aleşi si verificaţi.“ 2 „Considerandu, ca verificarea protocoaleloru siedintieloru congressuale absorbe o parte prea considerabila din siedintiele congressuale. Venerabilulu congressu se binevoiésca a modifică regulamentulu afaceriloru sale interne intr’acolo, că verificarea protocóaleloru de siedintiele sale se se concreada unei comissiuni verificatorie si numai la casu, déca intre acest’a comissiune si intre biroulu notariloru s’ar’ ivi diferentia necomplanabila, se se aduca cestiunea speciala inaintea congressului spre decidere. “ Toate aceste trei propuneri ale d-lui Puscariu se predau comissiunei organisatoare. In fine deputatulu Parteniu C o sm ’a face urmatori’a propunere : Considerandu, ca §. 53 alu statutului organicu nu preciseaza, deca membrii fondului protopresbiterialu au se voteze fiacare pe trei candidati, sau numai pre mulu, considerandu, ca in aplicare acestu §, se interpreteza in modu diferitu după vederile diferiteloru consistonte eparchiale, considerandu, cu dreptulu de a interpretă §-ulu pe intielesu dubiosu alu statutului organicu compete numai congressului si in fine considerandu, cu cu punerea in lucrare a arondarei protopresbiterateloru va deveni numitului, desu aplicatu. Congressulu se însărcineze comissiunea organisatoria cu compunerea unui proiectu de conclusu, care se contiena corectu interpretarea §-lui 53 alu statutului organicu. Declarandu-se propunerea acesta de urgenta si punendu-se numai decâtu la ordinea dilei se primesce. Orientulu alu Unguriloru. ’Ti vine fara indoiela se ridi, cându citesci titlulu acest’a dice „Rom. L.b.“ Nițică rabdare totu trebue inse se aibi, deca nu pentru alta, numai că se citesci pe „Augs. Alig. Ztg.“ de la 18 Octobre, care consacra acestei teme, in numerulu cu acest’a data, unu intregu articulu de fondu. Articululu deriva fara indoiela din pan’a unui unguru influentu, pote ministru sau ex-ministru. Cu atâta e inse mai interesantu, câci arata ce planuri fantastice se invertescu prin capetele acestoru oameni, Articululu incepe a aretă starea anormala, în care se gasesce astadi Orientulu. O noua ordine de lucruri trebuesce introdusa; der' cum ? Poporele cari ilu locuescu, nu se potu de locu uni. Desi in marea loru majoritate slave, adeca înrudite, ele nu voru se cada la planulu unei confederari, câci fia care se crede mai pe susu de câtu celelalte si vrea se fia iu capulu iern. Numai Russiei ’si ar’ plecă tóte capulu, candu li s’ar’ cere, dér’ o solutiune ca acest’a nu poate admite Europ’a. O interventiune esterna e necesara dera in peninsul’a Balcaniloru si ea nu poate pleca dela Russi’a. Asupra cui se cada sarcin’a? Asupra Austriei, s’ar’ dice. De câtu câ vorbindu de Austri’a trebue se deosebesci de indata (după autorulu articulului) duce naţiuni: pe Nemţi si pe Ungari. Faceu cu acest’a deosebire, se vede, ca Nemţii austriaci nu potu fi oamenii cari se impace Orientulu si se trena in frâu pe poporele lui. Antaiu, densii nu prea tragu catra resaritu; mai multu tragu spre apusu. Si a duo’a, deja Slavii de acasa, Cehii si Polonii, le dau destulu de lucru. Remanu dar’, se impace Orientulu si se se faca stapanii lui Ungurii. — Eata cum isi analiseza cugetarea autorulu acestui minunatu articulu, după ce ajunge pena la punctulu acest’a. De ambele parti ale Dunărei locuescu — spune elu — (facendu firesce abstracțiune de Slavi, cari pretutindenea sunt in majoritate) duce națiuni cari potu fi egale sub raportulu numericu, si anume vreo 6 milioane de Unguri si cam tot atatia Romani; déca n’ar’ fi se hotarimu de câtu după numeru, amu putu stă la indoiéla, care din aceste ducé popoare e mai potrivitu pentru hegemonia in in acele parti. Cauta se luamu inse in consideratiune si alte elemente. Tiera Romaniloru n’are in totu casulu o poporatiune mai mare de 6 mii., in vreme ce cea a Unguriloru are o întindere teritoriala de vre-o trei ori mai mare de câtu cea d’antaiu, si care se mai bucura pe langa acest’a si de rarulu avantagiu de a’si întinde, déca va voi, granitiele spre meadianópte si spre sudu, si acésta fara nici In diuta de 9/21 Octobre a avutu locu o interesanta discussiune asupra raportului privitoriu la pasii intreprinsi de episcopatul ugr. or. in 1879 contra legei pentru introducerea fortiata a limbei maghiare in scolile confessionale poporale. Comissiunea a propusu, că congressulu se ie cu multiumire la cunoscintia remonstrarile ce le-au facutu la piciorele tronului archiereii spre aperarea autonomiei bisericesci garantata prin lege, desi acele remonstrari au remasu fara de resultatu. Episcopulu Ioanu Popasu a esprimatu dorintia, că congressulu printr’o resolutiune se de episcopiloru mandatulu, că si pe viitoriu candu va fi de lipsa si candu autonomia bisericei va fi amenintiata se pasiasca totu astfeliu pentru aperarea interesseloru bisericei. Asupra acestei propuneri s’a nascutu o viua discussiune. Metropolitulu-presiedinte accentuâ câ ar’ fi superfluu a se dă unu asemenea mandatu episcopiloru din partea congressului, câci s’ar’ intielege de sine, si ar’ fi o datoria a capiloru bisericei, câ se apere interessele bisericesci de câte ori va cere necessitatea, din propriulu indemnu, fara de a mai așteptă mandatu s. a. Discussiunea se termină prin aceea ca s’a primitu propunerea comissiunei fara adausulu episcopului Popasu.