Gazeta Transilvaniei, 1881 (Anul 44, nr. 1-148)
1881-10-14 / nr. 117
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Marti’a, Joui’a si Sambat’a. Fret3.-u.lvi. a'borra.aaaerrt-u.lvLl . pe nun anu 10 fi., pe siese Inni 5 ft., pe trei Inni 2 fl. 50 er. Tieri esterne pe siese Inni 14 fr. pe anu 28 franci. -^n-LLl-u. ZHZHiFV. Ge pxenumera: a postele c. si r. si pe la dd. corespondenti. ^.33.-u.xxcîvi.xlle : nn'a serie garmondn 6 er. si timbru de 30 er ▼. a. pentru flacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte in ge retramiti. Nr. 117. Mercuri 14 26 Octobre 1881. Brasiovu, 13/25 Octobre. Ar’ fi bine ca Escelenti’a Sa Metropolitulu- Presiedinte alu congressului bisericescu dela Sibiiu se esplice, prn graiu via seu in scrisu, cuvintele, cu cari a incheiatu discursulu seu de deschidere dela 1/13 a lunei curente, pentru ca cu durere vedemu, cu foile maghiare voiescu se de aceloru cuvinte cu totu adinsulu o interpretare in sensulu politicei de dî, care interpretare nu servesce nicidecum spre onóarea si laud’a celui ce le-a respiratu. Escelenti’a S’a a esprimatu, precum soimu, la finea vorbirei sale de deschidere dorinti’a... »ca se „dispara unele aparitiuni regretabile, cari ici „colea începură a se manifestă in timpii din urma, „intr’o direcţiune, ce nu pote duce la alt’a, decâtu „la calcarea nimbului bisericei si la sguduirea semnului religiosu alu poporului nostru...“ Candu amu cetitu aceste cuvinte, ne-amu ganditu la neajunsurile ce s’au ivitu pe teremulu vietiei bisericesci, inse niciodată nu ne-a pututu trece prin minte, ca Metropelitulu ar’ fi voitu se critice in cuventulu prin care a deschisu congressulu, portarea politica a membriloru conferentiei electorale din Maiu anulu curentu, s. a. s. a. Noi si acuma suntemu de părere, ca Escelenti’a S’a a intielesu sub „aparitiuni regretabile“ fapte petrecute in sinulu bisericei, si nicidecum fapte seversite in vieati’a publica politica, cum sustiem unele foi unguresi. Ce ar’ avé de a face „nimbulu bisericei“ si „semitulu religiosu“, cu politica ? Credemu câ atâtu cei dela „Pester Lloyd“ câtu si cei dela „Kelet“ nu voru cuteză a ne contraduce, déca vomu sustiene, cu Congressulu bisericescu nu este chiamatu a face alta politica, decâtu bisericésca. Daca este asie apoi cu ce logica pretindu aceste foi dela Escel. Sa Metropolitulu, că se faca politica profana in adunarea bisericeasca, mustrandu spre eseuiplu pe preoții si mirenii, cari la alegerile dietale nu s’au purtatu asié că se placa d-lui Tisza? Acuma poate cunosce Escelentia Sa, ce gresiala mare a facutu asta véra publicandu faimoasia circulara politica in modu oficialu. De atunci foile maghiare interpretéza orice actu mai insemnatu alu Escelentiei Sale in sensu politicu favorabilu tendintieloru guvernului. Metropolitulu intindiendu asta véra guvernamentaliloru degetulu, le-a sternitu numai apetitulu si eaca-i cu astadi ’i ceru man’a intréga. Atunci a facutu politica fatia de alegerile dietale, acuma se pretinde dela densulu se faca politica guvernamentala si in congresu. Astfeliu pretinde „Kelet“, in numerulu seu de Vineri, in modulu cela mai importunu si nerusinatu, cu Escelenti’a S’a ’si-ar’ fi propusu a întrebuintiă tata influinti’a s’a de archipastoriu si de presiedinte alu Congressului, spre a mană pe preoţi in taber’a guvernului, că se nu mai faca opositiune d-lui Tisza, ci uitandu-’si cu totulu de îndatoririle loru nationale, că cetatiani, se imbraţiosieze „patriotismulu“ ungurescu pe care ’iu propaga atletii maghiarismului dela „Kelet“, „Pester Lloyd“ s. a. Fai’a guvernamentala din Clusiu aduce cu acést’a ocasiune Metropolitului nesce elogîuri, cari sunt de natura a compromite de totu inalt’a lui positiune bisericesca. Speramu câ Escelenti’a Sa va respinge cu indignare insinuatiunea, câ ar’ voi se faca politica ungureasca in congressu si cu congressulu. Las’ câ acést’a nici nu iar’ fi cu putintia din simpl’a causa, câ congressulu nu ar’ suferi asia ceva, dér’ este un’a din cele mai mari ofense, ce i se face de câtra diarulu Clusianu prin memoratele insinuatiuni. Cu-o ocasiune Escelenti’a S’a ar’ poté se provóce pe indrasnetii sei adoratori dela „Kelet“ că se’lu mai slabésca cu laudele, fiindu ca trebue se fia férte penibilu pentr’unu Metropolis romanu a se vede astfeliu inalttatu la ceriu de nesce omeni, cari au fruntea a dice, că si „Kelet“ in articlulu memoratu, câ poporulu romanu nu traiesce, decâtu pentru că se ba rachiu. — Cronic’a evenimenteloru politice. Regele Umberto alu Italiei totusi sa decisu in fine a visită pe monarchulu nostru la Vien’a. Elu este asteptatu acolo Joi. Se dice, ca va fi acompaniata si de Regin’a Margherit’a. Pe candu foile centraliste germane nu mai sciu cum se ’si manifeste bucuri’a asupra visitei ce-o va face Regele Umberto imperatului la Ven ’a , foile dela Pest’a sunt multu mai reservate si par’ câ le vine mai multu a se intristă, decâtu a se bucură. „Pester Lloyd“ nu se mai poate orienta fația de atâtea aliantie, ce s’au adausu la alianti’a germano-austriaca si se intreba ingrigeatu ca are marea liga de pace va puté sustiena mai cu succesu interessele păcii, decâtu alianti’a germano-austro-ungara. Fata pestana nu se încrede in Russia si fiindu-câ Itali’a este buna prietena cu Russi’a, nu se încrede nici in Itali’a si marturisesce ca in alianti’a numai cu Germani’a vedea mai multa siguritate, decâtu in lig’a cea mare, la care se dice ca s’ar’ fi alaturatu si Frangi’a — cu ocasiunea pretinsei întâlniri secrete a lui Gambetta cu Bismarck spre a conspiră cu elu pentru garanțiile păcii europene. — „Numai Angli’a mai lipsesce, dice „Pester Lloyd“, „dar’ si acést’a par’ ca vedemu ca in curendu va intră in cerculu farmecatu si atunci remane numai că se vina Victor Hugo si se binecuvinte printr’o oda oper’a de pace.“ Intr’aceea, — adauge numit’a feia — demonstrările aceste de pace ne nelinistescu fórte; ne intrebamu câ ore in adeveru au peritu peste nópte tóte contrastele elementare, cari au despartitu cabinetu de câtra cabinetu si imperiu de câtra imperiu in ast’a parte a lumei? Si daca nu vomu fi atâtu de optimisti, ci vomu sustiena si adica in politica esteriora a imperieloru diferite jocu motive, cari in veci nu se voru poté împacă, ni se impune întrebarea ca aare mai poate fi solida si durabila o aliantia, care are locu pentru toata lumea si pentru tóaté tendintiele si instiintiele ? Fundamentulu intregei nóastre politice interioare este „strins’a legătură“ cu Germani’a. Presupunerea aliantiei acesteia a fost, ca aceste duce imperie sunt destulu de tari spre a se aperă si a face si pe alții se respecte pacea. Ce valoare concreta poate avea inse aceasta aliantia daca se dovedesce atâtu de nemarginita elastica si primesce in sinulu seu, fara de a mai alege, pe toti câti voiescu se se alature la ea? . . . Se ni se ierte cuventulu profanu, celu intrebuintiamu aci: „Ceiu se iubesce toate femeile, nu iubesce nici o femea* si o combinatîune politica, care e pentru toti buna, nu e buna pentru nimenea. Bas’a gruparei sanatoase europene a fost sdruncinata atunci, candu din alianti’a celoru duoi imperati s’a facutu in modu fortiatu si nemotivatu o aliantia de trei imperati. „Sub asemeni impregiurari, încheia „P. LI.“, nu-i mirare, daca monarchia nóstra da ascultare propuneriloru Italiei. A le refusă bru , cu n’ar’ fi fost nicidecum oportuna... Numai se nu ne insiele valoarea concreta a acestora aliantie; ele vinu cu diu’a si dispăru cu diu’a si nu se probeza in orele crisei. Nu scimu daca, Italia cauta a se alatură la aliantia spre a isoia Framjia, sau ca o conducu numai consideratiuni de propn’a ei sigurantia. Daca Itali’a vine, vina cu Dumnedieu. Multu nu asteptamu de aci, si nici Itali’a n’are a se asteptă la multu. Ajunge daca ne vomu pute suferi si vomu trai in pace si se iasiela acea putere care si-ar’ lasă siguritatea in combinatiunea actuala europana...“ Este caracteristicu câ pre candu fai’a din Pest’austiene câ Itali’a ar’ fi doritu mai multu apropiarea de Austri’a „N. Fr. Presse* din Vien’a constata cu multa satisfactiune, câ caletori’a regelui Umberto la Vien’a s’a decisu prin infiuinti’a Germaniei, la dorinti’a personala a principelui mostenitoriu germanu. „N. Fr. Presse“ vede in acésta caletoria unu actu politicu de mare însemnătate, pre candu „P. Lt.“ nu s’astepta la multu. „Itali’a, dice „N. Fr. Presse“, póte se fia asta di amiculu Germaniei si alu Austriei, fara de a se dusmani cu Russi’a“, are asemeni reflecsiuni se fi produsu nelinistea organului pestatu? — Cu privire la successorulu lui Haymerle „N. Fr. Presse“ afla ca pana acuma in cercurile influente s’a luatu in combinatîune serioasa numai ambasadorulu austriacu din Petersburg comitele Gustavu Sigmund K á n o k y, cu a caruia candidatura ar fi intielesu si cornitele Andrăssy. Acestu comite Kălnoky, este unu cavaleru austriacu din Moravia, elu nici nu scie unguresce, desi porta unu nume ungurescu. Pena ce se va termină sessiunea delegatiuniloru va dură si interimulu Szlăvy-Kăllay in ministeriulu de esterne, apoi se va numi comitele Kălnoky, care ar’ fi persoana grata la curte. Kălnoky e de 49 de ani cavaleru Maltesu, neinsuratu si generalu in neactivitate. „Despre vederile comitelui Kălnoky in politic’a interiora“, dice „N. Fr. Presse,“ numai atâtu soimu cu siguritate ca nu apartiene partidei fidele constitutiunei (centraliste). Fratele seu, comite Béla Kălnoky se tienea de marii proprietari centralisti ai Moraviei si a fost alesu de deputatu in dieta si apoi in Reichsrath, dar’ comitele Gustavu Kălnoky n’a voitu se-i de sprijinulu seu la alegere, pentru câ era centralistu. Se crede inse câ celu puţiuu pentru timpulu d’antaiu Kălnoky ar’ observă că ministru de esterne o atitudine passiva in cestiunile interiore. In şirurile cele d’antaie ale centralistiloru nemţi din Boemi’a lupta Dr. Plener, fiiulu fostului ministru de finance Plener, contra pretinsei „cehisari“ a Boemiei. Nu de multu elu a predisu, spre marea ilaritate a Cehiloru, cu peste 15 ani nici unu Cehu nu va mai visită alte scele decâtu cele germane. Acum de curéndu Plener tienu unu discursu cu ocasiunea desbaterei budgetare in diet’a boema, care a produsu sensatiune din caus’a ca a atacatu guvernulu actualu in modulu celu mai necrutiatoriu. Dr. Plener dise intre altele: „Guvernulu a desteptatu aspiratiuni nationale, a atîtiatu pretensiunile si sperantiele, care nu potu fi satisfăcute vreodata deca va fi mantînutu statulu austriacu si nu se va infiintia unu statu boemu, asemene cu acela alu Ungariei. Guvernului nu-i place ca acum si Germanii isi punu înainte naţionalitatea loru si de aceea elu recurge la mesuri violinte. Candu ne intruniramu in var’a anului acestuia si ridicaramu vocea mâhnirii asupra intemplariloru, pe care le condamna oamenii civilisati din tote partitele si ne indreptaramu strigatulu câtra poporulu germanu, spre alu îndemnă sé se ferasca si alu deșteptă, guvernulu nu găsi alte midiloce spre a ne impedică de câtu cele politienesci; telegramele fura oprite si diarele confiscate, o procedere, care este de necredîutu (sgomotu mare de partea Cehiloru, aplause de partea Germaniloru), si care nu este cu putintia de câtu numai in timpuri estraordinare candu liniscea publica este amenintiata. Ore, amenintiatu-am noi ordinea publica candu indemnaramu pe poporulu germanu, că numai prin midilece legale se-si apere puntulu lorn de vedere nationalu? (aplause furtunose de partea Germaniloru). . . . „Desbaterile dietei boemice ne dau o dovada despre pueinulu zelu ce guvernulu arata pentru datoriile sale de statu. Represintantele guvernului n’a fost instruitu spre a dă argumente seriose sau candu a luatu cuventulu, că alația-eri, apoi a vorbitu intr’unu chipu atâtu de contradicétoru, in câtu