Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)
1882-12-08 / nr. 143
in lini’a prima 53 regimente cavaleria usióra si la spatele loru 18 divisiuni de infanteria.“ „După unu planu de resbelu, care e deja gata — continua raportulu feiei berlinese — tota cavaleri’a dela fruntaria indata după primirea ordinului telegraficu va străbate in Galiti’a si va avé se ocupe, cu ajutoriulu batalioneloru destinate pentru acesta, punctele de concentrare ale drumului feratu Cracovia Tarnovu, Przemysl si a întrerupe comunicatiunea drumuriloru de feru si a telegrafeloru. Cazacii voru navali asupra Galitiei spre a împiedecă mobilisarea trupeloru teritoriale austriace. După cavaleria va urmă apoi artileri’a cu saperii si cu colonele de lucratori, spre a stabili in prejm’a Galitiei unu lagaru retranslate. încheierea o va face infanteri’a.* „Nordd. alig. Ztg.“ constatandu că Francesii arata la toate ocasiunile urma loru pentru productele industriale de provenientia germana dice: „Guvernulu are intentiunea de a urcă drepturile de vama asupra vinuriloru spumase si articuleloru denumite in comerciu „articule de Paris * „Polit. Coresp.“ afla din isvoru siguru, că in septeman’a trecuta atătu in Constantinopolu, cătu si in Scutari s’au vediutu pa car de revoluţionare. Autorităţile n’au pututu pune man’a pe reufacetori. După redactare si stilu se pote dice, că autorii acestora afisie se afla in rândurile ulemaleloru. Temerea e mare in sferele guvernamentale. In 15 Dec. sér’a a circulatu sgomotulu la Burs’a Londrei, că au izbucniții turburari la Constanti nopole. — Intrarea apropiata a lordului Derby in Cabinetu e considerata la Londr’a ca o garantia a intielegerii Frantiei cu Angli’a. Ministrulu de finance alu Republicei francese a declaratu in siedinti’a camerei dela 11 Dec. cil ocasiunea desbaterei asupra budgetului estraordinariu pe 1883, că voiesce se espuna politic’a guvernului, spre a pune capetu cuvinteloru reu voitóre in privinti’a financelor a Republicei. Elu di se intre altele : Este forte adeveratu, că trebuie se fimii forte intrelepti cu actuala stare financiara ; amu fostu cu usturintia in cheltueli, pe căndu evaluările in plusu au suferitu o scădere din caus’a crisei financiare. Astfelu budgetulu pe 1883 va presenta unu deficitu de 60—65 milioane ; nu trebuie inse se uitamu, că acestu budgetu sacrifica 10 milioane pentru amortismente. Faţia cu acesta stare financiara nu este permisu se se afirme, că financele tierii stau reu. Intr’unu cuventu, budgetulu pe 1883 nu trece peste puterea de contributiune a tierei, dér’ totusi, mai ’nainte de a incepe noue cheltueli, trebue se asteptamu sporirea venituriloru. Guvernulu este olaritu a nu cere nici unu creditu suplementaru, afara din casulu de o absoluta necessitate, tesaurulu publicu este unu bancherii care suporta multe cheltueli ce nu se afla in budgetu. S’ar’ pute cred unu ajutora : ar’ fi de ajunsu se se sporeasca numai cifr’a intereseloru datoriei flotante. De faptu inse, financele se afla intro stare forte buna. Nouele isvore de venituri voru servi la amortismente, si prosperitatea va cresce. — Din acesta declaratiune a ministrului se poate vedea, că diarele germane, in dorinti’a de a discreditâ financele francese, s’au grabitu a dâ alarma; desmintîrea ce li se da este categorica. De faptu, financele unei tieri bogate, ca Franți’a, nu potu fi sdruncinate printr’un deficitu de 60 — 65 milioane franci. Deschiderea solemna apartamentului serbescu s’a facutu in fine la 15 i. c. Scupcina a alesu pe d. Kukundzic de presiedinte si pe d. Glisic de vice-presiedinte . Regele a sanctionatu ambele alegeri. — Regele in discursul u seu de deschidere multiumesce in termeni caldurosi natiunei serbesci pentru probele de afecţiune, ce a datu Tronului cu ocasiunea atentatului din 23 Octobre. Majestatea S’a constata cu o înalta satisfactiune prea bunele raporturi ce esista intre Serbi’a si toate Puterile si adauge, că buna-vointi’a puteriloru cătra Serbi’a se manifesta acum in negociarile pendente privitoare la afacerile comerciale. Discursulu tronului mentioneaza primirea cordiala ce a fost făcută Regelui de Principele Bulgariei si națiunea bulgara. Visit’a la Rusciucu a intaritu amiciti’a, ce unesce Bulgari’a Alianti’a austro-germana. Earasi stamu faţia cu o trăsătură de siacu a principelui Bismarck. Cuce scopu a facut’o? Asupra acestei întrebări isi bătu acumu capulu politicii si diplomaţii Europei. Soimu, că de unu timpu ineocediarele germane discuta in modu demonstrativii alianti’a austro-germana; astadi deja a ajunsu lucrulu acolo, incătu nu mai vorbescu de alt’a, decătu de acésta aliantia. Părerile foiloru germane din Germani’a, ca si din Austri’a culminéza in aceea, că intre Germani’a si Austri’a s’a încheiatu unu tractatu formalii de aliantia si că acesta aliantia are caracteru defensivii si nu admite ca se se alature la densa si o a treia putere. „Kölnische Ztg.“ vine si declara acuma, că aliantia austro germana a fostu încheiata la 15 Octobre 1879 pe timpu de cinci ani. Descoperirile foiloru germane, făcute fara indoiala la unu „mot d’ordre“ ce lau primitii dela Berlinu, au produsu sensatiune in tote partile. Press’a germana, mai alesu cea din Austri’a, e plina de multiumire, că alianti’a, despre care se dîcea că este nescrisa, s’a incheiatu in tota form’a printr’unu tractatu subscrisu de cătra monarchii ambeloru state si de cătra principele Bismarck, cornițele Andrássy si br. Haymerle si se bucura, că s’a stipulații ca se nu mai fia primita si o alta putere in aceasta aliantia. Press’a francesa e reservata ca in totdeauna candu se tracteaza de-o apucatura a cancelarului germanii. Press’a russesca se vede a fi putin surprinsa de alarm’a ce-o dau foile germane cu alianti’a ziarulu „Gelos“ dice, că scopulu caletoriei lui Giers la Varzin a fostu de a restabili bun’a intielegere intre Russi’a si Germani’a, care a fostu sdruncinata prin atitudinea printiului Gorciacov, care rivalisa cu Bismarck. „Acést’a buna intielegere, basata in legaturile nóastre istorice, o putemu sustiené si fara o conventiune pe cinci ani“, adauge foia russa cu ironia. Ce scopu potu avéa publicatiunile asupra aliantiei germano-austriace ? Unii susținu, că dlu de Bismarck ar’ fi voitu prin acést’a se dé se cunósca Russiei, că nu este nicidecum dispusu a se alia cu ea, care aliantia ar’ fi atins’o d-lu de Giers la Varzin. Alţii susţinu că nu in contra Russiei si a dlui Giers sunt îndreptaţi articulii foiloru germane, ci prin accentuarea aliantiei cu Austri’a Bismarck ar’ voi tocmai se sprijineasca politic’a lui Giers, care ar’ fi pacifica, inse ar’ avea multi si puternici contrari in Russi’a. Se mai duce incă, că Bismarck ar’ voi se linisteasca opiniunea publica din Germani’a ingrijata pentru susținerea păcii. Cum s’ar’ uni in casulu din urma alarm’a de resbelu ce-o dau foile germane, paralelu cu descoperirile loru privitóre la alianti’a germana ? Ori cum ar’ fi nu mai incape indoiéla, că după culise se petrecu lucruri importante. Deca n’a reesitu a căstiga pe d-lu Bismarck poate se-i fi succesu d-lui Giers a incheia o alianti’a secreta cu Itali’a. Germani’a, in casulu unui resbelu austro-russescu nu se poate misca din caus’a Franției, de aceea rolulu Italiei este de mare însemnătate. Cine pote predice ce se va mai petrece pena la 15 Octobre 1884, pena candu va dură conventiunea austro-germana ? unu articulu, intitulatii „Romanii si Maghiarii“, care pledeaza cu cea mai mare căldură pentru Romanii „desmosteniti de sarte“ din imperiulu austro-ungaru. Regretamu, că spatiulu nu ne permite se ’lu reproduceam in traducere fidela inca in acestu numera. Reservandu-ne acéstea pentru numerulu viitoru, vomu reproduce pentru a satisface putinii curiositatii cetitoriloru nostri numai câteva pasagie din acelu remarcabilu articulu. „Este de urgentia — dice „Le Bien Public“ — ca opiniunea publica se nu se mai lase a fi indusa in erore, prin falsele informatiuni, ce i le da press’a maghiara asupra celoru ce se petrecu in acea parte a Ungariei; este de urgentia, ca Europ’a se incepa a cunoasce realitatea fapteloru si ca se ’si faca o idea mai clara si mai precisa despre aceasta poporatiune romana, care a suferitu pe nedreptu, si care indura si astadi inca tirani’a unui domnu violentii, ascunsu sub aparinti’a instelatore a celui mai liberalii d’intre protectori.“ „Se nu uitamu, că acesti Romani, locuitori intre Carpati, nu sunt o grapa neînsemnata perduta in imensitatea unui mare imperiu, cum spre esemplu, sunt Albanesii in Balcani, ci că ei forméza in sinlu provintieloru ocupate de ei, in Austro-Ungaria, majoritatea poporatiunei. Trebue se ne damu contu totodată de aceea, că Romanii de dincace de Carpati sunt o parte importanta a unui poporu de mai multu de 9 milioane de suflete care, desi e impartita intre diferite state, din punctu de vedere politicii, totusi este unita prin comunitatea originei, prin limba si victima s’a intelectuala.* „Nu numai in numele ecuitatii si alu justitiei merita acestu poporu de a participa la toate binefacerile civilisatiunei nóastre moderne , ci chiaru si din punctu de vedere particulara alu ideiloru, ce domnescu adi la noi, nimenea nu va puté contesta Romaniloru din Ungaria dreptulu de a remane Romani, asia cum dorescu ei, Romani in traditiunile loru, Romani in moravurile loru, Romani ini b er’a ma nifestatiune a activitatii loru intelectuale.* Eata cum cugeta strainatatea asupra causei Romaniloru din Ardealu si Ungaria. Deca fanaticii dela „Pesti Napló“ se porta cu intentiunea de a submina si nimici si putinele scóle secundare romanesci din aceste tieri, ceea ce ne-o dovedesce agitatiunea ce au inceput’o in contra loru, atunci intielegemu de ce se temu asia de multu de opiniunea strainatatii si de verdictulu ei. „Le Bien Public“ face responsabili înaintea viitoriului pe omenii de statu unguri, deca voru persevera in reulu calculu alu politicei loru gresite si in ambiţiunea loru peste mesura esclusiva. si Serbi’a. Discursulu regalii anuntia o serie de proecte economice pregătite de guvernu, d’intre cari recunosce, că trebue citate acele relative la o noua tarifa vamala, la stabilirea unei banei nationale, la crearea unei burse de comerciu si la reform’a organisarei armatei. Se anuntia dela Paris, că F r a nţ i ’a a refusatu intr’unu modu oficialii propunerile Angliei privitoare la Eg ip tu, der’ refusulu seu e conceputii in termeni amicali si lasa possibilitatea de a deschide noue negociatiuni. Memoriulu ramanu si press’a francesa. Amu avutu dreptate, candu amu disu, că bucuri’a celoru dela „Pesti Napló”, că memoriulu romanu va remané cu totulu neobservatu in străinătate, a fost prea grăbită. Astadi deja ilu vedemu discutatu si sustînutu si de cătra unu organu de frunte francesu. Acestu organu este „Le Bien Public“ din Paris. Elu publica in fruntea numerului seu de Luni 11 Decembre a. c. (seria 3-a Nr. 181) Lugosiu, 15 Decembre 1882. Diuta de eri (14/2 Dec.) va fi pururea memorabila in analele comitatului Carasiu-Severinu . După 15 — 16 ani abia acum le succese Romaniloru se’si aléga Vice-Comite din senulu loru. Inca înainte cu 5—6 septemani s’au pornitu cortesiele prin organulu oficiosii „Krassó- Szörényi Lapok“ pentru presiedintele dela Sedri’a orfanala de aici, Emericu de Jakabffy, unu barbatu cu cualificatiune si talente indestulitorie, care vnse abia înainte cu vre-o cinci ani a pasitu in viéti’a publica, servindu comitatului mai antaiu cu vice-notariu, apoi ca presiedinte la Sedrn’a orfanala. Nu a fostu numeru din fai’a oficiósa de atunci incoce, in care se nu se laude pen’ la ceriuri talentele si meritele atâtu personali cătu si familiari ale aceluia, punendu-se mai mare pendu pe ceste din urma. Acésta a pusu pe boierii noştri (ce pe aici se numescu spaii) in mişcare si sprijiniţi de organele oficiose densii erau siguri, că le va succede se invinga pe orice candidatu alu partidei romanesci si se redice pe colegulu loru la celu mai insemnatu postii din Comitatu. Pena prin 10—11 Dec. nu era nici unu contracandidaţii: boerii et Comp. erau linisciti in asteptarea sigura a succesului. Der’ nici Romanii nu dormiau. Sciindu că cu unu candidatu cu program’a puru romanesca nu voru pote reuși, convinși apoi și de aceea, că nici că voru putea afla barbatu mai harnicii, mai meritatu cu protonotariulu Leontina Simonescu, ce de-o mul