Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)
1882-06-11 / nr. 66
Redactiunea 8i Administratives: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. ~ „Gazet’a* ese Mercurea. Vinerea si Duminec’a. IPretlxLlvL abe onaraentului : pe anu anu 10 fl., pe siese luai 5 fl.., pe trei luni 2 fl. 50 er. Tieri externe pe siese luai 14 fr. pe anu 2S f’rar.ei. -^rL-di-u. zurr. 3© pr©TXTa.r3n.era.: poetele c. ei r. si pe la dd. corespondenti^.rx a.Txcivi.rl.1© . au’a eerie garmondul er. ei tiaibru de SO ci. ▼. a. pentru flacare publicare. — Scrisori nefr&ncate au ea priiaesca. — Manuscripte nu se retrarai tu. Nr. 66 Vineri 11 23 luniu 1882 » Cu 1 Tuliu st. v. 1882 st* începe unu nou abonaraentu pt* semestrulu alu II-lea la „Oraset’a Transilvaniei“ care apare de trei ori pe septemana. Rogarnu pe On. Domni prenumeranti ai fetei nóstre a grăbi ca innoirea abonamentului pe semestruluI 1882, pentru ca se li se pota espeda diarulu far’ de întrerupere. Spre mai mare înlesnire recomendamu a se scrig numerulu adresei, sub care s’a tramisu fai’a pena acuma pe dosulu cuponulu dela asignatiunea postala. Domnii noui abonanti sunt cu deosebire rogati, a ne mai tramite adressele Dom esactu, aratandu si posta cea mai apróape de locuiti, unde locuiescu. Pretium abonamentului la „Gazet’a Transilvaniei" este: pentru Brasiovu: pe trei luni 2 fl., pe siese luni 4 fl., pe anu 8 fl.; — flusu in casa : pe trei luni 2 fl 50 er., pe siese luni 5 fl.; pe anu 10 fl. pentru Austro-Tingari’a cu post’a: pe trei luni 2 fl. 50 er., pe siese luni 5 fl., pe anu 10 fl. pentru Romania si alte tieri esterne: pe trei luni 7 frânei, pe siése luni 14 frânei, pe anu 28 franci. Brasiovu 10/22 luniu. Principele de Bismark se face operatoriulu dinastieloru. Nu se poate cugeta o politica mai nimerita decâtu acesta pentru cancelariumn mărci imperiții germane, intr’o epoca atatu de agitata de ideile republicanismului, ale socialismului si nihilismului. La 1866 d-lu de Bismarck nu s’a sfiitu a conspira cum revolutionarii cu Klapka in contra celei mai vechi dinastii din Europa, elu a seiutu se resterne fara nici unu scrupulu legitima dinastia a Hanovrei pentru ca se infiintieze imperatia de adi dér tóte aceste nu ’lu împiedeca de a apela adi din nou la spijinulu celoru 25 de monarch! germani, cari s’au supusu dictatului Prussiei victoriose. Ein tote le face pentru conservarea imitații germane si nimenea nu se va indoi in asigurările lui cele mai none ca dinastiele germane sunt si trebue se fia alfa si omega intrunu statu militariu, cu Germani’a. Incktu privesce dér’ pe cei 25 de Regi, prinți, si printisiori din Germani’a nu va respinge nici unului bunele servicie ce i le oferă cancelariulu prin aperarea causei lorn dinastice. Nu totu asia de bine voru fi primite îngrijirile cancelariului germanu pentru binele dinastieloru stateloru străine si in deosebi a dinastiei habsburgice. S’a observata in modu destula de batatoriu la ochi, ca in ultimulu seu discursu, tinutu in Reichstag, cancelariunu germanu, ocupandu-se si de relatiunile dintre partidele Austriei, a trecuta peste limitele unei aperari a principiului dinasticii si s’a declarata chiaru de protectorii alis dinastiei habsburgice. Nu scimu déca tractaturi de aliantia „nescrisa“ d’intre Germani’a si Austro-Ungari’a ilu indreptatiesce a vorbi astfeliu despre afacerile interiore austriace, dér’ vedemu, ca d-lu de Bismarck tract,éza afacerile Austriei si ale dinastiei austriace asia ca si candu ea ar’ sta in aceea’si legătură cu Prussi’a, cu Bavaria spre esemplu. Comentariulu ce ’lu face organulu oficiosii berlinesti la acea parte a discursului lui Bismarck, care privesce relaţiile partidei germane austriace cu dinasti’a habsburgica, ne intaresce in parerea esprimata mai susu. Din vorbele diarului berlinesti resulta, ca cancelarium a voitu se iea in aperare interessele dinastiei austriace in contra tendintielor estreme liberale si nationale ale partidei Herbst. Dinasti’a austriaca, dice „Norddeutsche Alig. Ztg.“, are cea mai mare necessitate de sprijinulu Germaniloru din Austria, inse nu se pote radima in ei pe chtu timpii nu se voru lapeda de conducătorii lor doctrinari estremi, ca Dr Herbst. Prinţiul Bismarck a avuta ’de scopu numai de a arata Nemtilom austriaci dmmiilu pe care se potu impaca eu dinastia, castigandu earasi deplina ei încredere. Este caracteristicii sfatului celu da cancelariulu germanu Nemtilor din Austria. Se nu ve departati de dinastia le dice elu se nu vi-o instrainati, se nu-o împingeti in bragiele Slaviloru Fiti patienti, ehei vine timpulu la tóte, nu ve pripiți. . . Nu scimu deca acestu consiliu este de natura a liniști seu a îngriji mai multa dinastia habsburgica Bismarck voiesce ca Nemții se fia cimentulu unitatii statului austriaca, elu nu voiesce ca ei se se slabeasca printr’o politica unilaterala de partidu, cu alte cuvinte elu doresce restabilirea influentiei elementului germanii in stătu, ca se nu ajunga Slavii prea puternici. Este inse forte greu pentru dinasti’a habsburgica a alege intre preponderanta politica germana sau slava si mai ca ne vine a crede, ca comitelui Taaife i-ar’ placea mai bine deca intre toate partidele ar’ predomni intotdeauna numai partida dinastica, care nu este nici nemtieasca nici slava, ei înainte de toate austriaca. De ceea ce se teme cancelariumn germanii este ea nu cumva,dinasti’a austriaca se se arunce eu timpulu in bragiele nationalitatiloru slave, ekei atunci ea forte usioru sar poté instraina cu totulu de Germani’a. Nu făcu bine dér’ centralistă nemți din Cîslaitania ce se supera asia de tare asupra mustrarei lui Bismarck, ekei elu totu in interessulu loru a vorbita. „Toate la timpulu seu!“, le striga elu, „fiți intrelepti si nu lasati cu dinasti’a se ’si caute radiemulu esclusivu la alte elemente.* Ori chtu de multu ar’ place celoru dela Vien’a aperarea principiului dinasticii, nu credemu ek va fi facutu buna impressiune asuprale îngrijirea cea mare ce-o documenteaza printiulu Bismarck pentru restabilirea buneloru relații d’intre dinastia si Nemții Austriei si tonulu protectorii de care se serva fagia de dinastia luandu-o in aperare contra tendintieloru estreme ale partidei lui Herbst. Dér’ ce se-i faci: tóate la timpulu seu ! cu predilectiune radiemulu seu, organele sale si cimentulu pentru unitatea intregei monarchie, si acesta ar’ fi nu numai conformu cu traditiunile sale, ci si cu recerintiele presentului. Inse particularismulu fractionistu germanu alu liberaliloru Nemti din Austria, nu s’a odihnită pena ce, in locu de a ajuta monarchului se guverneze acestu statu poligloţii, nu la adusu la convicţiunea neplăcută, ci dela conducătorii poporatiunei rudite germane n’are de a aştepta nici unu sprijinu politicu, ci numai opositiune. O asemenea convicţiune silesce in fine dinasti’a se caute radiemulu, ce i’lu refusa conducătorii celoru mai de aproape conaționali, esclusivu la alte elemente.“ In fine combate foai’a bismarckiana ide’a lui Richter luata in aperare si de „N. fr Presse“, dupa care „dinastiele nu sunt nimicu fara popom si totu ce valoreaza, valoreaza prin popom.“ Acest’a sentintia o numesce antimonarchica si neadeverata. Imperati’a germana s’a potutu infiintia numai dupa ce dinasti’a prussiana si celelalte dinastii aliate cu ea au luatu in mana ele insesi caus’a infiintiarei. In fine esprime convictiunea, ca Germanii Austriei isi voru recistiga natural’a lor însemnătate si legătură cu cas’a domnitare, indata ce se vom rupe de catra conducătorii fractionisti si nu vom mai crede fraseloru doctrinei loru. D. Dim. B r a ti a n u, presiedintele camerei deputatiloru din Bucuresci, a primitu urmatori’a telegrama din partea d-lui Menotti Garibaldi: Cronica evenimenteloru politice. Brasiovu. 22 iuniu st. n. Interessantu este comentariulu celu face organulubismarckianu „Norddeutsche alig. Ztg.“ la acea parte a cunoscutei vorbiri a cancelariului, care tracteaza de Nemții din Austri ’a. Scopulu feiei este de a esplica si a justifica aserţiunile printiului Bismarck care, dice ea, a voitu se combata numai instiintiele doctrinare, ce tinda la unu guverna de partida si sunt periculoase oricărei dinastie. „Partid’a lui Herbst — dice „Nordd. alig. Zig " voiesce se guverne chiaru si pe imperaturu, dér’ nu se fia ea guvernata de Máj. S’a. Ea nu lasa monarchului dechtu alternativ’a, seu de a domni dupa vointia d-lui Herbst si compania séu de a fi combatutu de cktra d-loru cu toate medilecele ce le earta constituti’a. Care e acuma celu mai tare si are mai multu radierau in totalitatea poporatiunei, dinasti’a seu partid’a, care voiesce se ajunga la domnia ? In Austro-Ungaria cehi mai tare e fara ’ndoiela dinastia si ar’ remané totu ea cea mai tare si atunci candu n’ar’ fi atata amestecătura de nationalitati in Cislaitania. Suntemu convinsi, ca sub impregiurarile esistente, cas’a imperatesca, ’si-ar’ cauta in supusii sei germani Mad eklen’a 1882, rin iu 14 fa a* D-lui Dim. B r a ti a h u, presiedintele camerei. „Adunarei poporului romaim alu carom representantu sunteti, legatu cu Itali’a prin legaturi vechi de fratia, respundemu cu o salutare de recunoscintia si de multiumire pentru vorbele de consolatiune ce ne-au adresatu. Fiti interpretulu recunoscintiei ataitu a familiei crtu si a mea pe langa toti Romanii generosi cari, cu d-vóstra si cu d-vóstra, s’au associatu la doliulu nostru pentru marea nenorocire care ne-a lovitu. Menotti Garibaldi. ..Agenti’a Havas“ anuntia, ca Frângia si Angli’a au invitatu pe Puteri a se întruni in conferentia la 22, in Constantinopole, pe basa mantînerei statului quo in Egiptu. Conferenti’a va trata numai cestiunea egipteana. Turci’a nu va participa, der" Constantinopole e alesu cu toate astea ca sediu alu conferentiei pentru a facilita si activa o intielegere cu Poart’a. Sir Ch. Dik e a confirmații camerei comuneloru, ca toate puterile au acceptata confereati’a; a declaratii asemenea, ck cestiunea neutralisatiunei canalului de Suez e afara din programuin conferintiei. ,,Politische Coresp.“ anuncia, ck principele Lobanoff e numitui ambasadoru alu Russiei la Vien’a, cu consemtîmentulu guvernului austriacu. — Aceeasi faia dice, ck Spani’a e exclusa inca si astadata dela conferinti’a ce are se se intruneasca la Constantinopole pentru afacerile Egiptului. „Wiener alig. Ztg.“ vorbindu despre atitudinea Europei in cestiunea e g ip t ea n a, dice ca nimicii nu poate fi mai „de plânsa“ cu acesta politica. „Prin rivalitatea d’intre puteri“ dice numit a fai’a sunt espusi Europenii locuitori in Egiptu a fi massacrati si puterile nu sera a se apera altfeliu decktu ascimdiendu-se la spatele Portei! „W. Tagblatt“ se teme ck unu succesu eventuali alu mohametanismului in Egiptu va e-