Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)
1882-09-26 / nr. 112
Redactiunea si Administratiunea: Brasioru, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a* eae Morcurea. Tinerea si Dumineca. 3?x»d*u.lvi. a.'boxxa.xxxsxxt'u.l'u.l .V • ana ana 10 ft., pe siese lani 5 ft., pe trei lu^ni 2 fl. 50 cr. Tieri estorne pe siese luni 14 fr.tfie anu 28 franci. X» ............ ■ ■■■■■■—.... Nr. 112 Dumineca 26 Septembre 8 Octobre 1882 ^nvLIia. ZESZXjUS« preaa lanaera, postele c. si r. si pe la dd. corespondenti. •A.xa.vLa.clta.rLle . an’a serie garmondn 6 cr. si timbru de 80 cr. ▼. a. pentru fîacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Cu 1 Octobre st. v. se începe unu nou abonamentu la „Gazet’a Trasilvaniei‘ care apare de 3 ori pe septemana. Rogamu pe onor. nostri abonati, a caroru abonamentu espira la 30 Septembre v., se binevoiesca a’si’lu reinoi, ca espeditiunea tVii se nu sufere întrerupere. Domnii abonanti noui sunt rogati a ne tramite adres’a d-loru esaeta, aratandu si ultim’a posta. Pretiurile de prenumerare sunt însemnate in fruntea fetei. Brasiovu 26 Septembre, 8 Octobre Tóate foile din Pest’a sunt de părere, ca sessiunea a dou’a a dietei ungare, care s a deschisa alaltaeri, va fi una din cele mai furtunoase. Se astepta discussiuni lungi si turbulente. Situatiunea interioara, si asia destulu de serioasa si dificila — ceea ce semtimu cu totii inca prea multu — sa mai agravatii prin escessele contra Jidovilor» intemplate in Pojona si in satele din giurului lui, precum si in alte parti ale tierei. Jidovii sunt adi unu factorii in Ungaria, care cumpanesce mai multu chiaru de catu toata cet’a célor ce representa adi tier’a in dieta. De acest’a părere celu puținu sunt foile jidovesci guvernamentale, cari pretindă ca, spre a sterge pat’a ce s’a adusu numelui Ungariei prin memoratele escesse, representanti’a ungara se se bata in pieptu strigandu „mea culpa“ si se investesca pe d-lu Tisza cu putere dictatorica, ba se atace chiaru si dreptulu de imunitate alu deputatiloru, cari au cutezată se agite in scrisa seu prin gravi viiu contra Evreiloru. Amil avutu destula ocasiune de a ne convinge, ca d-lu Tisza scie se se folosésca dil multa dibacia de tóte intemplarile fia chiar’ si pentru momentu contrarie interesseloru guvernului, spre a ’si intari positiunea si a stringe totu mai multu frenele guvernului. Se pare, ca ministrulu de interne ungarii considera si escessele din Pojona ca o binevenita ocasiune spre a realisa unele planuri absolutistice, ce sunt de multu pregătite. Asupra acestora planuri ne da o deslusire destulu de clara unu articulu inspiraţii alu „Nouei Presse Libere” din Vien’a, in care se arata marile probleme, ce ar’ trebui se le resolveze dieta ungara in sessiunea acesta. Mai antaiu de toate diarulu vienesti accentueza necessitatea de a restabili autoritatea statului fatia de escedentii si de agitatorii antisemitici si este convinsa ca partid’a tisaista, adeca majoritatea, e gat’a de a conferi măiestrului ei Tisza putere discretionara spre acelu scopu si de a estrada judecatoriloru pe toti deputatii implicati in turburarile ultime. Numit’a toie crede mai departe, ck opositiunea moderata se va alatura la pasii acestia ai Tisaistiloru si spera, ck in sinulu Kossuthianiloru se va nasce cu acestu prilegiu o sessiune, de orece d. Irányi (Halbschuli) si alti radicali de origine semitica nu voru voi se faca causa comuna cu Ivan Simonyi, Onody, Verhovay s. an cestiimea evreesca. A dou’a problema ce ar’ trebui se influintieze discutiile dietei ungare in sessiunea viitoare este, după „N. fr. Presse“, reforma administratiunei maghiare. Tocmai cu ocasiunea escesseloru antisemitice s ar’ fi doveditu ca autoritatile administrative nu ’si-au implinitu chiamarea cum se cade. Se sciea cu mai multe dile înainte ceea ce se pregătea contra Jidoviloru si cu tote astea primariulu Pojonului, vice-comitele si directorulu politiei n’au luatu nici o mesura. De ce? Pentru ca, adauge organulu vienesu, acești amploiați au se multiumeasca postulu lom alegetoriloru, fasia de cari treime se’si infrene energia, ehei la dincontra nu mai potu spera ca i vom realege după espirarea periodului de siese ani. Acest’a ar’ fi celu mai mare defectu alu administrației ungare; ea nu este satisfacetoare, pentru ca din alegeri esti omeni cari de multe ori sunt cu totulu iecipabili pentru postulu, celu ocupa, ea este nesigura si partiala, pentru ca amploiatulu este avisatu la favoarea alegetoriloru sei. Astadi nu mai poate fi discussiune asupra cestiunei reformei administrative, adauge autorului inspirata alu artiolului, si casula dela Pojona va contribui ca se fia pusa earasi la ordinea dîlei. O alta impregiurare forte ponderosa mai pretinde a se face acea reforma, dice „N. fr. Presse“. Miscarea nationalitatiloru din giuridii Ungariei nu se opresce la barierele rosiu-albuverdi. Ordonantiele ministrului Trefort dovedescu, ca guvernulu ungurescu ar’ avea cunosciutia despre nesce agitațiuni panslaviste in Ungaria de susu. Se poate ca escessele contra Jidoviloru, intemplate dîlele din urma, se naste in legătură cu aceste agitațiuni, dér’ este faptu ca in anulu 1848 atacurile contra Evreiloru in partile slovace din Ungaria de susu au prevestitu atunci eveneminte multu mai seriose. Nisuiniele centrifugale, ce se manifesta acumu in Austria ceru in interessulu ideei de statu ungarii centrali«"rau administraţiei ungare. Chiaru si dualismulu ilu crede amenintiatu, deca Ungari’a nu va realisa curendu reform’a administrativa. Se cunósce chtu de colo sorgintea, din care ’si-a scosu informatiunile diarulu vienesu. Elu mai cere in fine reorganisarea justiției, caci este o rusîne pentru unu stătu deca o persoana poate fi tînuta trei ani in inchisoare preventiva; deca unu abusu gravu de oficiu se pedepsesce cu o amenda in bani de o suta florini; deca casurile nu sunt rare cu barbati cu positiune, despre cari e veditu ca au impuscatu victim’a lor ca pe unu câne, sunt condamnați pentru omoru din nebăgare de seama la o pedeapsa bagatela ; deca in fine multi, cari se afla in funcțiuni, se sem sustrage cu totulu de sub pedeapsa. Diet’a ungara ar’ trebui der se se gandeasca la aceea, ca aare inamovibilitatea judecatoriloru nu este unu periculu pentru justitia maghiara ? La aceste cestiuni serioase cari ar’ astepta solutiunea loru dela diet’a ungara, se mai adauga si calamitatile financiare, de cari cu toata recolt’a escelenta nu va putea scapa Ungari’a. Deficitulu este permanenții si va remane permanenții pena ce molodiulu, de care a disut Kossuth ck inghite deodata cu milioanele si bunăstarea economica alierii, politica esterioara a monarchiei, va pretinde din anu in anu mai multe jertfe. Cronic’a evenimenteloru politice. Toate diarele din Pest’a vorbind« de descinderea sessiunei dietae, care s’a facutu la 5 Octobre, predicii, ca va fi turbulenta. In urm’a relei dispositiuni ce a observat’o la toti, ministru-presiedinte Tisza a comunicatu biroului intentiunea guvernului, ca siedintiele meritorie ale dietei se fia reduse deocamdată la unu minimum si pe timpulu catu voru dura siedintiele delegatiuniloru se nu se admita discussiuni, o cerere, care nu corespunde usului de pena acuma. Mai toate foile maghiare adusera scirea, cu dreptulu statariu s’a publicatii pentru durata unei lune in întregii comitatulu Pojonului. Fai’a oficiosa „Nemzet“ dela 41. c. dice inse, ca ordonanti’a respectiva s’a tramisu la Pressburg, der’ ck pena acuma statariulu nu a fostu publicatu. Elu va fi publicatu numai la casu candu situatiunea ar’ deveni mai serioasa, ceea ce pena acum nu s’a intemplatu. Prefectulu comite Eszterházi, care a fostu numita comissariu alu guvernului pentru intregu comitatulu, a primitui o depesia dela ministrulu de interne, ca se suspenda publicarea statariului pena ce nu se voru intempla casuri, cari se-o faca de lipsa si despre cari prefectulu va avea se relationeze mai antaiu guvernului. — Se vorbesce intre deputatii din Pestra de unu conflictu intre guvernu si comitatulu Pressburg. Guvernulu a cerutu publicarea statariului, car’comitatulu ar fi reflisatu ascultarea pe bas a legiloru esistente. Acum voiescu se cocolosiesea conflictulu aratandu alte cause ale amanarei publicatiunei. Miscarea împotriva Evreiloru s’a latitu din împrejurimea Pojonului si in alte parti ale Ungariei. ,In comuna Fehére gyhá z a (Biseric’a alba) de langa Sigetulu Marmatiei sătenii intaritati au navalitu asupra fiiloru lui Israilu, le-au spartut casele si i-au jafuitu. Totu ce purta perciuni a fostu luata la resperu. • Nici chiaru synagogia n’a fostu scutita. Resculatii i-a spartu ferestrele si usile. Evreii fugiră cu totii la Sigetu. Dera nici in Ungaria vestica nu s au liniscitu lucrurile cu totului totu Celu putinii cam asia se vede din scirile cele mai none. Jidanulu Laufer din T i r n a u n’a avutu de lucru, si a lovitu pe o tieranca care ’si apera copil’a împotriva fiului Evreului. Pe loca se adunara mai multe sute de omeni, si de buna sema nil i-ar fi umblatu tocmai mele perciunatului déca nu aru fi intrevenitu farmacistulu satului si deputatulu Pantocsik In Strigoniu. Peste a noua si alte locuri inca s au intemplatu casuri de acestea. In fa^ia alegerei de deputatu ce se va face in curendu in Aradu, presiedintele partidei stângei estreme, deputatul« Ludovicii M o c s a r y, a publicata o scrisoare ce a adresat’o presiedintelui partidei din comitatulu Aradului si in care apera pe consolii sei contra imputarei, ce ar fi antisemiti. Mocsary declara, ca stang’a estrema nu e nici semitica, nici antisemitica. Deca cumva s’ar’ propune in dieta revocarea emanciparei Evreiloru, Mocsary nu se indoiesce, ca stang’a estrema nu va uita de programuin ei, care contiene adeveratulu liberalism« (?) prochimandu libertatea naţionala si constituţionala si cerendu respectarea tuturora garanţiilor« egalitatii de drept” si a libertății cetatienesci si individuale. Intre membrii stângei estreme se afla si antisemiți ca in om si care partida, Istóczy a apartînutu multi ani partidei guvernului, fara ca cineva se-o fi făcuții pentru aceea antisemitica. — Este întrebare, daca acést’a declarare va linisti pe Evreii din Aradu si-i va face se aléga de deputatu pe unu aderenta alu stângei estreme. Si d. Istóczy, a caruia nume a devenit« gróaz’a Jidovilor« din Pressburg si giuru de candu bombardarea terestrilor« si a pravaliiloru loru a fost introdusa cu strigarea de „Éljen Istóczy“, si aceasta căpetenia a antisemitiloru unguri a publicatu o declarare, in care duce, ca ideile densului consuna pe deplinii cu acele ale alegetoriloru sei, cari sunt toti Maghiari néosi. Ca la comanda au inceputu se resara in toate partile foi si fotite maghiare cu scopulu de a face propaganda pentru maghiarisare, Chiaru si scrieri periodice, cari are