Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)

1882-11-26 / nr. 138

Redactiunea si Administratives: Brasiovn, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ «f« Mercurea. Vinerea si Duminec'a. 2?retAvxl­u. a.'borLa.aao.eaa.t­u.l’vi.l . 0 unu arm 10 fl., pe niese luni 5 ft., pe trei luni 1 fl. 50 er. Tieri externe pe siese luni 14 fr. pe anu 28 fra.icv. Nr. 138. Vineri 26 Novembre 8 Decembre SHZr_,T7\ Se» prsxx­u.x3n.exa., poetele c. si r. si pe la dd. corespondenti. An­ancinxile z an’a serie garmondn 6 cr. si timbru de 30 er« ▼ . a. pentru flacare publicare. — Scrisori ne­francate nu se primescu. — Manuscripte se retramitu. 1882 Brasiovu 26 Novembre, si deca nu corespunde acestei probleme isi ame­nintia esistinti’a“. — Aceasta intreleapta admoniare a deputatului Somssich îîa aflatii resunetu la majoritatea dietei, care voteaza budgetulu cu ochii inclusi, cumu dice Helfy. Eata de ce nu e sperantia de scapare. Dela 1868 politic’a financiara a guvernului ungurescu a remasu un’a si aceea ’si. Elu nu se gan­­desce cumu se faca mai mare economia si se menageze mai bine pe contribuabili, ci se gan­­desce numai cumu se ’si procure bani mai multi. Cu acést’a politica inse deficitulu nu se va delatura niciodată si catastrofa va fi ne­evitabila. — Proverbulu trivialii dice despre celu ce ’si-a basatu calcululu in nesce premisse false, că a „facutu socotéla fara birtasiu.“ Asia ceva i se imputa adi si ministrului de finance ungurescu, comite Szapary, de câtra opositiunea maghiara din dieta Budgetulu pentru anulu 1883 presentatu ca­merei ungare, arata de esemplu unu deficitu de 21,761,000 fl. Onorabilulu Kossuthistu Helfy declara inse, ca acesta suma este falsu preli­minată, ca ministrulu de finance se joca intr’unu modu nesinceru cu parlamentulu. De câte ori se incheia socotelile la finea anului se constata, ca deficitulu preliminatu a fost lacsatu multu prea josu ; la 1880 au fost preliminate cu de­ficitu 26 milioane si pena la finea anului ele au crescutu la sum­a de 48 milioane; acuma se prelimineza 21 milioane si adeveratulu deficitu va fi de 43 milioane. Acestu deficitu cronicu — dise Somssich — va duce inca cu timpulu tier’a in prapastia. Ministrulu de finance spera se restabilesca ecuilibrulu in cheltuielile ordinare prin medi­­loculu urcarei dariboru. Dér’ onorabilii Desi­­deriu Szilagyi si Paul Somssich ne spunu, ca ministrulu se instela in puterea contribuabili­­loru. „Uitatieve in giurulu D-vóstre, numerati emigrările, esecutiunile pentru restantiele de dare si familie­le ce s’au minatu in urm’a loru si apoi poftiti si votati urcarea dariloru, deca vo­rsa anima.“ Cornițele Szapary mai presupune in espo­­seulu seu, ca cheltuielile statului nu se voru mai urca. Copii opositiunei vinu si ’lu asigura inse, ca ’si-a ziditu calcululu pe nisipu, ekei parea in Bosni­a numai sigura nu este si ni­­micu nu garantéza sustinerea pacei europene. Pe langa acést’a mai este inca nesigura si des­­voltarea economica a tierei, pentru ca ea de­pinde si dela alti factori; in Europ­a apusana a inceputu a scade prosperitatea economica si acesta nu va remane fara efectu asupra Un­gariei, unde seracirea poporului a luatu deja dimensiuni atatu de intristatare. De­geab­a se provoca ministrulu la unele mici imbunatatiri ce pretinde a se fi facuta in administratia, la comunicatiune, prin crearea de fabrici, prin marirea budgetului pentru instruc­tiune cu 250 de mii si a celui pentru comer­­ciu si industria cu 700 de mii, deca aceste mici folose cari se estindu mai numai asupra poporatiunei maghiare devinu cu totulu ilusorie in urra’a introducerei de dări noue si contrac­­tarei de noue împrumuturi spre acoperirea de­ficitului. Ce-i folosesce tierei ck s’au urcatu salariele câtorva functionari, ck s au creatu câteva func­tii noue, ca se voru cheltui cu 250 mii florini mai multu pentru infiintiarea de scoli maghiare in tînuturi locuite de alte nationalitati deca poporatiunea seracesce mereu si nu poate resufla sub povar­a sarcineloru ce i se impunu ? Depu­­tatulu Somssich a semnalatu si peliculele so­ciale, ce amenintia Ungari’a si pe cari d-lu Tisza nu le-a delaturatu nicidecum prin aceea ca a sustînutu, ca ele esista si in Angli’a, care e mai bogata nu are o armata permanenta asia de mare cu Ungaria. „Spre a delatura pericululu socialii, trebue se dati poporului lucru, trebue se redicati cu tóte midilocele possibile bunăstarea cetatianiloru si se-i multiumiti. Statulu, care face acést’a n’are a se teme de elementele, cari adi păru a fi periculóse... Statulu n’are menirea a trai pentru sine insusi, ci este numai unu midi­­locu pentru înaintarea bunăstării cetatianiloru Cronic’a evenimenteloru politice. Dela Pest­a se asigura, ca guvernulu ungu­rescu sar’ fi intielesu cu episcopatulu c­a t­o­­­i c­u asupra tuturoru cestiuniloru pen­dente. Visit’a ce a facut’o d. Trefort primatelui Simor se fi avutu resultatulu, ca guvernulu va renuntia la cererea ca se se desbata in sessi­­unea acést’a legea asupra căsătoriei civile si va face unele concessiuni clerului catolicii in proiectulu de lege pentru scólele medie. Vederemo ! Eara se vorbesce despre planulu p­r­e l­u­n­­girei mandateloru deputatiloru ungari, dela trei la 5 ani. Se agiteaza intre deputaţi pentru acestu planu si se , dice, ce deja ar’ fi mai multi câştigaţi, din to»te partidele. Convorbirea comandantului militaru alu Ar­­dealului, gen. Schönfeld, cu ministrulu de esterne, corniţele K o­­ n o k y, si missi’a diplo­matica, ce se dice ce ar’ fi primit’o celu d’an­­ttiu, se comenteaza de cktra corespondenții foi­­loru berlinese cu unu presemnu alu unor me­­suri de aperare ce ar’ fi a se lua de cktra monarchia pentru casulu unui resbelu cu Russi’a, de aceea se pune in legătură cu ea si scriea despre renovarea sioseleloru in comitatele estice si nordestice ale Ungariei si Transilvaniei. Diarulu „l’Independente,“ din Triesti, pri­­mesce o scrie din Spalato, in care i se spune ca printre poporatiunea italiana a Dalmatiei circula o petitiune catra guvernulu austriaca, prin care se cere restabilirea ordinei si a si­­gurantii, precumu si o protectiune mai eficace a intereseloru Italieniloru. Prin acesta petitiune se amenintia cu o emigrare in masse. Pe pe­titiune suntu deja unu numera enormu de sem­naturi si va fi tramisa forte curendu la Vienna. Corespondentulu din Paris alu ziarului „Neue Freie Presse* comunica scirea, ce s’a hotaritu definitivu se se tîna in Londra o con­fer­i­n­t­i­a pentru regularea c­e­s­t­i­u­n­e­i dunărene. Afara de cestiunea prelungirii mandatului comissiunii, conferinti’a va avé se resolve si alte cestiuni; corespondentulu numi­tului diaru­dice, ck nu e nici o îndoiala, ca cu acesta ocasiune se va desbate si propunerea lui Barrére, relativa la comissiunea mixta. Ambasadorulu francesu din Londra, d. Tissot, ar’ fi desemnatu se represinte Frangi’a la con­­ferintia. Afara de ambasadorii străini din Lon­­dr’a voru asista la conferintia toti delegații pu­­teriloru, cari au luatu parte la conferinti’a dunaréna internaţionala din Galati. După scirile mai noue, ce le primesce „N. Fr. P.“ invitările pentru conferenția du­naréna din Londr’a inca nu s’au facutu. Ca­­binetulu anglesu a sondatu numai parerea pu­­teriloru. In Vien’a, se intielege, s’a primitu in­­data propunerea; remane inca ca si celelalte puteri se o primeasca. „Natiunea“ se ocupa cu cestiunea d­i­­n a r­e­n a, care a intratu intr’o noua fasa prin faptulu, ca conferinti’a europeana este chiamata a-i da solutiunea, pe care comissiunea dunarena nu i-a dat’o. Ceea ce a facutu, ca comissiunea se nu o poata resolva este pretentiunea Austro- Ungariei de a avea prepon­derantia in comissiune, de a i se trece proiectulu seu , si resistenti’a României e destula, conformii tractatului din Berlinu, ca se nu i se treca Austriei cererea s’a. Afara de acést’a, — dice „Națiunea“ — este in natur’a lucruriloru, cu Romani’a, fiindu stapana pe totu tiermulu stangu dela Verciorov’a pena la Silistr’a si pe ambele tiermuri dela Si­­listr­a pena la mare, nici unu principiu contrariu interesseloru ei se nu se poata aplica, deca ea nu va voi. De aceea nici ck se poate impune vr’odata unui statu o mesura, la care elu nu ar’ consemti. Se poate inse presupune, ck conferinti’a in­­sasi se nu poata ajunge la unu capetu cu solu­tiunea cestiunii; atunci „Natiunea“ crede, ck ea, o se fia lasata era si pe man’a comissiunii, ale careia puteri o se se prelungesca, lucru de care numitulu diaru crede, ck s’ar’ bucura Romani’a. Prin mantînerea comissiunii se ga­ranteaza libertatea Dunării, pe care si Austro- Ungari’a o poftesce fiindu mai multu interesata de catu noi. „In adeverii, déca Comissiunea dunaréna s’ar’ desfiintiu, fia directu, fia indirectu, noi Romanii, ca stapani ai guriloru Dunării si ai trermuriloru, după cum amu aratatu mai susu, amu mosteni’o intru tóte. Noi amu face politi’a fluviala la Sulin­a, cu sî in susulu Dunării; noi amu incasa tacsele ce se percepu astadi la gura Sulinei, pentru urmarea si intretînerea lucrariloru de navigatiune, noi amu dirige si esecuta aceste lucrări; noi amu fi stapani, fara nici unu amestecu si nici o contestare­, dela Sulin­ a pena la Silistria ; noi amu supraveghiâ si regulă in fine navigatiunea pe totu tiermulu nostru pena la Verciorov’a.“ — întrebarea este : ar’ castigâ Austro-Ungari’a dintr’o asemenea situatiune ? Mai cu sema, câ nu numai noi avemu a respunde de libertatea Dunării, ci si alte puteri mari occidentale. Regele C­a­r­o­l­u a primitu din partea Re­ginei Regatului­ Unitu alu Marei Britanie si a Irlandei, Imperateasa a Indiiloru, scrisorile, prin cari face cunoscutu Regelui si Reginei, ca Du­­ces­a de Cumberland, Princes­a de Danemark, sosi’a A. S. R. Ducelui de Cumberland a nas­­cutu o princesa. Ex. S. d. White, tramisu extra­ordinaru si ministru plenipotentiaru alu Marei­ Britanie, a avutu onore a remite M. S. Regelui scrisorile de notificare. Nu e gluma cu temerile de resbelu. Miculu Muntenegru este unu barometru sigura pentru temperatur­a, ce domnesce in Europ’a. Ei bine, Muntenegrulu prin monitoriulu seu oficialii „Glas Cernagorca“ declara acumu, ce se pregatesce de resbelu, pen­tru ca se fia gata pentru toate eventualitățile; pacea dela Berlin a creatu Muntenegrului o situatiune, care ’lu silesce de a sta totu cu ar­­m’a la umeru. „Resbelulu nu ’lu dorimu, ne pregatimu numai pentru aperare,“ incheia foai’a oficiala. — Se va vedéa la primavera! „Die Presse“ se mira ca, cu toata visit’a d-lui ministru G­i­e­r­s, pres­a panslavista din Russia, continua a a­t­a­c­a pe Austro-Un­­g­a­r­i ’a seu a sufla in trompet’a de resbeiu. „Petersburgija Wjedomosti“ a descoperitui unu nou cantecu; citatulu diaru povestesce cititori­­loru sei, ck Austri’a iea toate mesurile pentru unu resbelu cu Russi’a si ck este incuragiata la acesta de cancelarulu imperiului germanii. „Peters. Wj.“ sfatuiesce pe Austri’a se urmeze o politica filo­slava si apoi adauge: Cu catu toti Slavii de Sudu se voru uni mai cu-

Next