Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)
1882-11-26 / nr. 138
Redactiunea si Administratives: Brasiovn, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ «f« Mercurea. Vinerea si Duminec'a. 2?retAvxlu. a.'borLa.aao.eaa.tu.l’vi.l . 0 unu arm 10 fl., pe niese luni 5 ft., pe trei luni 1 fl. 50 er. Tieri externe pe siese luni 14 fr. pe anu 28 fra.icv. Nr. 138. Vineri 26 Novembre 8 Decembre SHZr_,T7\ Se» prsxxu.x3n.exa., poetele c. si r. si pe la dd. corespondenti. Anancinxile z an’a serie garmondn 6 cr. si timbru de 30 er« ▼ . a. pentru flacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte se retramitu. 1882 Brasiovu 26 Novembre, si deca nu corespunde acestei probleme isi amenintia esistinti’a“. — Aceasta intreleapta admoniare a deputatului Somssich îîa aflatii resunetu la majoritatea dietei, care voteaza budgetulu cu ochii inclusi, cumu dice Helfy. Eata de ce nu e sperantia de scapare. Dela 1868 politic’a financiara a guvernului ungurescu a remasu un’a si aceea ’si. Elu nu se gandesce cumu se faca mai mare economia si se menageze mai bine pe contribuabili, ci se gandesce numai cumu se ’si procure bani mai multi. Cu acést’a politica inse deficitulu nu se va delatura niciodată si catastrofa va fi neevitabila. — Proverbulu trivialii dice despre celu ce ’si-a basatu calcululu in nesce premisse false, că a „facutu socotéla fara birtasiu.“ Asia ceva i se imputa adi si ministrului de finance ungurescu, comite Szapary, de câtra opositiunea maghiara din dieta Budgetulu pentru anulu 1883 presentatu camerei ungare, arata de esemplu unu deficitu de 21,761,000 fl. Onorabilulu Kossuthistu Helfy declara inse, ca acesta suma este falsu preliminată, ca ministrulu de finance se joca intr’unu modu nesinceru cu parlamentulu. De câte ori se incheia socotelile la finea anului se constata, ca deficitulu preliminatu a fost lacsatu multu prea josu ; la 1880 au fost preliminate cu deficitu 26 milioane si pena la finea anului ele au crescutu la suma de 48 milioane; acuma se prelimineza 21 milioane si adeveratulu deficitu va fi de 43 milioane. Acestu deficitu cronicu — dise Somssich — va duce inca cu timpulu tier’a in prapastia. Ministrulu de finance spera se restabilesca ecuilibrulu in cheltuielile ordinare prin mediloculu urcarei dariboru. Dér’ onorabilii Desideriu Szilagyi si Paul Somssich ne spunu, ca ministrulu se instela in puterea contribuabililoru. „Uitatieve in giurulu D-vóstre, numerati emigrările, esecutiunile pentru restantiele de dare si familiele ce s’au minatu in urm’a loru si apoi poftiti si votati urcarea dariloru, deca vorsa anima.“ Cornițele Szapary mai presupune in esposeulu seu, ca cheltuielile statului nu se voru mai urca. Copii opositiunei vinu si ’lu asigura inse, ca ’si-a ziditu calcululu pe nisipu, ekei parea in Bosnia numai sigura nu este si nimicu nu garantéza sustinerea pacei europene. Pe langa acést’a mai este inca nesigura si desvoltarea economica a tierei, pentru ca ea depinde si dela alti factori; in Europa apusana a inceputu a scade prosperitatea economica si acesta nu va remane fara efectu asupra Ungariei, unde seracirea poporului a luatu deja dimensiuni atatu de intristatare. Degeaba se provoca ministrulu la unele mici imbunatatiri ce pretinde a se fi facuta in administratia, la comunicatiune, prin crearea de fabrici, prin marirea budgetului pentru instructiune cu 250 de mii si a celui pentru comerciu si industria cu 700 de mii, deca aceste mici folose cari se estindu mai numai asupra poporatiunei maghiare devinu cu totulu ilusorie in urra’a introducerei de dări noue si contractarei de noue împrumuturi spre acoperirea deficitului. Ce-i folosesce tierei ck s’au urcatu salariele câtorva functionari, ck s au creatu câteva functii noue, ca se voru cheltui cu 250 mii florini mai multu pentru infiintiarea de scoli maghiare in tînuturi locuite de alte nationalitati deca poporatiunea seracesce mereu si nu poate resufla sub povara sarcineloru ce i se impunu ? Deputatulu Somssich a semnalatu si peliculele sociale, ce amenintia Ungari’a si pe cari d-lu Tisza nu le-a delaturatu nicidecum prin aceea ca a sustînutu, ca ele esista si in Angli’a, care e mai bogata nu are o armata permanenta asia de mare cu Ungaria. „Spre a delatura pericululu socialii, trebue se dati poporului lucru, trebue se redicati cu tóte midilocele possibile bunăstarea cetatianiloru si se-i multiumiti. Statulu, care face acést’a n’are a se teme de elementele, cari adi păru a fi periculóse... Statulu n’are menirea a trai pentru sine insusi, ci este numai unu midilocu pentru înaintarea bunăstării cetatianiloru Cronic’a evenimenteloru politice. Dela Pesta se asigura, ca guvernulu ungurescu sar’ fi intielesu cu episcopatulu ca toi cu asupra tuturoru cestiuniloru pendente. Visit’a ce a facut’o d. Trefort primatelui Simor se fi avutu resultatulu, ca guvernulu va renuntia la cererea ca se se desbata in sessiunea acést’a legea asupra căsătoriei civile si va face unele concessiuni clerului catolicii in proiectulu de lege pentru scólele medie. Vederemo ! Eara se vorbesce despre planulu pre lungirei mandateloru deputatiloru ungari, dela trei la 5 ani. Se agiteaza intre deputaţi pentru acestu planu si se , dice, ce deja ar’ fi mai multi câştigaţi, din to»te partidele. Convorbirea comandantului militaru alu Ardealului, gen. Schönfeld, cu ministrulu de esterne, corniţele K o n o k y, si missi’a diplomatica, ce se dice ce ar’ fi primit’o celu d’anttiu, se comenteaza de cktra corespondenții foiloru berlinese cu unu presemnu alu unor mesuri de aperare ce ar’ fi a se lua de cktra monarchia pentru casulu unui resbelu cu Russi’a, de aceea se pune in legătură cu ea si scriea despre renovarea sioseleloru in comitatele estice si nordestice ale Ungariei si Transilvaniei. Diarulu „l’Independente,“ din Triesti, primesce o scrie din Spalato, in care i se spune ca printre poporatiunea italiana a Dalmatiei circula o petitiune catra guvernulu austriaca, prin care se cere restabilirea ordinei si a sigurantii, precumu si o protectiune mai eficace a intereseloru Italieniloru. Prin acesta petitiune se amenintia cu o emigrare in masse. Pe petitiune suntu deja unu numera enormu de semnaturi si va fi tramisa forte curendu la Vienna. Corespondentulu din Paris alu ziarului „Neue Freie Presse* comunica scirea, ce s’a hotaritu definitivu se se tîna in Londra o conferintia pentru regularea cestiunei dunărene. Afara de cestiunea prelungirii mandatului comissiunii, conferinti’a va avé se resolve si alte cestiuni; corespondentulu numitului diarudice, ck nu e nici o îndoiala, ca cu acesta ocasiune se va desbate si propunerea lui Barrére, relativa la comissiunea mixta. Ambasadorulu francesu din Londra, d. Tissot, ar’ fi desemnatu se represinte Frangi’a la conferintia. Afara de ambasadorii străini din Londr’a voru asista la conferintia toti delegații puteriloru, cari au luatu parte la conferinti’a dunaréna internaţionala din Galati. După scirile mai noue, ce le primesce „N. Fr. P.“ invitările pentru conferenția dunaréna din Londr’a inca nu s’au facutu. Cabinetulu anglesu a sondatu numai parerea puteriloru. In Vien’a, se intielege, s’a primitu indata propunerea; remane inca ca si celelalte puteri se o primeasca. „Natiunea“ se ocupa cu cestiunea din a ren a, care a intratu intr’o noua fasa prin faptulu, ca conferinti’a europeana este chiamata a-i da solutiunea, pe care comissiunea dunarena nu i-a dat’o. Ceea ce a facutu, ca comissiunea se nu o poata resolva este pretentiunea Austro- Ungariei de a avea preponderantia in comissiune, de a i se trece proiectulu seu , si resistenti’a României e destula, conformii tractatului din Berlinu, ca se nu i se treca Austriei cererea s’a. Afara de acést’a, — dice „Națiunea“ — este in natur’a lucruriloru, cu Romani’a, fiindu stapana pe totu tiermulu stangu dela Verciorov’a pena la Silistr’a si pe ambele tiermuri dela Silistra pena la mare, nici unu principiu contrariu interesseloru ei se nu se poata aplica, deca ea nu va voi. De aceea nici ck se poate impune vr’odata unui statu o mesura, la care elu nu ar’ consemti. Se poate inse presupune, ck conferinti’a insasi se nu poata ajunge la unu capetu cu solutiunea cestiunii; atunci „Natiunea“ crede, ck ea, o se fia lasata era si pe man’a comissiunii, ale careia puteri o se se prelungesca, lucru de care numitulu diaru crede, ck s’ar’ bucura Romani’a. Prin mantînerea comissiunii se garanteaza libertatea Dunării, pe care si Austro- Ungari’a o poftesce fiindu mai multu interesata de catu noi. „In adeverii, déca Comissiunea dunaréna s’ar’ desfiintiu, fia directu, fia indirectu, noi Romanii, ca stapani ai guriloru Dunării si ai trermuriloru, după cum amu aratatu mai susu, amu mosteni’o intru tóte. Noi amu face politi’a fluviala la Sulina, cu sî in susulu Dunării; noi amu incasa tacsele ce se percepu astadi la gura Sulinei, pentru urmarea si intretînerea lucrariloru de navigatiune, noi amu dirige si esecuta aceste lucrări; noi amu fi stapani, fara nici unu amestecu si nici o contestare, dela Sulin a pena la Silistria ; noi amu supraveghiâ si regulă in fine navigatiunea pe totu tiermulu nostru pena la Verciorov’a.“ — întrebarea este : ar’ castigâ Austro-Ungari’a dintr’o asemenea situatiune ? Mai cu sema, câ nu numai noi avemu a respunde de libertatea Dunării, ci si alte puteri mari occidentale. Regele Carolu a primitu din partea Reginei Regatului Unitu alu Marei Britanie si a Irlandei, Imperateasa a Indiiloru, scrisorile, prin cari face cunoscutu Regelui si Reginei, ca Ducesa de Cumberland, Princesa de Danemark, sosi’a A. S. R. Ducelui de Cumberland a nascutu o princesa. Ex. S. d. White, tramisu extraordinaru si ministru plenipotentiaru alu Marei Britanie, a avutu onore a remite M. S. Regelui scrisorile de notificare. Nu e gluma cu temerile de resbelu. Miculu Muntenegru este unu barometru sigura pentru temperatura, ce domnesce in Europ’a. Ei bine, Muntenegrulu prin monitoriulu seu oficialii „Glas Cernagorca“ declara acumu, ce se pregatesce de resbelu, pentru ca se fia gata pentru toate eventualitățile; pacea dela Berlin a creatu Muntenegrului o situatiune, care ’lu silesce de a sta totu cu arm’a la umeru. „Resbelulu nu ’lu dorimu, ne pregatimu numai pentru aperare,“ incheia foai’a oficiala. — Se va vedéa la primavera! „Die Presse“ se mira ca, cu toata visit’a d-lui ministru Giers, presa panslavista din Russia, continua a ataca pe Austro-Ungari ’a seu a sufla in trompet’a de resbeiu. „Petersburgija Wjedomosti“ a descoperitui unu nou cantecu; citatulu diaru povestesce cititoriloru sei, ck Austri’a iea toate mesurile pentru unu resbelu cu Russi’a si ck este incuragiata la acesta de cancelarulu imperiului germanii. „Peters. Wj.“ sfatuiesce pe Austri’a se urmeze o politica filoslava si apoi adauge: Cu catu toti Slavii de Sudu se voru uni mai cu-