Gazeta Transilvaniei, octombrie-decembrie 1883 (Anul 46, nr. 115-152)
1883-10-26 / nr. 125
Redactiunea si Adnloistratiunea: BrasiOTu, piati’a mare Nr. 22. — »Gazat’a* tu« Mercurea. Tinerea fi Daumec*a. ^Tmtlala m’boxx.mxamxitalxLl i • unu anu 10 fl., pe sieee luni 5 fl., pe trei lun 2 A. 50 or. Tieri teteme pe sieee luni 14 fr. pe anu 28 franci. 22ZHT7"!. Om TpTmxi.t3Lxa.mxm. poetele o. si r. si pe la dd. corespondenti. ja.zi’u.sad'CLrll« : an'a serie garmondu 6 er. si timbru de 30 cr- Ta. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 125. Mercuri 26 Octobre (7 Novembre) 1883. Brasiovu 26 Octombre. Asta vera vorbindu despre alegerile municipale, ce ne stau inainte, scrieamu . Contrarii nostri se pregatescu de cu vreme pentru ca se'si asigure terémulu pretutindenea si se ocupe toate posturile administrative cu instrumente „patriotice“ de ale loru. Ce făcu alegătorii romani ? Ce consultări tîna ei, ce mesuri ieau comitetele partidei noastre nationale, ca se poata reesi cu candidații romani celu puținu in acele parti, unde alegetorii sunt numai romani sau in majoritate absoluta romani ? Eramu in dreptu de a ne astepta de astadata la o conlucrare mai energica si mai zeloasa prin municipii, pentru paralisarea uneltiriloru contrarie. Representantii alegatoriloru romani adunati in Sibiiu la 1881 au declaratu, ca prin municipalități si comune este de lipsa se desvoltamu cu totii o activitate energica si toti membrii acestei conferentie, 153 la numeru, s’au angajatu la o „conlucrare leala si zelóasa“ in intielesulu acest’a. Astadi inca ne aflamu abia la inceputulu campaniei electorale municipale, dér’ déca amu trebui se ne luamu in toate după dical’a: ,,diu’a buna se cunósce de diminétia amu avea deja causa de a fi forte igrijati de resultatulu finalu alu acestei campanie. Repetanul, ca in casulu de fatia nu e vorba de aceea, ca se facemu minuni, ci măcaru in municipiile unde alegetorii nostri sunt in majoritate — si, gratia absolutismului constitutionalu ungurescu si a starei esceptionale, in care se afla si adi Ardelulu, municipii de aceste sunt asia de putine, incâtu n’ai ce se numeri nici pe degete — măcaru in aceste municipii se ne facemu datori’a pe deplinu si se nu lasamu, ca contrarii nostri se ocupe positiuni, ce cadu in sfer’a puterei nóstre, si pe cari trebue se le aperamu cu toata seriositatea si energi’a. Speranti’a nóstra, ca alegetorii romani voru fi la inaltimea chiamarei loru, a capetatu prim’a lovire prin scirea ce amu primit’o dîlele aceste din comitatulu Fagarasiului, că in câteva cercuri curatu romanesci au fost alesi contrari de ai Romaniloru in comissiunea municipala. Faptulu acestia intristatoru denota o completa desbinare si desorganisare intre alegetorii din acele cercuri. Rectificarea ce-o primimu astadi cu privire la cerculu Siercaiei, unde s’au alesu numai Romani, nu schimba nimicu din situatiunea creata in urma nepaserei acelora, cari erau chiamati a conduce si a lumina poporulu, ca se nu intre in curs’a ce i-a pus’o dusmanulu. Cumu au pututu fi alesi in trecutu numai Romani in Arpasiu, Mărgineni si Voil’a, nu puteau se fia alesi si acum ? Corespondentulu nostru, care ne-a comunicatu acestu buletinu de pierderi, isi esprima temerea, că si afacerea importanta a alegerei amploiatiloru municipali va afla pe alegetorii din comitatulu Fagarasiului totu nepregătiți, totu in disordine ; elu accentueaza necessitatea unei pregătiri seriose si provoaca si pe cărturării din comune se nu’si uite de datori’a si respunderea, ce-o au, dicendu, că „nu se poate astepta toate totu din centru.“ Asia este, — der’ deca in centru nu se face nimicu, deca conducetorii de acolo dormu se poate oare astepta dela cărturarii din comunele d’imprejuru se faca mai multu ? Si este tristu si durerosu lucru, del’ adeveratu: fruntașii romani ai comitatului dormu, nu făcu mai nimicu, nu se ingrijescu de nimicu. . . La acésta convingere trebue se ajungemu déca vedemu asemeni resultate triste cu celu memoratu si deca, cumu ne relateaza unu altu cores- pondentu densii nu au luatu nici măcaru acea precautiune ca înaintea alegeriloru de membrii pentru comissiunea municipala se convoace o conferenția, care se stabileasca o lista de candidați pentru toate cercurile. Pena candu aceast’a nepăsare? Nu semtîti ca v’a ajunsu ap’a la gura ? nu vedeți, că dusmanulu ne impresoara din toate laturele ? Cu toate desastrele dela Arpasiu, Mărgineni etc. Romanii Fagarasiani au majoritatea in comissiunea municipala, ei inca potu face cu alegerile functionariloru administrativi in lun’a lui Decembre a. c. se iesa in favorulu loru. Ii rugamu inse se nu uite, ca disciplin’a la aceste alegeri va fi si mai greu de sustînutu, deoarece aici mai vinu in jocu multele interesse particulare ale diferiteloru candidati. Cu atâtu mai mare silintia trebue se si de fruntașii comitatului de a stabili o intielegere intre toti factorii cu privire la alegerile din Decembre viitoru si nu ne-a parasitu inca sperantia, că in cele din urma totuși se voru aventa la o activitate energica si fructifera pentru causa naționala. Asteptamu aceast’a cu atâtu mai vertosu, cu câtu trebue se admitemu, câ si fratiloru din Fagarasiu le este cunoscuta agitațiunea ce se face intre Maghiari, câ se se organiseze in partide maghiare, spre a paralisâ si mai bine acțiunea noastra. Alegetorii romani trebue se se organiseze si pentru aceea că, unde se va ivi ocasiunea se poata pacta si cu celelalte nationalitati, in a cărora interes” este asemenea de a paralisâ influinti’a celora dela putere. Dîcemu der’ cătra alegetorii noștri din toate municipiele . Veghiati si ve pregătiți, căci in voi si numai in voi isi intemeieza multa cercatulu si prigonitulu nostru poporu ultimele sale sperantie! Cronic’a evenimenteloru politice. Raporturile comiteteloru amenduroru delegatiuniloru asupra budgetului ministerului afaceriloru străine s’au datu publicităţii. Celu alu comitetului delegaţiei austriace duce că comitetulu vede in confirmarea continuarei aliantiei cu Germania, care aliantia n’are nici o tendintia agressiva, o garanția că raporturile amicale ale Monarchiei cu toate puterile continua. — Raportulu comitetului delegației ungare saluta asigurările date de contele Kalnoky, că amiciti’a intima cu Germania niciodata n’a fost amenintiata si că stabilitatea acestei amicitii e chiar asigurata pentru viitoru. Saluta asemenea cu simpatia declarările ministeriale relative la Italia si adauge, că politica tindiendu a strînge mereu mai multu legaturile de amicie intre Austro-Ungari’a si Itali’a respunde pe deplina la dorintiele de mai multe ori manifestate de delegati’a ungara. Declaratiunile ministerului afaceriloru străine asupra relatiiloru cu Romani’a au constatatu o imbunatatîre satisfacatore in raporturile d’intre amendoue statele. Regele României si primulu seu ministru au exprimatu dorinti’a a face se înceteze cătu de curendu o încordare, care altmintrele nu ’si avea originea intr’unu contrastu realu de interessé a amenduroru tieriloru. Raportulu adauge : „Luandu actu de aceast’a dorinti, nu putemu de cătu se aprobamu câ a fostu primita fórte favorabilu de guvernulu austro-ungaru si câ guvernulu s’a declaratu gata a concurge din tote puterile sale a le realiza.“ Câtu despre cestiunea Dunărei, modulu d’a o resolva intr’unu modu practicu trebue lasatu guvernului; dar’ comissiunea spera cu firmitate că drepturile Monarchiei asupra Dunărei de josu drepturi cari au primitu sancţiunea Europei la Conferinti’a din Londr’a, voru fi mantînate. „Romanului de Dumineca publica in frunte o declaratiune a d-lui C. A. R o s e 11 din care estragemu urmatorele : „Pe câtu timpu eram presiedintele Camerei, se putea banui de unii — si la noi domnesce fórte bal’a banueliloru — ca diarulu vorbesce suptu o interesata inspiratiune a Presiedintelui. Recunoscemu inse că din acesta caus’a Redactiunea se semitea adese silita a-’si cumpăni forte espressiunile. Inca ceva. Ministrulu este neaperatu spressiunea maioritatii Parlamentului. Presiedintele Camerei fiindu si elu — celu pusinu trebuindu a fi — spressiunea maioritatii se putea banui — mai cu sema de cătra străini — că cele ce se scriau in „Romanulu“ puteau decurge, uneori, dintr o suflare oficiala, fia ea cătu de mica. Asemene banueli — desi nedrepte — putendu aduce uneori oarecare vatamare guvernului, redactiunea diariului se semitea adese impedicata in aprobările si desaprobarile ce, pe dreptu seu pe nedreptu, credea că trebuie a se faca. „Acumu, ne mai fiindu de cătu unu simplu delegatu alu alegetoriloru mei din Bucuresci, potu lua de faptu direcțiunea diariului si potu scrie, si la trebuintia chiaru subscrie, ce voiu crede, că este bine scu reu, fara ca prin acést’a se s’aduca cea mai mica vatamare camerei si ministerului. Pentru ca se curmu ori ce ne’ntielegeri si restalmaciri dechiaru din nou: Stimu si iubescu foarte pe d. Ionu Bratianu. Am cea mai deplina credintia in patriotismulu seu, in inteliginti’a s’a si in cualitatile sale de barbatu de statu. In procederi a fost si este neaparatu se fia oarecare osebiri intre noi. Se pote prea bine ca eu se fiu amagitu, ba inca sunt dispusu a crede că cu multu mai lesne eu sunt celu amagitu. In orice casu inse aceste diverginti nu m’au opritu si nu me voru puté opri d’a’lu stima, si a-lu iubi. Am spusu si voiu spune ce-’mi pare că face bine si ce me temu că face reu, dér’ am spusu si voiu spune opiniunile mele nu cu scopu d’a combate pe ministru, ci din contra cu dorinti’a d’a-lu sustíné si d’a contribui, pe cătu me voiu erta slabele puteri, ca se stea la guvernu si se faca, ceea ce a luptatu si lupta cu taria d’a face, pentru intarirea statului si pentru necurmat’a propăşire a naţiunii romane“. Evenimintele ultime din Bulgaria au datu Russiei multu de lucru. Organulu panslavistului K a t c o f f „Moskovskie Viedomosti“ nu crede, că s’ar putea nasce o cearta intre Russi’a si Bulgaria. Russi’a n’are ca alte tieri, abundantia de populatiune, care ar’ cauta se se scape de ea, spre a putea resufla mai usioru; totu asia de puținu are Russi’a abundantia de spiritu intreprindietoriu si de capitale, care se nu ’si afle unu terému de operațiune si se fia silitu a ’si cautâ in afara unu terému de esploatatu. Spiritulu intreprindietoru russescu si capitalulu russescu, ori câtu de mare se fia, de abia ajunge spre a prelucra comorile patriotice. Acést’a este caus’a principala pentru care Russi’a nu este periculosa pentru tierile ce le protejeaza. Totu interessulu Russiei in Orientu numai intr’aceea se pote cuprinde, că poporele pe cari Russi’a le-a eliberatu cu mari sacrificii se fia aperate de orice esploatare, se fia autonome si independente si se ’si conserve credinti’a cătra biseric’a loru. Serbi’a se fia a Serbiloru, Bulgari’a a Bulgariloru, Greci’a a Greciloru, Romani’a a Romaniloru. Acestu interessu nu se poate numi egoisticu. Din acést’a causa popoarele Orientului totudeuna au tînu tu cu Russi’a. Russi’a este unic’a ga-