Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)
1884-10-14 / nr. 193
GAZETA TRANSILVANIEI. NR 193. Duminecă 14 (26) Octomvre 1884. REDACŢIEI REA ŞI ANMI.MNTRAţ ll AEA , BRASOVU, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe anu anu 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate. Pe anu 36 fr., pe şase luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVII. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la do. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seria garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retrămicu. Nou Abonamentu la „Gazeta Transilvaniei.“ Cu 1 Octomvre st. v. 1884 s’a începută un ft nou abonamentft, la care învitămu pe onoraţii amici şi sprijinitori ai fetei nóastre. Abonamentulu: Pentru Austro-Ingaria cu posta: pe trei luni 3 îl., pe şese luni 6 fl., pe unii ană 12 11. Pentru România şi streinittate: pe trei luni 9 franci, pe şase luni 18 franci, pe ună ană 36 franci. Rugămii pe d-nii abonaţi, ca să binevoiască a-şi reîncide cu vreme prenumerările, pentru ca trimiterea altarului să nu se întrerupă. REDACŢIUNEA „GAZETEI TRANSILVANIEI.11 Braşovii în 13 (25) Octomvre, încă pe la 1844, când cerea Kossuth ca nobilimea maghiară se se lapede de prerogativele ei, se renunțe de a mai domni peste poporu și se se mulțumască a fi conducetoarea lui, conservațivula Stefana Széchényi luá in apărare aristocrația ungureascá, ca pe unii razimii alți supremației unguresci, și asigură susit şi tare, că sartea maghiarismului e legată de sartea magnaţilor. Totu aşa asigură şi astătui „liberalulu“ ministru-preşedinte Tisza, că scopul lui este de a dă camerei magnaţilor o astfel de organisare, ca acesta corpa legislativă să poata fi păzitoriul ideei de statii nationale maghiare rémâindu neatinsit de fluctuaţiunile saleFiresce, pe câtü timpu magnaţii unguri voru sé fie domni şi stăpâni peste popoarele din acestu statu şi nu se mulţumescu numai de a fi conducători; pe câtü timpu cărturarii unguri numai în acăstă domnire a magnaţilor vede asigurată esistenţa naţiunei maghiare; pe cât timpu aceasta naţiune nu e în stare să trăiască fără de privilegiuri şi prerogative de totu feliula, nici vorbă nu poate fi de principii democratice. Chiar şi una „liberală“ aşa de mare ca d-na Tisza se vede constrânsa a se închină privilegiului magnaţilor proprietari. In timpul din urmă, totu sub regimul d-lui Tisza, camera magnaţilor pierduse mai totá însemnătatea şi nu făcea decât s se voteze cu câte o corectură de stil, proiectele de lege primite de adunarea deputaţilor. Numai o singură dată au încercată magnaţii de a face oposiţiune, când cu legea pentru căsătoriile mixte între Evrei şi creştini, şi în afară se crede că tocmai acesta casa singuratica a datu principalulu indemnu la reforma camerei magnaţilor. Acesta nu e adeverata. Reforma este de multu pregătită şi cei ce au pregătit’o nu s’au gândită decât numai la una nou mijlocii spre a stabili pe base şi mai solide supremaţia elementului maghiară. Camera magnaţilor se devină o instituţiune vitală, care se aibă în viitorii o influinţă decisivă asupra vieţei de statu, şi nici fluctuaţiunile din adunarea deputaţilor să nu-i mai poatá paralisa aceasta influinţă. Aşa înțelege d-la Tisza misiunea magnaţilor de a păzi ideea de statu naţională maghiarii. Proiectul pentru reforma camerei magnaţilor are tendinţa de a apăra interesele conservative eschidend, orice elemente democratice. De aceea pentru compunerea acestei camere nu admite nici una fel de alegere, cum este în Francia, România ş. a., sau presentare din partea corporaţiunilor, cum e în Prusia, ci toatá organisarea ei o baseaza pe privilegiul autocraţilor celora mai avuţi şi pe dreptul de denumire al coroanei, care arăşi din consideraţiuni de conservare naţională unguresca este limitată. Cu modulu acesta guvernul, va face într’adevéru din camera magnaţilor una factora puternică, cu vârţă şi cu influință mare. Dar bine observă mu (ilarii din Viena, că prin aceea că va cresce puterea camerei magnaţilor, va scade puterea şi influinţă camerei deputaţilor. Domnulu Tisza, care conduce frânele guvernului de crece ani incoce, s’a dedata a identifică guvernulu seu cu viitorulu Ungariei, (Jice memorata fóia, dér ela a uitată cu totul, că este posibila ca să se schimbe situaţiunea venindă altă guvernă la comă; a uitată că prin reforma camerei magnaţilor va pregăti numai altora calea cătră putere, cari se vom folosi de marea influinţă a acestei camere în desavantagiul libertăţii poporului. Ori cum se va intoarce roata sorții, noi una scimți: că supremația de aiji a elementului maghiara nu poate avea durabilitate, pentru că este nenaturală, nedreapta și calcă în picioare libertatea popoarelor din acesta statu poliglotă. --------------să ascultămă mai multă de Dumnezeu decât de omeni.» * Cu prilegiul nuntei de auru a părechei princiare de Hohenzollern-Sigmaringen, ,N. fr. Presse« reamintesce că principele Carolă Antonă, tata regelui Carolă ală României, a fostă acela, care In anulă 1860 ca ministru-președinte prusiană a stăruită din tóte puterile ca Bismarck să fie numită ministru de externe. Mai departe reamintesce numita fata, faţă cu discusiunea asupra succesiunei în Braunschweig, că în discursulă ce l’a ţinută Anton de Hohenzollern, la 6 Aprilie 1850 când şi-a predată ţara Prusiei acisă între altele: ,Sunt mândru că mi-amă împlinită datoria pe câtu timpu amu fostu regenta și că mi-o împlinescu depuindu frănele guvernului în mânile regelui Prusiei. Décá este ca sé se implinéscá cea mai fierbinte dorință a inimei mele precum și dorința tuturora amiciloru patriei, dăcă este ca unitatea Germaniei să esa din împărăția visurilor și să devină faptă, nici o jertfă nu poate să fie prea mare. Eu depuna acum pe altabiula patriei cea mai mare jertfă, ce o potu aduce.* * Organulă lui Bismarck, »Nordd. alig. Ztg.,« ocupându-se de partea politică a afacerei succesiunei la tronu în Braunschweig duce ar fi periculosa pentru imperiul germani deci ar deveni duce de Braunschweig unu membru al dinastiei velfice, mai ales, după ce 11 din 19 cercuri electorale ale Hanoverei aleg, şi acum deputaţi welfi, cari au declarată pe faţă, că se vor folosi de încurcăturile este dere spre a sili pe Prusia se restabileasca regatulu Hanoverei. Noi nu vomu putea suferi cjice »Nordd. alig. Ztg.« ca unu duce de Cumberland se devină ca duce de Braunschweig punctul de cristalisare pentru agitațiunile velfice. CRONICA POLITICĂ. Şedințele dietei croate au începută a dură minute, numai, grapă neînţelegerilor şi dintre partida guvernamentală şi Starceviciani. Şedinţa dela 21 Octomvre a durată 6 minute, la 22 Octomvre nu s’a ţinută şedinţă, cea dela 23 Oct. a durată 3 minute. In acestar, coridoarele dietei erau ocupate de gendarmi. Președintele deschide ședința și provocă pe secretară se citeasca protocolulă. Barcicî, sărindă în sasu, cere în numele partidei drepte, ca președintele să’șî retragă scârboasa calomniă. Președintele refusă lui Barcicî cuventură. Starceviceanu strigă, să-la lase să vorbeasca. Preşedintele sună mereu clopoţelulă şi se adresază din nou cătră secretară. Starcevicianii sară toţi în susi şi ceră, să-şi retragă preşedintele declaraţiunea. Davidă Starcevicî strigă, că ei nu se lasă a fi batjocoriţi. Larma e la culme; preşedintele propune eschiderea lui Davidă şi Antonă Starcevicî, precum şi a lui Ivandija şi ridică şedinţă. Starcevicianii rămână pe bănci, până când vine cestorală şi confirmă ridicarea şedinţei.* Episcopală catolică Rudigier din Linz a ţinută o cuvântare în adunarea generală a reuniunei poporului catolică, în care se află ună pasagiu caracteristică, care merită a fi reprodusă din cuventu în cuvente. Episcopulu Rudigier cjise: »Domnule preşedinte ală consiliului provincială şcolară a dată răspunsulu: Păziţi legile. « De aşi fi fostă eu cu deputaţiunea, i-aşî fi dată sfatulă, să întrebe: Ce felii de legi? Suntă legi dumneciăesci şi legi omenesc!. Legile omenescî ale autorităţii regulate trebuescă păzite cu tote sacrificiile. Noi suntemă datori să ascultămă de împăratură şi de autorităţile puse de el, de a aduce totu feliula de sacrificii, ba chiar de a ne sacrifică viaţa, când este necesară. Dară afară de legea omenăscă, mai este şi legea dumnecjăiăscă. Dăcă legile omenescî suntă în contradicţiune cu legile dumnecjéescă şi déca se află astfel de contradicţiuni in legea nostră şcolară, de care să ascultămă? apoi ne spune istoria creştinismului, că chiar la începutul creştinismului s’a stabilită de propagătorii legitimi ai creştinismului principiulu: »Trebue -------------- Din Croaţia. Clubul partidei naţionale croate ţină în 22 oct. n. o şedinţă cu scopu de a se mai înăspri regulamentul dietei. Comitetul clubului aduse următorele propuneri : 1) putere descreţionară absolută a preşedintelui. 2) îschiderea dela opta pănă la treizeci de şedinţe şi în casă de repeţire pănă la şase-(zeci de şedinţe. 3) închiderea discusiunii după desbatere de trei cjile, eventuală primirea en bloc a proiectului presentati. 4) Intrândă unu membru eschisa cu puterea în dietă să plătăscă o amendă (globă) de 500 fl. Toate acestea propuneri ne mai pomenite în nici una parlamentă se primiră şi se vor aduce în şedinţa plenară a dietei. La Banală se ţinură în timpul din urmă conferinţe pentru modificarea legei de presă. La acestea au luată parte amândoi preşedinţii tribunalelor de apel, şefii secţiunilor şi de la interne şi ale justiţiei, şeful procuraturii generale, preşedintele croatii dietalii şi câţiva deputaţi. Guvernul a presentat una proiectă de lege, care este făcută după cele din Cislautania şi admite suspendarea interimară a juriului. Proiectul a fost n emendata, ca juriula să fie suspendată pe trei ani. Proiectul acesta se va aşterne monarchului spre aprobare preliminară şi îndată după ce se va desbate adresa să va tracta în dietă. Este temere că deca se vor deschide Starcevicianii poporulu va face mari demonstrațiuni. * Trădările începute între Starceviciani și guvernamentali d’a se stabili [uni modus [vivendi n’a avutu nici una resultatu. Clubul starcevicianu a răspunsă curată cu non possumus, cerând, în acelaşi timp, ca preşedintele dietei să i se închine. In şedinţa de la 22 Octomvre, Starcevicianii au ales doi membri, pe Radosevici şi Sladovicî, cari în unire cu Franc şi Sipos să continue trădările cu preşedintele dietei. Ei au făcută următorea declaraţiune, adaogendă, că dăcă ea se va primi, preşedintele să’şî retragă enunţiarea de deunăzi esprimandu’şi părerea de rău. Declaraţiunea sună: »In şedinţa dietei dela 20 Octomvre a. c. preşedintele Hivat a declarată în numele dietei şi a naţiunii întregi, că protestază chiar şi în contra cugetului, că representanţa poporului regatului croatoar putea presentă M. Sale o adresă ca a partidei drepte şi că condamnă