Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)

1884-10-14 / nr. 193

GAZETA TRANSILVANIEI. NR 193. Duminecă 14 (26) Octomvre 1884. REDACŢIEI REA ŞI AN­MI.MNTRA­ţ ll AEA , BRASOVU, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe anu anu 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate. Pe anu 36 fr., pe şase luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVII. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la do. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seria garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu se primescu­. — Manuscripte nu se retrămicu. Nou Abonamentu la „Gazeta Transilvaniei.“ Cu 1 Octomvre st. v. 1884 s’a începută un ft nou abonam­entft, la care învitămu pe onoraţii amici şi sprijinitori ai fetei nóastre. Abonamen­tulu: Pentru Austro-I­n­garia cu posta: pe trei luni 3 îl., pe şese luni 6 fl., pe unii ană 12 11. Pentru România şi streinittate: pe trei luni 9 franci, pe şase luni 18 franci, pe ună ană 36 franci. Rugămii pe d-nii abonaţi, ca să binevoiască a-şi reînci­de cu vreme prenumerările, pentru ca trimi­terea altarului să nu se întrerupă. REDACŢIUNEA „GAZETEI TRANSILVANIEI.11 Braşovii în 13 (25) Octomvre, încă pe la 1844, când cerea Kossuth ca nobilimea maghiară se se lapede de prerogativele ei, se renunțe de a mai domni peste poporu și se se mulțumască a fi conducetoarea lui, conserva­ți­vula Stefana Széchényi luá in apărare aristo­crația ungureascá, ca pe unii razimii alți supre­mației unguresci, și asigură susit şi tare, că sartea maghiarismului e legată de sartea magnaţilor. Totu aşa asigură şi astătui „liberalulu“ ministru-preşedinte Tisza, că scopul­ lui este de a dă camerei magnaţilor o astfel­ de organi­­sare, ca acesta corpa legislativă să poata fi păzi­­toriul­ ideei de statii nationale maghiare rémâindu neatinsit de fluctuaţiunile sale­­Firesce, pe câtü timpu magnaţii unguri voru sé fie domni şi stăpâni peste popoarele din acestu statu şi nu se mulţumescu­ numai de a fi conducători; pe câtü timpu cărturarii unguri numai în acăstă domnire a magnaţilor vede asigurată esistenţa naţiunei maghiare; pe cât­ timpu aceasta naţiune nu e în stare să tră­­iască fără de privilegiuri şi prerogative de totu feliula, nici vorbă nu poate fi de principii demo­cratice. Chiar şi una „liberală“ aşa de mare ca d-na Tisza se vede constrânsa a se închină pri­vilegiului magnaţilor proprietari. In timpul­ din urmă, totu sub regimul­ d-lui Tisza, camera magnaţilor pierduse mai totá însemnătatea şi nu făcea decât s se voteze cu câte o corectură de stil, proiectele de lege primite de adunarea deputaţilor­. Numai o singură dată au încercată magnaţii de a face oposiţiune, când cu legea pentru căsătoriile mixte între Evrei şi creştini, şi în afară se crede că tocmai acesta casa singuratica a datu principalulu indemnu la re­forma camerei magnaţilor. Acesta nu e adeverata. Reforma este de multu pregătită şi cei ce au pregătit’o nu s’au gândită decât­ numai la una nou mij­locii spre a stabili pe base şi mai solide supremaţia elementului maghiară. Camera mag­naţilor se devină o instituţiune vitală, care se aibă în viitorii o influinţă decisivă asupra vieţei de statu, şi nici fluctuaţiunile din aduna­rea deputaţilor să nu-i mai poatá paralisa aceasta influinţă. Aşa înțelege d-la Tisza misiunea mag­naţilor de a păzi ideea de statu naţională ma­ghiarii. Proiectul­ pentru reforma camerei magnaţi­lor are tendinţa de a apăra interesele conserva­tive eschid­end, ori­ce elemente democratice. De aceea pentru compunerea acestei camere nu ad­mite nici una fel­ de alegere, cum este în Francia, România ş. a., sau presen­tare din partea corpo­­raţiunilor, cum e în Prusia, ci toatá organisarea ei o baseaza pe privilegiul­ autocraţilor­ celora mai avuţi şi pe dreptul­ de denumire al­ co­­roanei, care arăşi din consideraţiuni de conser­vare naţională unguresca este limitată. Cu modulu acesta guvernul, va face într’a­­devéru din camera magnaţilor una factora puternică, cu vârţă şi cu influință mare. Dar bine observă m­u (ilarii din Viena, că prin aceea că va cresce puterea camerei magnaţilor, va scade puterea şi influinţă camerei deputaţilor. Domnulu Tisza, care conduce frânele guver­nului de crece ani incoce, s’a dedata a identifică guvernulu seu cu viitorulu Ungariei, (Jice memo­rata fóia, dér ela a uitată cu totul­, că este posibila ca să se schimbe situaţi­unea venindă alt­ă gu­vernă la comă; a uitată că prin reforma came­rei magnaţilor va pregăti numai altora calea cătră putere, cari se vom folosi de marea influ­inţă a acestei camere în desavantagiul­ libertăţii poporului. Ori­ cum se va intoarce roata sorții, noi una scimți: că supremația de aiji a elementului ma­ghiara nu poate avea durabilitate, pentru că este nenaturală, nedreapta și calcă în picioare liberta­tea popoarelor­ din acesta statu poliglotă. --------------­să ascultămă mai multă de Dumnezeu decât de omeni.» * Cu prilegiul­ nuntei de auru a părechei princiare de Hohe­nzollern-Sig­marin­gen, ,N. fr. Presse« reamintesce că principele Carolă Antonă, tata regelui Carolă ală României, a fostă acela, care In anulă 1860 ca ministru-președinte prusiană a stăruită din tóte pute­rile ca Bismarck să fie numită ministru de externe. Mai departe reamintesce numita fata, faţă cu discu­­siunea asupra succesiunei în Braunschweig, că în dis­­cursulă ce l’a ţinută Anton de Hohenzollern, la 6 Aprilie 1850 când şi-a predată ţara Prusiei a­­cisă între altele: ,Sunt mândru că mi-amă împlinită da­toria pe câtu timpu amu fostu regenta și că mi-o îm­­plinescu depuindu frănele guvernului în mânile rege­lui Prusiei. Décá este ca sé se implinéscá cea mai fierbinte dorință a inimei mele precum și dorința tuturora amiciloru patriei, dăcă este ca unitatea Germaniei să esa din împărăția visurilor­ și să devină faptă, nici o jertfă nu poate să fie prea mare. Eu depuna acum pe altabiula patriei cea mai mare jertfă, ce o potu aduce.* * Organulă lui Bismarck, »Nordd. alig. Ztg.,« ocu­­pându-se de partea politică a afacerei succesiunei la tronu în Braunschweig du­ce ar fi periculosa pentru imperiul­ germani deci ar deveni duce de Braunsch­weig unu membru al­ dinastiei velfice, mai ales, după ce 11 din 19 cercuri electorale ale Hanoverei aleg, şi acum deputaţi welfi, cari au declarată pe faţă, că se vor­ folosi de încurcăturile este dere spre a sili pe Prusia se restabileasca regatulu Hanoverei. Noi nu vomu putea suferi cjice »Nordd. alig. Ztg.« ca unu duce de Cumber­land se devină ca duce de Braunschweig punctul­ de cristalisare pentru agitațiunile velfice. CRONICA POLITICĂ. Şedințele dietei croate au începută a dură minute, numai, grapă neînţelegerilor şi dintre partida guvernamen­tală şi Starceviciani. Şedinţa dela 21 Octomvre a durată 6 minute, la 22 Octomvre nu s’a ţinută şedinţă, cea dela 23 Oct. a durată 3 minute. In acesta­­r, cori­­doarele dietei erau ocupate de gendarmi. Președintele des­­chide ședința și provocă pe secretară se citeasca protoco­­lulă. Barcicî, sărindă în sasu, cere în numele partidei drepte, ca președintele să’șî retragă scârboasa calomniă. Pre­ședintele refusă lui Barcicî cuventură. Starceviceanu­ strigă, să-la lase să vorbeasca. Preşedintele sună mereu clopoţelulă şi se adresază din nou cătră secretară. Starcevicianii sară toţi în susi şi ceră, să-şi retragă preşedintele de­­claraţiunea. Davidă Starcevicî strigă, că ei nu se lasă a fi batjocoriţi. Larma e la culme; preşedintele propune eschiderea lui Davidă şi Antonă Starcevicî, pre­cum şi a lui Ivandija şi ridică şedinţă. Starcevicianii rămână pe bănci, până când vine cestorală şi confirmă ridicarea şedinţei.* Episcop­ală catolică Rudi­gier din Linz a ţinută o cuvântare în adunarea generală a reuniunei poporului catolică, în care se află ună pasagiu caracteristică, care merită a fi reprodusă din cuventu în cuvente. Episco­­pulu Rudigier cjise: »Domnule preşedinte ală consiliului provincială şcolară a dată răspunsulu: Păziţi legile. « De aşi fi fostă eu cu deputaţiunea, i-aşî fi dată sfatulă, să întrebe: Ce felii de legi? Suntă legi dumneciăesci şi legi omenesc!. Legile omenescî ale autorităţii regulate trebuescă păzite cu tote sacrificiile. Noi suntemă datori să ascultămă de împăratură şi de autorităţile puse de el­, de a aduce totu feliula de sacrificii, ba chiar de a ne sacrifică viaţa, când este necesară. Dară afară de legea omenăscă, mai este şi legea dumnecjăiăscă. Dăcă legile omenescî suntă în contradicţi­­une cu legile dumnecjéescă şi déca se află astfel­ de contradicţiuni in legea nostră şcolară, de care să ascultămă? apoi ne spune istoria creştinismului, că chiar la începutul­ creştinismului s’a stabilită de pro­­pagătorii legitimi ai creştinismului principiulu: »Trebue --------------­ Din Croaţia. Clubul­ partidei naţionale croate ţină în 22 oct. n. o şedinţă cu scopu de a se mai înăspri regulamentul­ dietei. Comitetul­ clubului aduse următorele propuneri : 1) putere descreţionară absolută a preşedintelui. 2) îs­chiderea dela opta pănă la treizeci de şedinţe şi în casă de repeţire pănă la şase-(zeci de şedinţe. 3) închiderea discusiunii după desbatere de trei cjile, eventuală primi­rea en bloc a proiectului presentati. 4) Intrândă unu membru eschisa cu puterea în dietă să plătăscă o amendă (globă) de 500 fl. Toate acestea propuneri ne mai po­menite în nici una parlamentă se primiră şi se vor­ a­­duce în şedinţa plenară a dietei. La Banală se ţinură în timpul­ din urmă confe­rinţe pentru modificarea legei de presă. La acestea au luată parte amândoi preşedinţii tribunalelor­ de apel­, şefii secţiunilor şi de la interne şi ale justiţiei, şeful­ pro­curaturii generale, preşedintele croatii dietalii şi câţiva deputaţi. Guvernul­ a presentat­ una proiectă de lege, care este făcută după cele din Cislautania şi admite sus­pendarea interimară a juriului. Proiectul­ a fost n emen­­data, ca juriula să fie suspendată pe trei ani. Proiec­tul­ acesta se va aşterne monarchului spre aprobare preliminară şi îndată după ce se va desbate adresa să va tracta în dietă. Este temere că deca se vor d­eschide Starcevicianii poporulu va face mari demonstrațiuni. * Trădările începute între Starceviciani și guverna­mentali d’a se stabili [uni modus [vivendi n’a avutu nici una resultatu. Clubul­ starcevicianu a răspunsă curată cu non possumus, cerând, în acelaşi timp­, ca preşedintele dietei să i se închine. In şedinţa de la 22 Octomvre, Starcevicianii au ales­ doi membri, pe Rado­­sevici şi Sladovicî, cari în unire cu Franc şi Sipos să continue trădările cu preşedintele dietei. Ei au făcută următorea declaraţiune, adaogendă, că dăcă ea se va primi, preşedintele să’şî retragă enunţiarea de deunăzi esprimandu’şi părerea de rău. Declaraţiunea sună: »In şedinţa dietei dela 20 Octomvre a. c. preşedin­tele Hi­vat a declarată în numele dietei şi a naţiunii în­tregi, că protestază chiar şi în contra cugetului, că re­­presentanţa poporului regatului croato­ar­ putea presentă M. Sale o adresă ca a partidei drepte şi că condamnă

Next