Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1885 (Anul 48, nr. 145-289)
1885-11-26 / nr. 262
REJUCţiiunEA ŞI ASIHISISTUIŢU’XKAT BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA“ IESE ÎN FIECARE zI. Pe ună and 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Romînia şi străinătate. Pe anii 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANULU XLVIII. ANUNCIURILE: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorilor nefrancate nu la primejdi. — Manutoripts nu te retrimită. m 262. Luni Marţi, 26 Noemvre (8 Decemvre.) 1885. Braşov, 25 Noemvre 1885. De când cu misiunea lui Khevenhüller încrederea în susţinerea păcii s’a sdruncinat, şi situaţiunea esteriora a monarchiei nóastre pare a se agrava pe oli ce merge. In cercurile politice din Viena domnesce mare nelinişte, care se oglindeza în următorul ei importantă articula de fondu ala (Jianului „Neue freie Presse“ de Duminecă, 6 Decemvre nou: „Pe Ballplatz, în ministerialu noştru de esterne, domnesce de câteva fie o vină mişcare, vină şi se ducă, o mişcare care ne neliniştesce A sosită corniţele Khevenhüller, negreşită spre a raporta pe largă despre observările şi impresiunile sale în Sârbia, probabilă că şi despre convorbirea sa cu prinţulă Alexandru ală Bulgariei. Şi ministrulă-preşedinte Tisza a apărută făr’ de veste în Viena, şi cu toate că corniţele Taaffe, care va fi încâtva şi elă interesată la mersulă lucrurilor în Orientă, petrece în Praga, prâncjesce la guvernatorulă şi face studii practice asupra egalei îndreptăţiri, visitândă în una şi aceeaşi sora teatrală germană şi celtică, cu toate acestea foile oficioase unguresci nu ascundă, că călătoria lui Tisza stă în legătură cu situaţiunea esteriora şi că a venită la Viena spre a se informă temeinică asupra ei. „Intr’aceea nici desmințirile cele mai hotărîte nu sunt în stare a nimici pe deplină toate faimele despre măsurile pregătitore ale administrației de răsboiu, și chiar erl earăși s’a anunțată de mă cjiară celtică, care are coneesiuni cu guvernulă, că în Praga s’a ţinută o conferenţă a administraţiunilor căilor ferate, ca să se înţelagă asupra planurilor de transportare în casulă unei mobilisări. Optimiştii 4'°iti cu toate astea se facă numai aşa din întâmplare; pesimiştii însă sunt de părere, că cestiunea orientală cu toate grozăviile ei s’a ivită deja atunci, când d-sara Nedelia Stoianovă a sedusă în Filipopolă pe guvernatorulă Gavril-paşa ducendu-lă cu sine într’o birjă, deşi s’a fostă opusă ună momentă cu decență; dar oricâtă unii ar desprețul, car’ ceilalți ară esagera aceste simptome, trebue să mărturisască omul, că sunt neobicinuite şi de natură a pune pe gânduri şi pe nisce patrioţi mai puţină iritabili.“ „Nici nepreocupatul, privitorii nu va trece cu vederea, că evenimentele în Orientă au în trată într’ună stadiu, unde răsboiulă şi pacea se atingă foarte tare deolaltă. Cu totă fiasculă conferenţei din Constantinopolă, care avea să restabilească stările create de tractatură de Berlină, unanimitatea celor trei împărăţii apare încă în afară nesguduită; dar mai puţină sigură este, deci nesuccesulă acelei încercări şi decursulă neaşteptată ală răsboiului sârbo-bulgară n’a lăsată cumva urme în interiorul relaţiunilor reciproce ale împărăţiilor, şi despre acesta se audă cele mai diferite presupuneri. Era încă dela începută o enigmă, că Rusia ţine aşa de tare la tractatură dela Berlină, pentru a căruia distrugere Gorciacov era gata a încheia o alianță cu Francia și a purta resboiu.“ „Ce, deci acesta nenaturală ținere de litera tractatului n’ar fi fostă decât și ună mijlocă, spre a duce ad absurdum întregii tractatură ? Seu admiţendă, că politica de pace a d-lui Giers şi dorinţa sa de-a legă totă mai strânsă relaţiunile cu Germania şi Austria, au fostă singurulă motivă ală atitudinei sale, ce ar fi décâ mişcarea panslavistă, care s’a pornită earăşi cu putere în Rusia, ar covârşi aceasta politică leală şi déca cei din Petersburg la regularea de nou a relaţiunilor, în peninsulă ară preferi mai bine a se ţină de tractatură de San-Stefano decâtă de tractatură de Berlină? Nu aceea, că Rumelioţii au săvârşită uniunea loră cu Bulgaria, ci modulă cum au săvârşit’o a produsă neraulţămirea Rusiei, acesta resultă din toate enundările rusesc!, mai alesă din răspunsulă, ce l’o dată Tarulă în Copenhaga deputaţiunei Rumeliei orientale. Deşi rechiămarea oficerilor rusesc! din armata bulgară n’a fostă decâtă o pedeapsa pentru neascultarea prinţului Alexandru, totuşi astăzi, după ce Bulgarii au învinsă fără oficerii rusesci, nu se poate nega, că Rusia cu acesta şi-a riscată mare parte din influinţa sa în Bulgaria. Ore nu le poate veni uşoră în minte celor din Petersburg de-a restabili relaţiunile de mai înainte ale protectoratului asupra Bulgariei pe altă cale, şi nu este aproape de mintea omului, că se vor folosi spre scopul acesta de negociările de pace sârbo-bulgare ? „Austria de altă parte nu poate renunţa de bună voie la posiţiunea sa în Serbia dobândita cu atâta greu. Prin acesta, ea nu numai că ar prejudeca viitoarei sale politice orientale, ci ar ameninţa chiar posesiunea sa bosniacă; acesta ar putea să dea nascere chiar şi între vechile sale fruntarii unei mişcări periculoase între Sârbii ungureni. Austria este silită, deci nu voiesce săi provoace în Sârbia o politică anti-austriacă, de-a apăra integritatea şi interesele Sârbiei. Misiunea lui Khevenhüller a dovedită, că corniţele Kalnoky, cu toata iubirea sa de pace şi cu toate instiinţele sale pronunţate de-a trăi în bună vecinătate cu Rusia, este conseiv de aceasta problemă. Ce uşoră se poate întâmple, ca într’o se înapreune interesele bulgare cu cele rusesci şi inte- resele sârbesc! cu cele austriace şi să se nască. certe şi frecări, a căroră aplanare şi delăturare n’a fostă prevăzută nici în Skiernievice nici în Kremsier! “ „La aceste mai vine şi schimbarea conste- J laţiunei europene, ce-o voră aduce-o probabilă alegerile în Anglia, unde arăși se arată pe fir-j mamentă steaua lui Gladstone, cu toate succesele netăgăduite ale lordului Salisbury. înclinările lui Gladstone pentru Rusia suntă cunoscute și diplo-j mația russă se va sei folosi de-o asemenea schimbare. Sunt dor destule cause, cari trebue să îndemne pe oamenii de stată austriaci de-a lua în serioasa considerare situaţiunea esterioră şi de-a se gândi la nisce posibilităţi, cari încă cu puţină înainte paren a fi forte depărtate“. Fata viene să speră, că totuşi va fi încă cu putinţă o soluţiune pacinică a încurcăturei orientale. Numai décá Țarulă ar ceda curentului panslavistă și decá ar părăsi politica lui Giers, adoptândă p’aceea a comitelui Ignatiev, numai în acestă casă — ace numita foaia — ar fi pacea europeana seriosă amenințată; „decá ar bate și ciasulă acesta nenorocită, atunci în adevăr, alianța germano-austriacă ar avea să treacă prin proba cea dintâi și cea mai grea, atunci se va vedea, deci asigurările solemnele făcute înaintea delegațiunilor, în fiecare ană au fost întemeiate...“ Răsboiula dintre Sârbi și Bulgari. Belgradu, 4 Decemvre. De alaăeri se observă o activitate şi mai mare în transportarea de militari şi s’a cerut o direcţiunei călei ferate să îmulţăscă trenurile militare. După calculul serbescu, armata va număra, fără a treia chemare, 120,000 de oameni. Nişă, 4 Decemvre. La Ak-Palanka se află 42.000 oameni. Dacă va începe răsboiulă, regele va da una manifestă cătră naţiune, în care va motiva continuarea răsboiului şi va provoca naţiunea să facă totulă pentru a învinge. Nişă, 4 Decemvre. Cunoscutul, luptatorii serbescu Ljubibratici, însărcinată de guvernă cu formarea unui corpu de voluntari, a publicată următorulă apelă: »La lupta Serbiloru! La luptă eroiloră! La noi, voi amici ai Serbiloru! Gelă ce are vitejiă și bunăvoință, grăbască sub steagulu regelui Milană și ală sfintei patrie! La stéaga voi frațiloră, eroiloră, ca să dovedimă lumei, că suntem fii demni ai glorioşilor noştri părinţi, cari la cea dintâi chemare a trîmbiţei de luptă grăbescă în luptă pentru sfănta causă a patriei, despreţuindă viaţa. Sosii la luptă fraţiloră, eroiloră! Dumnezeu şi dreptatea sa suntă cu noi. Luptămă pentru celă mai scumpă giuvaeră, pentru partea de moştenire a patriei sârbesc!. La revedere în curândă pe câmpulă de luptă, unde va lupta cu voi fratele vostru Mihailă Ljubibraticî, voivodă.» Sofia, 4 Decemvre. Raportulă oficială din Nişă, care declară, că ună despărţământă bulgară a atacată posiţiunile sârbesc! dela Vlasna, este falsă, din contră comandantulă trupeloră bulgare dela Izvoră raportăză, că pichete sârbescau împuşcată asupra sentineleloră bulgare. Sofia, 4 Decemvre. A apărută ună nou apelă cătră Macedoneni ca sâ se adune sub stagurile Bulgariei. Au şi sosită 500 de Macedoneni sub comanda căpitanului Sokoeff. Filipopolă, 4 Decemvre. Representanţii Italiei, Austro- Ungariei şi Rusiei au informată pe prefectură Demetrov despre sosirea comisariloru turcescî şi l’au provocată sâ încunoseiinţeze despre acesta şi despre hotărîrile conferinţii poporaţiunea. Prefectură a răspunsă, că n’are instrucţiuni dela guvernulă sau şi prin urmare nu pote lua notă despre sosirea comisarilor turci. Belgradă, 4 Decemvre. Intre prisonierii bulgari de aci se află trei oficeri ruşi şi totă atâţia suboficeri. Pirotă, 4 Decemvre. Prinţulă Alexandru a răspunsă la telegrama dela 1 Decemvre a marelui Viziră, că elă totă aşa de puţină ani ca şi mai nainte e îndreptăţită a decide asupra sartei Rumeliei şi asupra separării ei. Prinţulă cere din nou să s’amâne trimiterea comisarului la Filipopolă, pănă ce se va închea pacea.— Noua manifestațiune a Țarului, ală cărei cuprinsă încă nu e cunoscută, a produsă mare efectă. Cetinge, 4 Decemvre. La 24 luna trecută s’a ținută în Rjeka, unde se află acum prințulă Nichita ală Muntenegrului, ună consiliu de resboiu. Obiectulă deliberăriloră a fostă răsboiulă sârbo-bulgară. Consiliulă a fostă pentru Sârbi şi organulă prinţului Nichita, „Glas Crnogorza“,fice că pe prinţulă de Battenberg Tară costa multă ună răsboiu de nimicire a Sârbiloru. Muntenegru n’ară putea sta ca privitoră. Londra, 4 Decemvre. „Daily Telegraph“ află din Petersburg, că în cercurile Curţii de acolo se vorbesce, că în Rusia sudică se vor concentra două său trei corpuri de armată destinate eventuală pentru Bulgaria. Viena, 5 Decemvre. Contele Khevenhüller a fostă chemată la prinţură de coronă Rudolfă. Audienţa a durată peste o oră. De aci s’a dusă la contele K a 1 n o k y, cu care a vorbită mai multă ca două ore. Ministrulă-preşedinte Tisza a sosită eri sără aci şi aeji fă primită de Maiestatea Sa. De aci se duse la contele K a 1 n o k y. Cracovia, 5 Decemvre. Guvernulă rusescu a declarat, în fine, că e gata a recunoasce unirea Rumeliei cu Bulgaria, şi a hotărâtă să o sprijinăscă cu toate mijloacele de care dispune Rusia. Diplomaţii ruşi din Constantinopolă şi peste totă din peninsula balcanică au primită însărcinarea să nu se mai opună unirei, deoarece poporul bulgară ’şi-a espiată pasulă nelegală cu sângele său şi liberatorulă său Ţarulă l’a ertată. Ce privesce pe prinţulă Alexandru, bravura sa l’a rehabilitată în parte în ochii Ţarului. Berlină, 5 Decemvre. Posiţiunea lui Giers, ministrulă de esterne rusu, se consideră aci ca sdruncinată, succesorală său va fi I g n a t i e ff. Parisu, 5 Decemvre. Portaa notificată puteriloră, că numai ea, şi nu prinţulă Alexandru, are să stabilescă condiţiunile de armistiţiu. Nişă, 5 Decemvre. Bulgarii ’şi-au concentrată complectă trupele loră la Pirotă şi suntă provăljuţî cu muniţiune destulă. Belgradu, 5 Decemvre. Totă (Jâua au circulată au sgomote, că ostilităţile ară fi reîncepută, deorece tractările parlamentarului sârbă, Milovanovicî, n’aă avută resul-