Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1886 (Anul 49, nr. 1-144)

1886-01-15 / nr. 11

Nr. 11. GAZETA TRANSILVANIEI 1886. cărei populaţiunei avemu date mai positive. In Buletinului ministerului agriculturei, industriei, comerciului şi dome­­nielor­, amu găsită o statistică asupra mişcărei popola­­ţiunei pe anul­ 1884 în comparaţie cu cei 14 ani pre­cedenţi (1870—1883) lucrată de d. I. G. Saita, refe­renda statistică și secretară ală oficiului statistică. După aceasta lucrare găsim și urmatorele date, cari resumă miş­carea stărei civile a poporaţiunei de la 1870 până la 1884. Dela 1869 până la 1884 poporaţiunea in România a crescută cu 748,491. Din tabela căsătorielor, vedemă că în 1871 s’au celebrată mai puține căsătorii (28,010), er în 1883 cele mai multe (47,206). Numerula căsătoriiloră celebrate în 1884 a fostă de 40,548. Seu, raportândă aceasta țifră la numărulă locuitoriloră (5,173,452) avemă 7,84 căsă­torii la 1000 locuitori sau 127,59 locuitori la 1 căsătorie. După religiuni, avemă în anul­ 1884 urmatorele cifre de căsătoriţi: 76,343 ortodoxi, 1,724 catolici, 143 protes­tanţi, 72 armeni 48 lipoveni, 242 mahomedani, 2524 israeliţi. Din tabela nascerilor, vedemă, că in 1878 s’au înregistrata mai puține nașteri (134,413), er în 1883 mai multe (204,301). In 1884, s’au înregistrată, pentru totă regatul ei, 201,413 născuți (afară de născuți morți). Seu, raportândă aceasta țifră la numărulă locuitorilor­, găsimă 38,93 născuți la 1000 locuitori, seu 25,68 locuitori pen­tru 1 născută. După religiune avem­ urmatorele cifre pentru anul­ 1884: ortodoxi 185,109, catolici 4100, protestanţi 557, armeni 169, lipoveni 290, mahomedani 1449, israeliţî 10,129. Prin fecunditatea poporaţiunei se înţelege raportul­ între numărul­ născuţiloră (atâtă născuţii vii câtă şi născuţii morţi) sau mai bine între ală concepuţiloră şi acela ală locuitoriloră. Acesta raportă, după cum reiese din lucrarea d-lui Saita, pentru anulă 1884, este de 3,93 concepuţi la 1000 de locuitori, sau de 25,44 locui­tori la ună concepută. In anulă 1884 s’au înregistrată în totă regatulă 199,168 naşteri simple şi 2,005 naşteri multiple de capă. Raportândă aceste ţifre la 100 de naşteri, găsimă 99,01 n. simple şi 0.99 n. multiple. Decâ acum vom deosebi n-nle multiple în duple şi triple, ei pe născuţi după sexe, gă­simă urmatorele ţifre pentru anulă 1884: 1968 naşteri duple, dintre cari 2038 băeţi şi 1898 fete; or naşteri triple 37, dintre cari 55 băeţi şi 56 fete. In anulă 1884 s’a înregistrată în tota ţara 123,808 morţi; sau raportândă astă ţifră la numărulă locuitori­loră, găsimă 23,93 morţi la 1,000 de locuitori, sau 41,79 locuitori la 1 mortă. Cea mai mică mortalitate a fostă în anulă 1877 (111,963 morţi), ci cea mai mare în 1880 (163,226 morţi). Clasificândă morţii după sex gă­simă pentru anulă 1884: 65,859 de sex masculină şi 57,949 de sex feminină. După religiune găsimă următo­rele cifre: ortodoxi 114,330, catolici 3166, protestanţi 315, armeni 154, lipoveni 199, mahomedani 926, israe­liţî 4,626, religiune necunoscută 88. Numărulă morţiloră, afară de rare excepţiunî, este tot­d’a­una mai mică dă câtă acela ală născuţiloră. Acesta diferinţă în favoarea născuţiloră produce sporulă continuu de poporaţiune. Raportândă numărulă mor­­ţiloră la acela ală născuţiloră, găsimă pentru anulă 1884: 61,46 morţi la 100 născuţi, 62,79 morţi de sex mascu­lină la 100 născuţi de sex masculină, şi 60,03 morţi de sex femenină la 100 născuţi de sex femenină. Deci vomă clasifica morţii după sex şi starea loră civilă, găsimă, pentru anul­ 1884, urmatorele ţifre: Neinsuraţî 75,767, dintre cari 41,394 bărbaţi şi 34,373 femei; însuraţi 32,473 dintre cari 17,957 băr­baţi şi 14,516 femei; Văduvi 14,842, dintre cari 6,004 bărbaţi şi 8,838 femei; starea civilă necun., 7,726, dintre cari 504 bărbaţi şi 222 femei. După luni, morţii s’au înregistrată în 1884: Ianua­­riu 12,432, Februariu 13,659, Martie 15,354, Aprile 12,467, Maiu 9,638, Iuniu 8,005, Iuliu 8,362, Augustă 9,106, Septemvrie 7,471, Octomvrie 8,395, Noemvrie 9,411, Decemvrie 9,508. »• Aşa dar cea mai mare mortalitate a fostă în lunile Ianuarie, Februariu, Martie şi Aprilie, cu deosebire in luna Martie (15,354 morţi); cea mai mică mortalitate a fostă în luna Septemvrie (7471). Ei după religiune raportulă între morţi şi născuţi este mai mică la israe­liţî, şi mai mare la ortodoxi, şi an­­imă, că câteva persoane au fost­ seduse a­ o sub­scrie, şi acum le-ar părea rău. Asemeni blanchete de „desavuare“ s’au trimisă de către cei dela „Tribuna“ în tote părţile, de unde 1). Ioan Slavici pretinde că şi-ar primi inspiraţiunile. S’a pusă acesta manifestaţiă la cale din partea acţionarilor„ ..Tribunei“ pentru ca să sal­veze pe acăstă cale clandestină »reputaţiunea şi pudorea literară“ a d-lui Ioan Slavici şi să se paraliseze efectulă tăcerei lui obstinate faţă cu admontările şi acusările ce le-a redicată contra lui „Gazeta Transilvaniei“. Scimă că lista clandestină in Braşovă a făcută fiasco şi anevoie credemă, că în alte părţi va fi avută mai mare norocă. —x— La avisulă consiliului sanitară supremă, ministrul­ cultelor­ şi instrucţiunii a inter­zisu, cu începutulă anu­lui şcolară 1886/7, întrebuinţarea în scóle a caieteloră şi tableloră de­scrisă liniate diagonală şi pătrată, fiindă acestea vătămătdre vederii. —x— După datele oficiale publicate de ministerulă culte­­toră şi instrucţiunei, numerulă scolariloră înscriși pe anulă 1885/61 la liceulă gr. or. din Braşovă este de 245, la scóla reală inferiora gr. or. din Braşovă 47, la gimnasiulă gr. or. din Bradă 76. SOIRILE DILEI. In momentulă, când să încheiămă faia ni se co­munică din celă mai sigurii isvoru, că circulă între Românii din Braşov, o listă tipărită în tipografia »insti­tutului tipografică« pe acţii din Sibiu, în care se dice: »Subscrişii aprobămă reserva ce-o păstrază »Tribuna« faţă cu atacurile nemotivate ale „Gazetei Transilvaniei.“ De­clararea se încheie cu cuvintele: „Procedura „Gazetei“ strică causei naţionale.“ Lista acesta este colportată din casă în casă de uină acţionară de frunte ală „Tribunei“ —x— Solgăbireii din comit. Mureşă-turda au trimisă în luna Decemvre a. t. tuturoră notariloră din cercurile loră circulare cam de următorulă cuprinsă: ,D-le notară! Te îndrumeză, ca în tote satele aparţinătore notariatului d-tale, să faci câte o cercetare seriosă şi să scrutezi că unde se află scrierea volantă: »Martirii libertăţii« de D­r. I. C. Drăgescu, R. Sărată, tipografia »Gazeta Sătenului“, 1884. De vei găsi una sau mai multe broșuri, acele îndată să le confiseî și se-mi-le predai mie.* —x— Scólele de stată și comunale din comit. Hunedorei se află într’o stare de plânsă, 4'se inspectorulă școlară în comisiunea administrativă a comitatului, cetindu-și raportulă său. Suntă scóle, care nici lemne de ’ncălijită n’au, și învățători cari, pe lângă aceea că suntă rău plă­tiți, 20­11. pe lună, nici acesta léfa nu sciu de unde și-o voră primi, căci ministrul­ nu vrea să mai dea bani. — Va să fic& nu mai ajungă banii țării, cu tote că scc­­eleră noastre nu se dă nici măcară ună bană frântă din contribuţiunile Românilor­. Şi „patrioţii* mai umblă după ventă , după maghiarisare. —x— In Caghia-mică bântue în mare măsură anghina. In totă 4âna se bolnâvescă de acesta urâtă boala 4—5 băeţi. Principele Bulgariei a adresată D-nei Oteteleşanu din Bucuresci o scrisoare, mulțămindu-i pentru ajutorulă dată în favorulă răniţilor­ bulgari. —x— Câtă de mare e siguranţa publică în Bosnia şi Er­­­egovina, ne spune o corespondenţă din Plevlje dela 18 Ianuarie n. c. Turcii atacă pe furişă pe soldaţi în scapă d’a-i omori. In zilele trecute mai mulţi soldaţi din ar­mata comună au fostă atacaţi în patru locuri Unui ser­gent­ă majoră de infanteriă îi succese să străpungă pe Turcii, cari atacaseră; ună sergentă majoră dela husari însă fă greu rănită ; ună corporală (căprară) fă atacată de doi Turci, cari îi cerură bani ameninţându-lă că-lă omora deca nu le dă. Elă se prefăcă că caută bani, scóase sabia şi despică capulă unuia din Turci. Doi Turci, cari voiau să atace pe ună oficeră de artileriă, fură prinşi şi predaţi tribunalului de răsboiu. Alţi doi Turci năvă­liră asupra unui toboşară. Acesta scóase tesaculă (cuţi­­tulă) şi descăpăţinâ pe ună Turcă. Generalulă Fuchs convoca totă a treia 41 ună tribunală de răsboiu. Sol­daţii mergă 4­ua chiar la apă numai cu escortă Se zice că Turcii suntă aţîţaţi din afară; de cine, nu se seie, pentru că arestaţii refusă a comunica ceva. Asemenea lucruri ne spune şi „Fev. Lapok“. —x— Partida independentă şi dela 48 a hotărltă să pre­­sinte camerei deputaţilor­ din Pesta ună proiectă de lege, care să împedece abusurile la încassarea dăriloră şi competinţeloră. —x— Rîuleţulă Bistriţa a eşită pe neaşteptate din alina sa. Doi băeţi, cari se aflau la ţărmurele rîuleţului, au fostă răpiţi de undele sălbatice. —x— Oraşulă Satu-mare este ameninţată In mare măsură de continua crescere a Someşului. Satele dinprejurulă Someşului suntă aprope tote deşertate de locuitori. —x— Ama comunicată ori, că în comitatulă Hunedoarei restanţele de dare pe 1885 se urcă la aprope o jumătate de milionă de florini, cu tote esecuţiunile făcute cu mare zelă. După raportul­ inspectorului de dare, causa e roua stare economică. —x— D-sora Elena Teodorini, celebra cântăreaţă română, cetindă ca luminătorea ştire, publicată de »Gazeta din Turin,« despre ună copilă naturală ală răposatului rege Alfonsă XII, a trimesă unui viară română urmâtorea telegramă: .Infame calomnii! Domna care reclamă moştenirea este „Spaniolă, nu Română, şi se numesce Helena Sanz; am „fostă durerosă surprinsă şi nu-mi potă stăpâni indig­narea, după cum puteţi să vă închipuiţi.* —x— Pentru continuarea fortificaţiunilor­ Bucurescilor­, guvernulă română a intrată în tractări cu grupulă fi­nanciară din Berlină Bleichröder-Diskonto-Gesellschaft pen­tru procurarea banilor­ necesari. Se dice că resultatulă tractăriloră va fi favorabilă. —x— In privinţa reformei înveţământului secundară în România noulă proiectă de lege, zice »România Liberă,« prevede două feluri de licee: clasice şi reale, pentru bă­ieţi ; internate şi externate, pentru fete; împune o taxă copiiloră de străini; simplifică administraţiunea şcoleloră; sporeşte orarulă şi onoraruiră profesoriloră; înlocuieşte sistema concursurilor­ de astăzî prin numirea la provi­­zorată, in scălele de băieţi, a tinerilor, cu studii supe­­riore şi cu practică pedagogică, rămânăndă ca trecerea la titlulă definitivă să se facă în urma unui examen­ de erudițiune în specialitate și a unei probe practice, or, în scólele de fete, a absolventelor­ scóalei normale superioare, rămânând­ a face nouă probe; la numirea definitivă curtea disciplinară este compusă din trei membri ai înaltei Curţi de Casaţie, din trei profesori universitari, traşi la sorţi şi din rectorul­ Universităţii, după circum­scripţia. In camera deputaţilor­ din Bucuresci, d. deputată Iepurescu a ceruta ministrului de externe să-i comu­nice corespondenţa urmată între guvernulă română și celă bulgară, privitoare la închiderea scelei române din Turtucaia. —x— Guvernulă română are intențiunea să propună, catrac­­tările pentru reinoirea convențiunei comerciale cu Austro- Ungaria de astă dată să se facă în Bucuresci, pentru că in 1876 s'au făcută in Viena. —x— Ună corespondentă din Lampalanka comunică lu­cruri îngrozitore despre purtarea Bulgariloră. Moha­­medanii suntă aruncaţi în temniţe şi maltrataţi în celă mai crudă modă. In contra bieţiloră Români din cer­­culă Vidinului, cari în timpulă invasi­unei Serbilor, au stată liniştiţi, se esercită cele mai draconice represalii. Bulgarii îi împuşcă cu grămada său celă puţină le ra­­pescă libertatea pentru timpă nehotărîtă. Deci supuşii Bulgari sufere asemenea tractare, se poate închipui ce su­feră supuşii streini. Ună comerciantă a fostă condamnată la 25 de beţe. Alţii au fostă daţi peste graniţă, alţii duşi pe josă sub escortă în interiorulă ţării ş. a. Dăcă acestea vor­ fi adevărate, atunci rău debutez. Bulgarii după victoriile lor­. —x— Guvernulă bulgară a comandată patru baterii (7.5 cm.) şi două baterii (6 cm.) tunuri de munte, şase tunuri de oţelă (15 cm.), cincisprezece tunuri de munte cu muniţiune, patru baterii de câmpă complete (9 cm.) şi 4000 de carabine Remington. Acestea au să se pre­dea Bulgariei în termină de 25 de 4He- Ceva despre Românii din Lugoşin. Lugosă, 20 Ianuarie 1886.’) Onorate D-le Redactoră! Multă desmerdatură prin­cipe „Carnevală“ şi-a introdusă domnia din ăstă timpă la Românii lugoşeni prin o serată de cântă şi danţă aranjată de reuniunea română de cântări şi musică din locă la 18­1.­­ Amintita serată s’a ţinută în frumuşica şi cu gustă aranjata sală dela noulă hotelă „Concordia“ proprietate a comunităţii bisericesc! gr. or. din locă. De cu timpă sala era îndesuită de ună publică alesă şi numărosă şi cu desăvârşire aprope română. Mai bine representata la acesta serată era secsulă gingaşă. Câte gândiri nu mi s’au strecurată prin minte, la aspec­­tul­ unei societăţi române atâtă de frumoase! Cugetamă în mine: Dóamne! Câte lucruri mândre şi frumoase nu s’ar putea face şi la noi pentru neamule nostru, asta ei atâtă de urgisită şi batjocorită, deca acele respectabile ma­­froane, aceste gingaşe mlădiţe, acei bătrâni, bărbaţi, juni şi tineri plini de vigore şi speranţă, deca toţi ca unulă şi unulă ca toţi intr’ună gândă cu încredere în D­ieu şi în puterile nostre amu lucra umără la umără în ar­monia, unire şi bună înţelegere pentru promovarea bi­nelui şi a prosperităţii lui. Dar vai! să pote că mă înşelă eu — şi vrearea şi ca aşa să şi fiu — dar paremi­să că: „A pismei rău­tate şi orba neunire“ s’a oprită de vorbă şi cu Românii lugoşeni, căci altmintrelea nu potă presupune pentru ce — precum la jocă şi voiă bună — nu ne putem­ă în­truni şi la alte afaceri poate cu multă mai momentese, decătă o serată musicală. *) Dela ună altă corespondentă. — Red.

Next