Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)

1886-10-14 / nr. 231

Nr. 231. GAZETA TRANSILVANIEI. bulgara a făcută totu ceea ce era obligata prin legi să facă, dar de acum înainte există pentru densula posibi­litate de a ține în semă dorințele puterilor­ și să se si­­lescă a stabili o bună înțelegere cu densele, fără a se depărta de datoriile ce­­ impună Constituțiunea. — Guvernatorulă generală ală Varșoviei, generalulă Gurco, a primită o scrisoare autografă a Țarului cu pro­punerea să primeasc o postură de comisară estraordinară în Bulgaria. Gurco răspunse, că se simte forte măgulită prin noua dovadă de încredere din partea Țarului, dar crede că acțiunea sa numai atunci ar avea succesă, când ar fi sprijinită prin putere militară. Generalulă Gurco primi după aceea o depeșă cifrată a Țarului și plecă imediata la Petersburgă. — Gazeta germană de Petersburgă a primita o scrisoare de la generalulă Kaulbars, în care acesta scrie: „Situația e grea, ba chiară periculosâ pentru mine și pentru Bulgaria. E evidentă că regenții s’au apucată de o luptă cu totulă inegală, încâtă cu greu se voră putea da Indereta fără să-și risce capulă. Aci e motivulă în­dărătniciei loră. Câtă me privesce, eu rămână firmă. Obstacolele mă potă numai oţeli­“ Scrisoarea se închee prin cuvintele: „Cine rîde în urmă, rîde mai bine.“ — Representanţii din Sofia ai puterilor ei străine se vor­ duce la Tirnova numai după terminarea verificării alegerilor­ ce va ţină ca la două săptămâni. In cer­curile guvernamentale se declară, că din causa aceasta cestiunea alegerii prințului va suferi o întârtjiare. In sfe­rele competente mai domnesce părerea, că Sobrania cea mare nu va accepta abdicarea prințului Alexandru; ale­gerea lui fiindă făcută de Sobranie, densa e competentă să nu primească abdicarea, țitarulă „Nezawisimost Bol­­garie“ relevă necesitatea rechiemării prințului Alexandru și adauge, că altfelă ar rămâne alternativa: Unirea per­sonală cu ună altă stată balcanică sau proclamarea republicei. — O depeșă din Constantinopolă anunță, că Țarulă n’are de gând să recheme pe generalulă Kaulbars. Ună articula ală oiarului , Times“ consideră că si­tuaţia s’a agravată. Lumea se preocupă de pregătirile militare ale Rusiei. Corespondentulă din Petersburgă ală lui „Times“ se teme că ocuparea Bulgariei va fi nece­sară în cele din urmă. Zitatul­ „Daily News“ exprimă aceeaşi părere, dar declară că deca patru puteri primescă ocuparea, Englitera va fi în neputinţă d’a se înpotrivi. — Se­­jice că guvernulă rusă a pusă la disposiţia generalului Kaulbars suma de 4 milioane leve pentru afa­cerile bulgare. Rusia printr’o circulară cum și prin con­vorbiri a declarată cabinetelor, că îndată ce Sobrania ar realege pe principele Alexandru, trupele ei voră în­tră imediată în Bulgaria. La Parisă se crede că în afa­cerea Bulgariei, Rusia va merge mână în mână cu Turcia. — Cu tota cererea Rusiei de a pune în libertate pe ofiţerii bulgari, arestaţi pentru că s’au revoltată con­tra prinţului Alexandru, ei sunt­ ţinuţi în arestă şi în primele zile ale lunei Noemvre vor­ fi judecaţi de tribu­­nalulă militară din Sofia. Acusaţii principali sunt: 3 majori, 34 căpitani, 1 capelmaistru, 13 locotenenţi, 19 sub­locotenenţi, în fine 1 sergentă majoră. Peste totă tribu­­nalulă va avea să judece 84 oficerî. Esportula de făină şi de spirta ala Unga­riei în Serbia. Oficială vamală din Belgradă publică nişte date interesante cu privire la esportulă de făină şi de spirtă ală Ungariei în Serbia. In timpulă din urmă industria producţiunei de făină a luată ună avântă mare în Serbia. Din incidentulă acesta în anulă trecută esportulă de făină ală Ungariei în Ser­bia a scăzută cu 33 percente. Scăderea acesta în urma continuei desvoltări a industriei de făină a Serbiei ame­ninţă esportulă de făină ală Ungariei cu o perdere încă şi mai mare pentru viitoră. Cu multă mai rău însă stă lucrulă în privinţa es­­portului de spirtă în Serbia. Pănă acum spirtulă din Un­garia se esporta în măsură însemnată în Serbia, dar în timpulă din urmă s’a dată o grea lovitură esportului de spirtă ungurescă din partea guvernului sărbescă prin aceea, că s’a pusă o dare de consumă de 50°/0 asupra spirtelor­ mai tari de 38° alcoholă. Fiindă spirturile un­guresc­ multă mai superióre în cantitatea alcoholului, sub acésta impováratóre dare de consumă, esportulă loră în Serbia s’a făcută apróape imposibilă. Din causa acésta esportulă spirturiloră ungare în Serbia merge totă spre descrescere. In anulă 1884 s’au esportată din Un­garia în Serbia 800,000 hectolitre spirtă; în 1885 es­­portulă a scăzută numai la 568,000 hectolitre; în cvar­­talulă ală treilea ală anului curentă însă esportulă spir­turiloră ungare în Serbia s’a redusă la cifra numai de 2142 hectolitre. Acesta scădere a esportului spirturiloră ungare nu e speranță se înceteze pănă va susta numita dare de consumă, care este de natură a zădărnici cu totulă pentru viitoră importarea spirturilor­ ungare în Serbia. Comercialii României în 1885. Ministerul­ de finance publică unui tablou de mişcarea comerciului României cu ţările streine în anul­ 1885 comparată cu 1884. După acestă tablou importaţiunile în 1885 se ci­­freaza la 268,539,150 franci contra 294,986,273 în 1884, adecă cu o diferență în minus de 26,447,123 franci. Ex­­portațiunile figureaza în 1885 cu suma fr. 247,968,201 con­tra 184,115,542 în 1884, adică cu 63,852,659 franci mai mare decâtă în 1884. Astfelă, pe când în 1884 importaţiunile coversau exportaţiunile nóastre cu 110,870,073, în anulă 1885 ele nu le mai covârşescă decâtă cu 20,570,949 franci. Prin urmare resultatulă anului 1885 se presintă cu o espor­­taţiune de 63,852,659 franci mai mare decâtă aceea din anulă 1884, şi cu o importaţiune de 26,447,123 mai mică decâtă aceea ce s’a efectuată în 1884. Acestă resultată trebue considerată ca forte satisfăcătoră. Elă răspunde cu linia de conduită economică ce ne­amă trasă şi care e aceea: d’a diminua importaţiunile şi d’a spori esportaţiunile. Diminuarea importaţiuniloră în 1885 se datoresce în mare parte industriiloră ce s’au creată în ţară, pre­cum este pielăria şi curelăria, şi din care s’a importată cu 7 milioane aproape mai puţină decâtă in 1884, mate­riile textile şi derivatele loră din care s’au importată vre-o 10 milioane mai puţină decâtă în 1884 etc. De vomă persiste cu curagiu şi inteliginţă pe calea creării acelora din industrii, cari suntă strînsă legate cu agricultura nóstra, apoi nu mai rămâne îndoielă că vomă ajunge repede a stabili equilibrulă în Bilanţa năstră de comercîu, atâtă de multă sdruncinată în anii din urmă, şi a obţină astfelă o situaţiune economică prosperă. SOIRILE DILEI. Ni se scrie de sub Cibleşiu, cu data 10 Octomvre n. 1886, din comunele Borleasa, Agrieşiu şi Terlişiua, ce forméză ună notarială, locuescă numai Români, câţiva Jidani, Ţigani şi nici ună Ungură. Deşi la părere pos­tulă de subnotară ar fi neînsemnată, totuşi şi în acelă postă trăiescă mulţi omeni în ţără, şi cei dela stăpânire încă nu-lă ignoréze, cum vedemă din următorele: D-lă Vasile Rebreană, subnotarulă din Terlişiua, făcându-se al­ II-lea învăţătură română în Lâpuşulă ungurescă, a ab­­cţisă dela postulă său. Noua alegere a fostă în 23 I. trecută; între concurenţi erau şi 2 Români;—respectivulă pretoră n’a candidată nici pre unulă dintre concurenţii români, ci numai pre 3 Unguri, şi astfelă se alese ună „neaoşă« Ungură cu numele Kaiszler Antal din Torontală, despre care se fice că nu scie nici o bâtă românesce. Aşa se vărăscă în comunele nóastre românesc! ici şi co­lea toate veniturile de prin Ungaria; mă prindă, că peste câţiva ani va fi notară şi acesta; apoi nu suntemă noi Românii oameni toleranţi?«—Mai multă: suntă, prin slă­biciunea loră, toporă de ese. —x— Frigurile „patriotismului“ au începută a-i sgâţăi grozavă pe preoţii ungurescî. Freptură reformată din Rackó apelézá la graţia lui „Ellenzék“, a „Kulturegylet“­­ului şi a întregului publică ungurescă, strigândă după ajutoră, căci naţia le este în periculă. Pe valea Some­şului, începândă de la Deşiu spre apusă, vre-o 70 chilo­­metri distanţă, esistenţa Maghiarilor, abia este represen­­tată prin 2 biserici şi 2 şcole. Z­ice că sunt­ înecaţi de Valahi, copii Ungurilor­ umblă la şcoli valahe, mulţi dintre Unguri şi-au uitată limba, or alţii se ruşinăză să-o vorbescă. Zelosală »patriotă* reverendată încă trimise d-lui Bartha o colecţiune de nume unguresc! purtate de Valahi. —Au începută a’şi cobi »patrioţii“. ' — x— Ni se scrie din Budateleculă de Câmpiă, cu data 20 Octomvre st. n.: „Eri­sera a fostă pe la noi o fur­tună împreunată cu ploaia mare şi caldă ca în Zilele de vérá, tunete şi fulgere grozave ca pe la Rusalii. Tran­dafirii au înflorită a doua oră, precum şi mulţi acaţi şi meri au înflorită ca şi cum ar fi a doua primávérá. Cu­­curutiu'.ă este frumosă.« —x— O codiţă »patriotică« ne citeaza vorbele lui Kos­suth: »Intr’ună stată potă fi mai multe naţionalităţi, der numai o naţiune.« Aşa (Jicem) şi noi; în statulă ungară suntă mai multe naţionalităţi, der numai o na­ţiune şi anume: naţiunea m­aghiaro-româno-croato-slo­­vaco-germano-serbo-ruténe. Ei decá ar fi să facem­ pe chefula codiții, scoțăndă «afară pe Români, Germani, Croați, Slovaci, Șerbi, Ruteni, atunci amu rămâne cu naționalitatea maghiară plus coada et jidano arména et cetera elemente »patriotice“. Să ne spună codița, care din aceste două e națiunea? —x— Ni­ se scrie dela Deşiu, că publiculă de acolo a fostă multă încântată începândă din 27 Septemvre şi pănă în 6 Octomvre prin societatea circusului d-lui di­­rectoră Alexandru Artizelli, în care se află şi ună tineră 1886, română din Turnulă-Severinului, cu numele Ioană Mu­­murleană, alias Condrate. Prin călăritură său esce­­lentă şi producţiunile sale corporale tinerală română a fostă eroula săritură de producţiune, secerândă furtunose aplause şi fiindă rechiămată pe scenă de repeţite­ ori din partea publicului. In una din sălile de producţiune d. Sedlaceck a donată ună purcelă pentru a se sorţi între cei de faţă. Purcelulă l’a câştigată d. notară publică Cră­­ciună Füzes, care însă ne voindă să-lă primescu, purce­lulă sa sorţită a doua oră căştigându-lă ună fiu de Evreu, ceea ce a produsă fóarte mare ilaritate în publică. Cu ocasiunea ultimei representaţiuni directorulă Artizelli a sorţită pentru publică m­ă­cară, de asemenea grătuită, pe care l’a câştigată o croitoresa, dela care însă directo­rulă l’a rescumpărată pentru suma de 50 fl. v. a. Limba de conversaţiune era cea germană. Se autoia din când în când şi câte ună cuvăntă românescă, şi mai arare­ori şi câte ună „Alá szolgája!« Societatea a plecată la Baia-mare. — —x— Intr’o comună din Ungaria ună Evreu intentase procesă unui datornică ală său pentru capitalulă de 15 fl. v. a. împrumutată în anul­ 1870 și interesele de 1 cr. pe săptămână după florenă Ajungăndă procesulă înaintea tribunalului s’a constatată, că purcedăndă în sensulă contractului făcută cu Evreulă, datorniculă ar avea se plâteasca astadl, socotindă dobândă la dobândă, 30,000 fl. v. a. — Și Evreii forméaza isvorulă din care se sporescă elementele „patriotice.“ In ţinutulă Cohalmului secerişulă orăşului a dată ună bună resultată calitativă şi cantitativă, ală porum­bului nu tocmai de mijlocă, ală cartofiloră forte slabă. Târgulă de tomnă din Cohalmă a fostă cercetată de pu­ţini vândătorî şi cumpărători, şi cei cari nu şi-au vân­dută marfa eftină, s’au întorsă cu ea acasă. Din causa eftinătăţii viteloră, chilogramulă de carne de vită costă 20 cr. Se vorbesce, că comandantulă de cârpă ală Ar­­dealului loc. feldmareşală br. A. Schönfeld se va numi la înaintările din Noemvre feldzeugm­eister. O mulţime de înşelătorii a comisă notarulă comu­nală Ferdinand Huszár din Csakathurn, oprindă pentru sine numeroase sume d bani trimise de autorităţi şi privaţi, fără să le trimită la destinaţiunea lor­. Tribu­­nalulă din Canija mare l’a condamnată la 5 ani inchi­­soare corecțională şi la 5 ani perdere de oficiu. Tabla r­­a scăzută pedeapsa la 4 ani arestă corecţională. —x— Sâmbătă a fostă săptămâna, m­ă țeranu sașii din Cârstiană a fostă omorîtu pe câmpă afară din Brașovă, luându-i-se 30 fl. ce-i primise în orașă pentru nisce că­rămidă. Aflămă că ucigaşii suntă prinşi şi suntă doi ţărani şi o ţărancă sasi totă din Cârstiană. —x— In Sura-mare s’a spânzurată la 20 Octomvre n­­ună băiată de 10 ani de frică si nu fiă pedepsită. Consululă Argentiniei in Pesta, Leopold Schnabl, pe când esia dela orfeulă din Viena, fă insultată și lo­vită gravă cu ună bastonă de visitatorulă bursei Kobler. Poliţia a încheiată ună procesă verbală. —x— Ex-capuţinulă Hath, care ameninţase familia dom­­nitore, împinsă de furie şi desperare, s’a înfăţişată de bunăvoiă la căpitanatură orăşenescă din Pojună şi fii dată în mânile procuraturei. —x— In 1884 apăru în tipografia Vajdits din Canija mare ună productă literară „Amor«, de celă mai obs­cenă cuprinsă. Curtea cu juri din Stainamanger a con­damnată în (ilele acestea pe autorulă la trei luni închi­­soare și 100 fl. amendă. Cu ocasiunea venirei sale în Bucuresci Voisin-Bey a fostă însărcinată de g­uvernul­ Română să examineze lucrările podului peste Dunăre şi să-şi dea părerea sa. Distinsulă ingineră francesă după ună studiu amănun­ţită, a îndreptată ministrului de lucrări publice raportulă său care l’a înaintată consiliului technică pentru a-lă e­­samina. Împrejurările din Orienia, voră împiedeca — după cum crede „Cur. Finan.« ţinerea licitaţiunei fixată pentru Ziua da 25 Noem­vrie viitoră. —x— In nóaptea de 18 spre 19 Octomvre n. Slovenii din Laibach au batjocorită din nou monumentală poetului germană Anastasiu Grün. Guvernul­ Italiei se ocupă cu luarea de măsuri în contra jesuiţilor­, cari fiindă goniţi din alte state se gră­­mădescă în Italia. —x— Studenţii institutului tehnologică din Petersburg au

Next