Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)

1886-10-14 / nr. 231

REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢII­NEA 1 BRAŞOVf1, piaţa mare nr. 22. .GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. Pe ană ană 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Romania şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANULUI XLIX. AICECIURILE: O seria garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicat Sorilor I­nsfranonts nu se primoipn. — lUnutoripte nu se retrimita. Luni Marţi, 14 (26) Octomvre. 1886. Din causa S-tei serbatori de Marţi, diarula nu va apare până Mercurî. BraşovI­, 13 Octomvre 1886. De când a păşită pe scenă în Bulgaria tri­­misulu Sultanului Gabdan-paşa, situaţiunea s’a schimbată în desavantagiulă Bulgariloră. Tur­cia face causă comună cu Rusia. Gabdan-paşa abia a sosită în Sofia şi a şi făcută obiecţiuni în contra legalităţii sobraniei convocate la Tîr­­nova şi în contra participării deputaţilor­ rume­­lioţî la alegerea prinţului. Atitudinea trimisului turcescă a produs o mare mâhnire în cercurile guvernului din Sofia, cu toate că se scia, că Gabdan este rusofilă. Gu­­vernul­ bulgară a răspunsă la obiecţiunile de mai sus­ ale representantului Porţii, că regenţa, ca urmaşă legală a prinţului Alexandru, are în­dreptăţirea a conduce administraţiunea ţării, con­formă convenţiunei Constantinopolitane dela 5 Aprile, după formele indicate de împrejurările actuale, îngrijirile ce le-a esprimată trimisură turcescă în privinţa participărei Rumelioţilor, la alegerea prinţului le va lua guvernulă bulgară în consideraţie şi nu va procede în acesta ces­­tiune decâtă numai în înţelegere cu marile pu­teri semnatare. Ceea ce se vorbesce despre rea­legerea prinţului Alexandru sunt­ faime neînte­meiate, ce se lăţescă numai cu scapă de a mări dificultăţile esistente faţă cu Rusia. In fine asi­gură guvernul­ bulgară pe Gabdan paşa, că Bul­garia e decisă a-şi apăra libertatea şi indepen­denţa în toate afacerile ei interne, nu numai faţă cu Ruşii, ci şi faţă cu Turcii. După versiunea cea mai nouă lăţită din Berlină nici una din marile puteri n’ar părtini planulă Rusiei de a ocupa Bulgaria, dar toate ar fi de acordă ca Rusia să ia rolul o conducătoră în delăturarea actualei crise bulgare. Ce va să­­jbcă acesta? Are dreptate „Neue freie Presse“, când afirmă că într’o afacere, dela care depinde poate pacea Europei, nu s’a întâmplată să fiă atâta nesiguritate, ca acum, ceea ce dovedesce, că afară de Rusia nici una din marile puteri nu e hotărîtă încă, ce atitudine să ia în cestiunea bulgară. Puterile nici nu se opună, dar nici nu aprobă. In modă energică procedă numai cei din Petersburg, şi cei din Sofia, cari se luptă încă bărbătesce pentru independenţa loră. In filele din urmă s’a făcută urăşi m­ă schimbă de note importante între guvernulă din Sofia şi representanţii Rusiei Nekliudov şi Kaul­­bars. Aceştia se plânseră că guvernul­ a to­lerată o mulţime de crudelităţi, violenţe şi tâl­hării ce le-ar fi comisă autorităţile la alegeri ş. a. Guvernulă bulgară cere acum să i se a­­rate cu numele şi în specială toţi făcătorii de rele, ca să-i potă pedepsi, căci lui, guvernului, nu-i e cunoscută să se fi întemplată asemeni fărădelegi. La acusaţiunile neîntemeiate şi provocatore ale agenţilor­ diplomatici rusesci, miniştrii din Sofia răspundă cu multă tactă şi cu mare mo­­deraţiune, bine sciindă că este în jocă esistenţa ţărei loră. Bulgarii purta o luptă bărbătescă şi plină de energie, dar nimeni nu-i ajută, ei suntă şi rămână singuri faţă cu puterea covârşitoare a Ru­siei. In 19 (31) Octomvre are să se întrunască marea adunare naţională în Tîrnova, membrii guvernului Stambulov, Radoslavov şi Mutkurov au şi plecată la Tîrnova. Cu toate silinţele ce şi le-au dată oamenii de stată bulgari, n’au putută însă se reuşască a îndupleca pe tote puterile să trimită pe consulii loră să asiste la marea so­­branță. Numai Anglia şi Italia voră trimite, precum ne anunţă telegrafulă, representanţii loră la adunarea naţională bulgară. Generalulă Kaulbars, care a sosită Vinerea trecursă în Sofia, s’a grăbită să conjure din nou de regenţii bulgari, ca să nu margă la Ternova şi să amâne Sobrania, căci acesta este „voinţa Ţarului.“ Miniştrii bulgari n’au ascultată şi s’au dusă în vechia capitală,ca să conducă Sobrania ce se va întruni peste șăse­­z­ile. Pastilă acesta decisivă nu poate rămâne far’ de urmări grave. De ce feliu voră fi aceste ur­mări, nimeni nu poate prevedea. Cu ocupațiunea, se­­jice, nu se voră grăbi Rușii, dar cu atâtă mai multă voră lucra agenții rusesci spre a răsturna regenţa actuală bulgară şi a aduce la cârmă pe Zancovişti, pentru ca cu ajutorul­ loră să devină stăpâni absoluţi peste Bulgaria. In strîmtorarea loră Bulgarii au trimisă la Petersburg o deputaţiune, ca să încerce a re­câştiga graţia Ţarului. O grea problemă, care nu credemă că se va putea resolva în favoarea Bulgarilor­. Deputaţiunea se va întoarce cu m­ă­cară de dojene şi ameninţări. Aceasta va fi totă ce va dobândi. Toata greutatea situaţiunei se concentră în alegerea viitorului principe bulgară. Rusia cere amânarea Sobraniei, pentru că are de scopă a zădărnici chiar alegerea unui nou principe, are de gândă a face cu timpul­ din Bulgaria o pro­vincia ruseasca în toatá forma. In asemeni împre­jurări e de cea mai mare importanță ceea ce se va petrece în Tîrnova în ce­ele urmatoare. Austro-Ungaria şi România. Cetimă în oficia sa , Voinţa Naţională“ din Bucuresci. Telegrafulă ne-a adusă acum câteva diile scriea că guvernul­ monarhiei vecine a renunţată să mai insiste pe lângă companiile de drumă de feră austro-ungare pentru a le face să denunţe tarifele unioniste cu Ro­mânia. Se scie în ce stare acută ajunsese relaţiunile eco­nomice ale ambelor­ ţări, după întocmirea şi votarea ta­rifului autonomă de către guvernă şi parlamentă. Gu­vernulă austro-ungară nu a stată­ună momenta la în­doială pentru a pune în aplicare măsuri de retorsiune în contra nostru. Acum câteva luni amă publicată în colonele acestei foi tablourile indicândă sporurile de taxe asupra productelor­ române la intrarea loră în Austro- Ungaria. Din fericire, tote aceste măsuri n’au putută avea vre-o mare înm­urire asupra comerciului nostru de es­­portă. Amă dovedită... cu cifre din documente oficiale, că întru câtă privesce esportului nostru de cereale nu amă suferită mai nimică. Din tabele indicândă trans­­portulă cerealeloră pe căile nóastre ferate în anulă acesta... resultă de asemenea că producătorii noştri au trimisă şi acum căţimî mari de cereale peste fruntarii întocmai ca şi în anii trecuţi. Ce e dreptă, esportulă nostru în locă de a urma calea spre Austro-Ungaria, a începută a’şî croi drumuri şi debuşeuri noi. Pentru noi însă este cu totulă indiferentă cestiunea de a şti unde vomă esporta; lucrulă de căpeteniă este să esportămă. Singura ramură în care amă suferită a fostă ex­­portulă de vite, dar aci răulă nu provine din causa vo­­tarei tarifului autonomă, și înainte de a ne aplica mă­surile ei de retorsiune Ungaria nu primea vitele noastre. Tocmai acesta faptă a avută dreptă resultată la noi a­­doptarea unei politici economice mai energice... Denunţarea tarifelor­ unioniste, ce e dreptă, ne-ar fi lovită într’ună modă simţitoră, căci ar fi paralisată o mare parte din comercial­ nostru de cereale, care-şi ia drumul­ prin Austro-Ungaria spre Germania, Sviţeia, Italia sau alte ţări... şi ar fi trebuită să căutămă căi noi şi ceva mai îndelungate, cum e buna era drum­ulă Rusiei, pentru a ajunge în Germania. Ar fi trebuită în acelaşi timpă să dămă o desvoltare câtă se poate de mare co­merciului nostru maritimă, pentru a ocoli astfel­ obsta­colele ce ni se puneau în cale. Deci acăstă măsură însă nu putea să ne convină nouă, cu atâtă mai puţină densa convinea drumuriloră de feră austriace, cari prin perderea clientelei loră ro­mânesci ar fi perdută cea mai mare parte din câştigu­rile loră. Totă atâtă de crudă lovită ar fi fostă şi compania de navigaţiune pe Dunăre, care ne mai arăndă ce transporta ar fi căciută într’o situaţiune disperată. Austro-Ungaria nu putea deci să ne lovăscă pe noi prin acestă mijlocă de retorsiune fără a se lovi mai întâiu pe dănsa într’ună chipă multă mai durerosă. Situaţiunea este deci acuma limpede de tată. Aus­tria renunţândă de a ne mai combate pe terenul­ lup­tei de tarife, care poate fi de aci înainte atitudinea ei faţă cu noi? ...E mai pre­susă de ori ce îndoială, că gu­vernulă monarc­hiei vecine a voită prin acesta să-şi arate disposiţiunile sale împăciuitore faţă cu noi. Nu ne-am­ îndoită de altminteri că mai curăudă sau mai târejiu re­laţiile economice încordate între noi şi vecinii noştri nu puteau să rămână multă timpă neschimbate; avem­ prea multe interese comune, pentru ca să nu dorimă şi unii şi alţii o grabnică îndreptare a situaţiunei. Ori­ce pasă seriosă şi sinceră se va face, care ar putea să pună capătă acestei stări de lucruri, va fi bine-venită. Nu hrănimă simţimente duşmănesc! contra nimănui; dorimă din contră să stămă cu toate statele în cele mai bune le­gături, cu singura condiţiune neapărată, ca drepturile şi interesele nóastre să nu fiă atinse... Astăciî avemă şi noi ună plană bine croită în acésta privinţă şi dela care nu ne vomă putea abate cu nici ună preţă. Cu nici ună preţă nu vomă putea renunţa la hotărîrea nostră nestră­mutată d’a cere, în schimbulă foloselor, ce vomă acorda, libera intrare a grânelor­ şi a vitelor­ nóastre şi în ace­laşi timp, d’a stabili mici taxe protectore pentru indus­triile, cari se potă întemeia şi desvolta la noi în terţ.... Nici pretenţiunile nostre nu suntă aşa de mari pen­tru ca să ni se potă imputa că, în dorinţa nostră d’a ne întări pe terenură economică, voimă pentru noi to­­tulă şi că nu acordămă în schimbă nimică. Crisa bulgară. In foile ruse vine o plae de acusărî contra Germaniei şi Austriei. Katcov acusă pe aliaţi, că întărită pe re­genţii bulgari contra Rusiei. Rusia fiindă legată prin arangiamentele de la Skiernewice şi Kremsier a trebuită să trimetă pe Kaulbars, fără să-i fi dată la mână mij­­loacele spre a şi­­procura respectă. Totă odată cabi­­netul­ rusă aştepta sprijinulă Germaniei şi Austriei, spre a înfrânge resistenţa regenţilor­. Acum Rusia află din articulul­ fetei „Fremden-Blatt“ din Viena în ce moda agenţii Austriei şi Germaniei arată amiciţia pentru Rusia. La acestă bănuială, aruncată asupra amiciţiei puterilor­ vecine, se alătură şi alte foi. Aşa „Sowremenia Izwestia“ aminteşte răsboiulă din Crimea şi cjie, că toate lovitu­rile, suferite de Rusia până în timpul­ mai recentă, pro­vină de acolo, că Rusia a uitată că drumul­ la Cons­­tantinopol, duce prin Viena. Austria trebue să fie dată la o parte în cestiunea orientală şi la nevoe să i se în­frângă resistenţa. In cele din urmă Rusia a răscumpă­rată cu sacrificie enorme două provincii turceşti pentru aliatulă celă falsă şi continuă încă a fi păzitorulă inte­­reselor­ Austriei. — După spusele lui Gadban există o înţelegere între Turcia şi Rusia pe urmatoarele base: Ţarulă garan­­tază integritatea Turciei, reduce despăgubirea de răsboiu şi primeşte dreptulă să ocupe Dardanelele şi să le întă­­rească; totodată s’a stipulată ocuparea Bulgariei de tru­pele ruse şi ocuparea Rumeliei orientate de trupele turceşti. — Generalul­ Kaulbars a adresată o nouă notă ministrului de esterne, d. Nacevici, în care îi comunică hotărîrea Rusiei, de a considera pe viitoră de ilegale toate disposiţiunile regenţei, ce voră sta în contrazicere cu sfaturile date de cabinetulă din Petersburg prin mij­locirea generalului Kaulbars, dupăce pănă acum sfaturile bine-voitoare au fostă nesocotite şi s’au făcută alegerile pentru Sobrania cea mare.­­ Contrariu depeşel­ră de sorginte rusăscă „Frem­denblatt“ constată că nu poate fi vorba de anarchie în Bulgaria, nici de condiţiuni ce potă compromite ordinea sau pacea ţării pănă la întrunirea Sobraniei. Guvernulă

Next