Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1887 (Anul 50, nr. 1-141)
1887-04-08 / nr. 77
REIN ACŢIUNEA ŞI AIUWININTRAŢIUNEA BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ..GAZETA» IESE IN FIECARE DI. Pe ane anu 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România ţi străinatate: Pe ane 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. w __________ ANULU L. AVUNZIUNII.fi. O seriă garmonda 6 cr. și timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorilor nofranoate nu au priinaapa. — Hanuapripts nu ao rotrămici. BT' 77m Mercurî, Joi 8 (20) Aprilie. 1887. NOU ABONAMENTU la „GAZETA TRANSILVANIEI.“ Cu 1 Aprilie 1887 st. v., s'au începută un* nou abonamentat pe tribiniula Aprilie, Main şi Imim, la care învitămă pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai fetei noastre. Preţulu abonamentului: Pentru Austro-Unpria: Pentru România şi străinătate: pe trei luni 3 fl. „ şase „ 6 „ „ unu anü 12 „ pe trei luni 10 francî „ şase „ 20 „ „ unu anü 40 „ Abonarea se poate face mai uşorii și mai repede prin mandate poştale. Abonațilorii de păn’acum li se recomandă a însemna pe cuponi numerulu fâşiei sub care au primită diarulb. Domnii cari se voră abona din nou se binevoescu a scrie adresa lămurită și a arăta și posta ultimă. Brașovu, 7 Aprilie 1887. Comitetul, centrala electorală din Sibiiu ne surprinde cu convocarea conferenței generale electorale, ce o publicămă mai josu. phemă că ne surprinde, nu fiindcă n’amă fi așteptată să convoace conferența, după cum a şi promisă, şi nu fiindcă n’ar fi timpulă s- o convoace, ci ne surprinde că, după ce a trăgănată atâta timpă pregătirile pentru aceasta conferenţă, acum deodată vine şi o conchiamă în termenul ă de două săptămâni. In apelulă său dela 7 Martie n. 1887 comitetulă din Sibiiu făcuse dependentă convocarea conferenţei dela organisarea cluburilor. Şi era naturală ca una să condiţioneze pe alta. Nu ne este cunoscută cea întreprinsă şi cum a lucrată comitetulă pentru ca să se săverşască acesta organisare câtă mai în grabă şi să i se dea astfel cu posibilitatea de a convoca la timpă conferenţa. Amă aflată numai cu multă părere de rău, că nici cerculatulă dela 7 Martie nu s’a trimisă în toate locurile şi că alegătorii s’au orientată numai dințiare şi după pracsa din trecută, care însă n’a străbătută destulă de adâncă. După a nostra judecată era de aşteptată, ca în gravele împrejurări actuale comitetulă centrală electorală să stea în continuă atingere cu alegătorii şi cu cluburile din toate părţile, să le dea îndemnulă şi instrucţiunile necesare şi să nu se mulţămască numai cu cerculatură publicată în Ziare. Dela bărbaţii, cari se află în fruntea trebiloră electorale era de aşteptată să aducă, celă puţină acum în momentele critice, jertfa de a sta la postură loră şi a supraveghia şi conduce mişcarea alegătorilor români. Deca şi încâtă a corespunsă comitetulă acestei juste şi foarţe primitive cerinţe nu scimă, vedem, însă cu mirare din actulă de mai josă, că convocarea conferenţei pe (ziua. de 25 Aprilie (7 Maiu) a. c. o Intemeieza comitetulă nu pe convingerea, ci numai pe presupunerea, că cluburile s’au organisată, „celă puţină în cele 84 cercuri electorale cari au fost representate în conferenţa din 1884“ şi că „nu lipsesce altceva decâtă să alegâ delegaţi pentru conferenţă.“ Ei bine, decâ lucrulă avea să mérgâ pe pipăite, atunci n’ar fi fost, credemă, superflu ca comitetulă să întrebe şi pe redacţiunea, (ţiarului nostru, ce înformaţiuni are despre mersulă organisărei cluburiloră. Noi n’amă fi întârziată de a-i comunica în casulă acesta, că după înformaţiunile sigure ce le avemă organisarea cluburiloră este departe de a fi sevărşită, că nici în cele 84 cercuri, de cari vorbesce convocarea comitetului, ea încă nu s a terminată şi după toate prevederile cu greu se va putea termina în timpă de 10 pănă în 144 de de aţi încolo. Nici în centrele principale precum în Braşov, Sibiiu, Cluşiu, Blaşiu, Bistriţă, Năsăudă, etc. încă nu s’au ţinută adunări electorale, ba în cele mai multe locuri încă nici nu s’au convocaţii aceste adunări. Presupune comitetulă, că cehi puţină cele 84 cercuri, cari au fostă representate la conferenţa din 1884, voră puté trimite pănă la 7 Maiu st. n. delegaţii loră la Sibiiu. De ce să nu fiă însă representate la conferenţa din ăstră anu toate cercurile locuite de Români? De ce acum deodată atâta grabă chiar cu risiculă ca lucrulă să rămână neisprăvită ? In ală „cincilea“ circulară ală său dela 7 Martie a. c. comitetulă electorală Zice, că în alte periode i s’a imputată din unele părți, că ar fi convocată pre târ’Ziu conferenţele. Este temerea de înoirea acestei imputări, ce l’a îndemnată acum a le da alegătorilor, numai ună termenii de două săptămâni? Noi credemă, că atunci când e vorba de întrunirea conferenţei nóastre generale electorale lucrulă de capeteniă trebue să fiă ca toţi alegătorii noştri să fiă bine representaţî într’ensa. De aceea trebue să presupunemă şi noi la rendulă nostru, că comitetulă este decisă a lua măsurile cele mai energice spre a face posibilă lucrulă acesta pănă la terminula indicată. Ne permitemă însă ai atrage atenţiunea asupra împrejurărei, că la casă când pănă la 7 Maiu aparatură grediu ală cluburiloră nu-șî va putea face pe deplină datoria, comitetul va scăpa poate de imputarea, că a convocații prea târ’Ziu conferența, der nu va scăpa de răspunderea gravă, ce va cade asupră-i la casă când conferența nu va fi completă. Suntemă convinşi că comitetulu din Sibiiu va preferi în casula de faţă mai bine imputarea dintâiu, decâtă cea din urmă. De aceea sperămă că, deca se va convinge, că păna în 7 Maiu st. n. nu voră fi putută alege toate cercurile delegaţii săi la conferenţă, va preferi mai bine de a amâna întrunirea conferenţei generale cu 8—10zile. Pănă la finea lunei lui Aprile st. n. comitetul, se poate convinge despre starea lucrului şi atunci poate să ia măsurile de lipsă spre a ne feri de spectacolul întristătoră de a vedea adunându-se la Sibiiu o conferinţă necompletă. Pentru orice casă însă îi conjurămă pe alegătorii noştri din toate părțile şi mai vârtosă pe conducătorii cluburilor din periodulă trecută electorală, să pună toate în mişcare pentru ca neamănată să se poată țină adunări în cercurile diferite şi să se aleagă delegaţii pentru conferenţa din Sibiiu. Deci alegătorii români nu se vor desbrăca de acelă dolce far niente, care îi ţine amorţiţi, atunci ori câtă de multă timpă li s’ar da, nu le-ar folosi nimica. Noi ne împlinimă datoria publicistică şi le zicem alegătorilor noştri: Cetiţi convocarea de mai jos, la conferenţa electorală a partidei naţionale române şi lucraţi grabnică şi energică aşa cum vă dictez, consciinţa voastra ca Români în aceste timpuri grele! presupune, că celă puţină în cele 84 cercuri electorali, cari au fost representate prin delegaţii lor, în conferinţa din Iuniu 1884, pănă acum s’au organisată cluburile şi că nu lipsesce altceva, decâtă că acelea să-şi alégă bărbaţi de încredere câte doi de fiăcare cercă electorală, ca şi în conferinţele electorale anterioare. Alesă poate fi în aceasta delegaţiune ori care Română chiar şi deca nu locuesce pe teritoriul cercului respectivă, sub condiţiune însă, că să fi fostă trecută nesmintită în listele electorali autenticate şi — în urmarea dispăsîţiutiilor, mai nouă — să fie prevăzută cu certificată despre acelă dreptă ală său, fără care nimeni nu mai este admisă a representa pe alegători. In plenipotenţele, cari se dau delegaţilor, de către cluburi, numele şi connumele, posiţiunea socială şi domiciliulă să fiă scrise câtă se poate mai exactă. Dorinţa de a se alege numai delegaţi de aceia, cari voiescă şi potă participa la coriferenţă, se înţelege de sine. In fine comitetele cluburilor suntă rugate a încunosciinţa pe subscrisulă comitetă centrală de urgenţă despre resultatulă alegerei delegation! prin adresa cătră presidiulă comitetului centrală electorală în Sibiiu strada Orezului (Reispergasse) Nr. 25. Sibiiu, 17/5 Aprilie 1887. Comitetul centrală electorală ală partidei naţionale române din Ungaria şi Transilvania. Convocare, la conferinţa electorala a partidei naţionale române din Ungaria si Transilvania. Conformă îndatorirei luate asupră’şi prin cerculatul său al cincilea din 7 Martie n. ala anului c., subscrisul comitetu alesă în şedinţa conferinţei electorale din 3 Iuniu 1884 convoca prin acesta o nouă conferinţă electorală pe Ziua de 7 Maiu (25 Aprilie st. v.) la Sibiiu. Convinsă pe deplină despre imperioasa necesitate de a se pune din nou în discusiune serioasa şi calmă ţinuta ulterioara a partidei noastre faţă cu alegerile dietale destinate a se face pe ună periodă de cinci ani, comitetul. Din afară. Se vorbesce multă de o distincfiune a ministrului de esterne rusă Giers de cătră Ţarulă. „Journal des Débats“ Zice că aceastá distincțiune nu ’nsemneazá o schimbare a politicei rusesci. „Nordd. „Alig. Zeitung“ observă la acestea: Decorarea lui Giers cu ordinul Vladimir, décá se va face, însemnéazá simplu o aprobare și recunóascere a politicei ce a purtat’o pănă acum Giers și care n’are nevoiă de nici o schimbare. Politica aceasta, care e şi a Ţarului, e pacinică şi cătră Germania poate că indiferentă dor de sigură nu duşmană. Pressa franceză şi politicii revanşei se nutrescă cu speranţa, că va isbucni între Germania şi Rusia ună răsboiu, cu care ar veni şi Franciei momentulă d’a ataca și ea pe Germania. Ar fi însă mai desavantagiosă pentru Francia, decâtă pentru Germania, déca pressa parisiană ar isbuti să întărăscă și să cultive în opiniunea publică aceasta rătăcire. Organulă cancelarului, vorbindă de retragerea lui Deroulăde dela presidenţia ligei patriotice francese, observă: Cu atâtă mai mare activitate desvoltă, ca şi mai nainte, soţulă său de principii, ministrulă de răsboiu Boulanger. Fata oficiosa rusésca „Nord“ din Bruxela arată situaţiunea politică ca îmbunătăţită. Pacea, Zice ea, nu e tulburată prin nimică în acestă momentă. Raporturile dintre Francia şi Germania suntă bune. Atitudinea Franciei față cu Rusia e foarte amicală şi corectă. Intre Berlină şi Petersburgă mergă lucrurile bune. Raporturile dintre Petersburgă şi Viena suntă satisfacătoare. piarulă „La République française“ Zice, că abstensiunea Rusiei în Gestiunea bulgară este fatală regenţiloră şi că rechemarea principelui de Battenberg la tronulă bulgariei ar fi a compromite pacea Europei. Francia continuândă a păstra o atitudine calmă, adauge fata parisiană, și Rusia neabătându-se de la politica sa actuală, Bulgaria va ajunge singură de a se desface de dictatura insolentă a regenţei. Ziarulă „Neue Freie Presse“ constată, că d. Stoiloff a declarată, că puterile ar trebui să resolve acum cestiunea bulgară căci altfel, poporulă bulgară va căuta să se ajute