Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1887 (Anul 50, nr. 142-288)

1887-07-31 / nr. 167

REDACŢIIIXEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEAI BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA» IESE­AN FIECARE pt. pe une anu 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Romania şi străinătate: Pe anui 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. - ------------------­ANULU L. AHDiniDBILE. O seriă garmonda 6 cr. și timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sor!«ort nefreroste nu an oHmarou. — «snmorlot» nu s e retrimită. 167. Vineri, 31 Iulie (12 Augustu). 1887. Brașovu, 30 Iulie 1887. Se putea uşorii prevede, că mișcarea cea mai nouă din a­nului Slavilor­ Austriei şi mai alesă manifestaţiunile pressed celtice pentru sla­­vismi şi pentru solidaritatea cu toţi Slavii din imperiu, prin urmare şi cu Croaţii şi Slovacii din Ungaria, va deştepta mânia şi îngrijirea po­­liticilor­ din Pesta. Cetitorilor­ noştri le este cunoscută în ce modă s­au esprimată în timpul­ din urmă orga­nele de frunte ale Cehilor­ din Boemia asupra egemoniei maghiare-germane; le este cunoscută cum apelează aceste­i fiare la „consciința slavă“ și la comuniunea de interese dintre toate popoarele slave, cu scopă de a face odată finită supre­maţiei, de care sufere acel mai multă sau mai puţină, afară de aristocraţia polonă, întreaga po­­poraţiune slavă a monarchiei. Limbagiulă acesta ală pressei boeme se în­ţelege că n’a putută să-i lase pe Unguri indife­renţi. „Pester Lloyd“ a avută deja o polemiă cu „Politik“ din Praga asupra ideei „solidari­tăţii slave,“ or acuma îşi ridică din nou vocea în contra mişcărei slave din Austria şi începe a ameninţa, după obiceiu. Nu putemă trece cu vederea“ — o fice „Pester Lloyd“ — „că Cehii îşi ţină de „datoriă slavă“ a lor“ ca se dea în viitoră mai mare atenţiune şi oposiţiunei croate şi ca să-i vină în ajutoră; asemenea îşi facă de lucru în modă netrebnică cu Slovacii noştri. Faţă cu partida guvernamen­tală croată ei iau în apărare cu tendinţă clară esprimată pe Starcevici şi noua coaliţiune oposi­­ţională, şi în comitatele din Ungaria de susă se folosescă de ori­ce ocasiune posibilă şi neposibilâ, spre a lăţi în sînulă poporaţiunei slovace ura şi nemulţumirea. Ce ’i dreptă, o pagubă însemnată nu ne-au putută pricinui pănă acuma, şi vomă sta la pândă, ca să punemă la timpă capătă ma­­chinaţiunei otrăvitoriloră de profesiune. Din tóte resultă însă că e metodă în nebuniă, că pe tóta linia s’a pusă în mişcare haita panslavistâ. Şi manifestaţiunile din vorbă nu vină din partea foiloră obscure celtice ; nu, organe de partidă de primulă rangă recunoscute, în care obicinuescă a scrie conducătorii majorității parlamentului de dincolo de Laitha, suntă cele ce intoneaza corulă acesta sălbatică panslavistică.“ E clară că foata tiszaistă se turbură mai multă din causa cochetării Cehilor, cu Croații şi cu Slovacii, şi are toata dreptatea să fie îngri­­jată de acesta, căci stie prea bine, că ura şi ne­­mulţămirea esistă de faptă şi că prin urmare nu le va fi greu Cehilor, de a-şi împlini pretinsa loră datoriă slavă faţă cu Slavii din Croaţia şi din Ungaria. Cu toate acestea „Pester Lloyd“ se preface a pune cea mai mare greutate pe agita­ţiunea unoru foi celtice în contra strînsei alianţe cu Germania. Faptulă, că Cehii au simpatisată totdeauna mai multă pentru Rusia decâtă pentru Germania, îi este bine cunoscută fotei pestane şi de aceea nici că o poate surprinde, deci astăcjl fiarele l°r0 pretindă, că din punctulă loră de vedere slavă n’ar fi nici o nenorocire pentru Austria, deci Germania ar fi bătută în luptă cu Rusia şi cu Francia. Fata tiszaistă ameninţă cu intervenirea Un­gariei în afacerile interioare ale Austriei, poate că se gândesce la ajutorul­ ce — după „Kreuzzei­tung“ — ar­ fi chemaţi Ungurii să-lă dea co­mitelui Taaffe. Der este mare întrebare, deca Cehii în împrejurările de faţă se voră retrage aşa curenda dinaintea ameninţărilor­ unguresci ca altă dată şi déca nu voră răspunde şi ei la ameninţări cu ameninţări. Décá este puţină adevără în afirmarea lui „Pester Lloyd“, că agitaţiunea slavă în Austria se face cu metodă, atunci uşoră s’ar pute, ca una eventuală amestecă directă ală Ungurilor, în afacerile interne austriace să provoce tocmai ceea ce ei voescă să ’mpedece, adecă intrarea panslavismului în monarchia nostra. In totă casulă li se pregătesce Ungurilor­ o grea situaţiune prin mişcarea cea mai nouă slavă. Ungurii puteau să fiă aici fără grije şi să fumeze din pipă în linişte, deci politicii lor­ nu erau aşa de scurtă văzători şi căutau să se împace sinceră cu toate popoarele nemaghiare. Faţă cu Slavii nemulţămiţi de a­ fi însă, ei vor­ ave o periculosa posiţiune în luptă cu Cehii şi pan­­slavismulă acestora se poate folosi cu succesă de arma ce le-o dă însuşi modulă de guvernare ac­tuală maghiară. Şi cum ca le este seriosă Cehilor, cu soli­daritatea slavă o dovedescă escursiunile ce se aranjează din Boemia şi în Boemia tocmai acum, cu scopă de a se întări legăturile dintre popoa­rele slave din monarchie. Aşa au mersă Cehii din Pesta să visiteze teatrulă din Praga, apoi cei din Praga s’au dusă la Laibach cu una trenă de plăcere ca să salute pe fraţii loră Sloveni, şi primarul­ ora­şului a numită acesta întâlnire o „festivitate a solidarităţii slave.“ Ungurii, deci erau politici înţelepţi, puteau să prevocta mişcarea slavă de az fi şi să’i prevină stabilindă înăuntru ună regim­ă dreptă şi echi­tabilă. Atunci nu mai aveau a se teme de panslavismă. Esperiența d le mobilizare în Francia. După cum comunică ,Agenția L'beral, ministrulă de résboiu francesa a pregătită toate ordinele generale privitoare la esecutarea esperienței de mobilisare. S’a şi întocmită redactarea afişelor tt cari voră trebui lipite în regiunea desemnată, nu lipsesce decâtă No. acestei re­giuni şi data „primei­­file« a mobilisărei, car! voră fi adăugate cu mâna în ultimulă momentă, când guvernulă va fi luată o hotărîre în acăstă privinţă. După aceste afişe, ministrulă de resboiu ordonă mo­­bilisarea tuturora statelor­ majore, serviciiloră şi cor­­purilor­ din trupele regiunei hotărîte. Suntă convocaţi şi trebue, la vederea afişelor et, să se ducă la posturile indicate prin scrisorile loră de serviţiu sau libretă: 1. Toţi oficerii afectaţi corpului de armata mobilisată. 2. Toţi oamenii in disponibilitate sau în reservă ai armatei active avend o domiciliulă în regiunea interesată. Oamenii cari ar fi obţinută o dispensă sau o amâ­nare pentru anulă 1887 precum şi cei cari ară fi fostă chiar convocaţi în cursul­ anului nu suntă scutiţi de acestă apelă. Oamenii aşa­­fişi la disposiţiunea autorităţei militare, acei ai serviţiilor­ auxiliare, oamenii armatei te­ritoriale şi ai reservei sale, afectaţi la serviţii speciale, vor­ fi convocaţi prin ordine de aperă individuală. Omenii cu reşedinţa regulată în străinătate în Algeria şi în co­lonii sunt­ scutiţi de a răspunde la apel­. Durata mac­­simă a convocărei este de 30­­file pentru oficeri şi 28 pentru trupe. Oficerii şi oamenii desemnaţi pentru servi­­ţiile speciale vor­ fi totuşi reţinuţi pănă la sfârşitul­ misiunei lor­. De altmintrelea este probabilă că pentru cea mai mare parte a omenilor­ convocaţi, durata apelului nu va trece peste 21 de­­file- Foile celtice şi ministrul­ Gautsch. Asupra cunoscutei măsuri a ministrului de instruc­ţiune Gautsch, prin care se desfiinţăză câteva gimnasii de stat­ celtice şi altora li­ se detrage subvenţiunea, se pronunţă foile celtice cu mare amărăciune. ,Politika scrie: „Asigurămă pe ministrulă Gautsch, că poporulă cehtică înţelege nîştiinţa sa. Elă voiesce să deschidă calea germanisării prin scola... Intrebămă pe ministru'.ă­ preşedinte Taaffe, cum se potrivescă măsurile lui Gautsch cu declarările solemne, ce le-a făcută den­­sulă în numele guvernului în sesiunea din anulă acesta a parlamentului centralii, că guvernulă va fine contă de indreptăţitele pretenţiunî ale majorităţii, rămânăndă fi­delă programei sale ?.. „Narodny Listij“ (fice : „Acum, după ce e gata pac­­tură aust­ro-ungară în partea lui cea mai esenţială, Ma­ghiarii şi Germanii suntă scăpaţi de ori­ce temere şi credă că a sosită momentulă multă dorită de­­a jarnnca masca, a-şi face plăcerea şi a reduce pe Cehi la a­­ceea posiţiune neînsemnată, la care, afară de Poloni său mai bine­­fisă afară de nobilimea polonă, sunt­ reduşi toţi ceilalţi Slavi. E vorba ca Germanii să devină în Aus­tria, ca Maghiarii în Ungaria, singurulă poporă pe care să se razime statuia ; precum în Ungaria limba ma­ghiară aşa să fie aici limba germană singura limba pri­vilegiată, şi precum odinioara au perită în Ungaria de susă gimnasii slovace, aşa ţintescă a procede acum în Austria contra institutelor­ negermane şi în specială con­tra celoră cehice. Măsura ministrului Gautsch este cea dintâiu faptă a nouei ere maghiar­o-ger­mane. Poporulă cehică a ajunsă la pragulă luptei celei mari de apărare. Înainte de toate trebue să scăpămă institutele nóastre, ce suntă ameninţate prin retragerea subvenţiunei de stată.A vilas Narodnau declară pe ministrulă Gautsch de ună contrară naţională ală Cehiloră şi' (fice că aceştia nu se voră mai putea împăca cu elă niciodată. »...Oare ministrulă Gautsch să fi semţită că i-a sosită timpulă? Să fi aşteptată oare numai, pănă ce s’au delăturată greu­tăţile pactului — graţiă jertfeloră aduse de Cehi — spre a se presenta oposiţiunei germane ca ministrulă ei, ca ministrulă limbei de stată germane?... Procederea mi­nistrului Gautsch va provoca o luptă fatală . . . Unde este însă contele Taaffe cu programa și promisiunile sale solemnele? .... Caracteristică este, că foile clericale în frunte cu „Vaterland“ aprobă măsura ministrului Gautsch împreună cu foile oposiționale germane,­­ficăndă că ea s’a luatu numai din considerațiuni bugetare. „Acesta va trebui să nî-o dovedeascâ ministrulă la loculă competentă«, es­­clamă „Politik*. Acăstă foiă declară acum afacerea ca o «afacere de onoare« pentru Intregulă ministeră și pentru parlamentă. Guvernul­ a oprită meetingulă conchiâmată la Hochstadt în afacerea Gautsch. Pe cfiua de 14 1. c. este conchiâmată ună mare meetingă in aceeaşi afacere la Brünn. Kode cehe anunţă că Cehii din Viena vor­ lua parte. Asemenea se va întruni la 28 1. c. în Ungarisch Hradisch ună taboră cehică. Esposiţia slovacă şi guvernulă ungurescu. E botetare la ochi atenţiunea ce o dă guvernulă şi foile unguresci esposiţiunei slovace din Turoţă Sân- Marton, fii de a fi se raportăză despre cea mai mică mişcare şi despre totă ce se petrece acolo. Pănă şi te­legramele de felicitare ce le-a primită reuniunea femei­­lor„ „Jivena“ sunt­ amintite. Şi anume a primită gra­tulări: din Agram dela Franz Folnegovicî şi dela redac­­ţiunea fetei „Obzor“; din Esseg ,dela fraţii Croaţi“ ; din Sofia dela Zachar; din Viena „dela Slovacii din Viena«; din Praga dela doi privaţi; din Bucuresci dela Slovacii de acolo; din Neoplanta, Neusohl, Jolsva, Trencin ş. a. Acésta uimitóare atenţiune ce o dă guvernulă şi toile unguresci esposiţiunei slovace îşi are scopurile ei, negreşită că nu binevoitóare. Guvernulă ungurescu cu totă céta­­patriotică* jidano-maghiară caută pete’n sere şi nodă în papură, dar de ar putea închide esposițiunea ori d’a face pe Slovaci să nu le ticnească festivitățile şi să nu se poata bucura pănă’n urmă de resultatele mun­­cei lor­ materiale şi spirituale. Astfel, o telegramă din Pesta comunică, că gu­vernulă a pusă să se observe câtă se poate de strictă cele ce se petrecă în Turoţă-Sân-Marton, pentru ca în casa de nevoia se intervină. Puternică guvernă ! Desfiinţarea protecţiunei germane în România. Consululă germană imperială din Bucuresci aduce la cunoscinţa tuturor­ supuşilor­ germani de facto în România următorulă emisă: »Guvernul­ imperială germană a renunţată cu data

Next