Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1888 (Anul 51, nr. 1-142)

1888-04-08 / nr. 78

Moţiunea, Administratiunes „Titrara: BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori nefrancate nu se pri­­znescă, Manuscripte nu se re­trimită ! Birourile de an­unciuri: Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescă în Viena: Rudolf Mosse, Hausenstein & Vogler (Otto Maas), Heinrich Sch­abele, Alois Irerndl, M.Dukes, A.Oppelik, J. Dan­­neberg; în Budapesta : A. V. Gold­berger, Antoni Mezei, Eckstein Bern­at; în Frankfurt: G.L. Daube; în Ham­burg: A. Steiner. Preţulu insertiunilor­: o seria garmonda pe o coloana 6 er. şi 80 er. timbru pentru o pu­blicare. Publicări mai dese după tarifă și învoi­ala. Reclame pe pagina al-a o se­­rie 10 cf. v. a. sau 30 bani. AUULIJ LI. „Gazeta“ iese în fie­care toi. Abonamente pentru Austro-Ungaria Pe unu ană 12 fl., pe sese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România si străinătate. Pe unu ană 40 franci, pe sase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. S­e prenume­ră la toate ofi­­ciele poştale din întru și din afară și la doi. colectori. Alonamentuli pentru Brașovu: la administrațiune, piața mare Nr. 22, etagiulu I., pe unăană 10 fl., pe sése luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu ciu sulă în casă. Pe unu anu 12 fl., pe sese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atâtă abonamentele câtă și insertiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 78. Brașovti, Vineri, 8 (20) Aprilie­­ 1888. USToto. abonamentu „GAZETA TRANSILVANIEI“. Cu 1 Aprilie 1888 st. v. s’au deschisu nou abonamentu la care învitămii pe toţi amicii şi spri­jinitorii fetei noastre. Preţulu abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. pe şase luni fl fl. pe unu ană 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unu ană 10 franci. Abonarea se poate face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vor­ abona din nou, se binevoesc­ a scrie adresa lamurita şi a arăta şi poşta ultimă. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“, Braşov­, 7 Aprilie st. v. 1888. Caracteristice pentru situaţiu­­nea interioră în Austria sunt­ a­­cusările ce se facă guvernului Taaffe din partea partidelor­­estreme ale naţionalităţilor­ şi ale Germ­ani­lor , din oposiţiune cu ocasiunea desbaterei generale a budgetului. Mare amărăciune a cuprinsă şi pe naţionalităţile din Austria pen­tru că vedă că cansa lorii nu mai inainteazá. Cu deosebire Cehii suntu de unu timpu Incoace foarte nemul­țumiți cu mersulu lucruriloru. Acestei nemulțămirî a dată viuă espresiune conducetorulu Co­h­­iloru tineri Dr. Gregr într’o vor­bire, care în părțile ei esențiale a fostă aplaudată de intreaga dreaptá. Nu schimbă nimicii din im­portanţa acestei vorbiri faptulu că partida lui Rieger se ţine re­­servată din cause de oportunitate. In fondu Gregr a dată espresiune numai opiniunei publice a popo­rului cehă, când a chemată pe toţi delegaţii cehi ca martori, că Cehii nu mai au încredere în gu­­vernulă Taaffe. Din aceste consideraţiunî aflăm de bine a face cunoscută şi ceti­­torilor­ noştri cuprinsulă vorbirei lui Gregr, care aruncă ore care lumină asupra stărilor­ actuale din Austria. Deputatul­ Dr. Gregr declară îna­inte de tote că elă şi cu soţii sei de principii vor­ vota în contra încuviinţării bugetului. Prin refusul­ lor. Cehii tineri voiescu numai se dea espresiune neli­­niştirei, adencei nemulţămirî şi amără­ciuni ce­a cuprinsă pe poporula boemă din causa direcţiunei şi a modului de procedere ală guvernului actuală. Po­porulă boemă s’a săturată de a mai spri­jini ună guvernă, care nu satisface pos­tulatele lui drepte şi ’lă totă ameţesce cu promisiuni, pe cari nu se gândesce a le împlini. Ce a enunţată guvernulă în progra­­mulă seu, ce este cuprinsă în discursulă tronului dela 8 Octomvre 1879? Acestă mesagiu recunosce şi aprecieză înainte de tote convingerile de dreptă ale poporu­lui boemă şi asigură, că prin intrarea în parlamentară centrală (Reichsrath) a de­­putaţilor­ boemi aceste convingeri de dreptă nu se vor­ vătăma. Care suntă aceste convingeri? Poporulă boemă e convinsă — dice Gregr — că regatulă boemă formeză o individualitate istorică de dreptă publică nedivisibilă, care este legată cu celelalte ţări numai prin sancţiunea p­r­e­g­­m­a­t­i­c­ă, legătură ce se esprimă în ac­­tulă încoronării împăratului Austriei ca rege ală Boemiei. Poporală boemă re­gretă profundă şi d­urerosă, că speranţa lui cea mai fierbinte, de a vede corona ţării sale pe capulă regelui său nu s’a împlinită pănă acuma. Cehii stăruiescă pentru recunoscerea dreptului publică ală Boemiei şi nici nu le vine în minte a face ună secretă din acesta, mai ales după ce însuşi monarchuilă a recunoscută de repeţite ori aceste ve­deri ale poporului boemă şi le-a apre­­ciată în modulă celă mai solemnelă. [Aici citezu Gregr diploma împ. dela 20 Octomvre 1860, rescriptură împ. dela 26 Septemvre 1870 şi promisiunea făcută în rescriptură împ. dela 12 Septemvre 1871 în care se dice că Maj. Sa recu­nosce drepturile regatului și este gata a reînoi acestă recunoascere cu jurăm­ân­tulă său de încoronare.) Când a venită la cârmă guvernulă Taaffe cu programulă lui, poporală boemă spera că acestă guvernă va realiza pro­misiunile Maiestății Sale stăruindă a mo­difica constituţiunea centralizătore şi ni­­velătore în sensă autonomistică. In acestă privinţă poporală boemă s’a amăgită cumplită, căci în locă de a se lărgi com­petenţa dietei sale, autonomia Boemiei a fost în continuu restrânsă. Arată apoi Dr. Gregr, că în dieta re­gatului Boemiei nu se mai tracteză obiecte de valoare mai mare şi mai alesă de valoare politică. Guvernulă actuală de la care se aştepta să fie autonomistă e tată aşa de centralistă ca şi cele premergă­­toare, numai cu deosebirea că lucreză cu ajutorul­ majorităţii autonomiste din par­lamentă. Mai departe discută acelă punctă din programul­ guvernului în care se dice: „Interesele spirituale şi materiale ale tu­­turor­ poporelor­ imperiului le va cul­tiva cu aceeaşi îngrijire şi necurmată guvernulă Meu“. „Intr’una timpă“, dice Gregr, „când principiulă de naţionalitate a devenită celă mai puternică motoră ală vieţei po­porelor“, de sigură că susţinerea naţiona­lităţii este celă dintâiu şi celă mai înaltă interesă spirituală pentr’ună poporă, care se vede ameninţată în asistenţa sa na­ţională. Intr’o asemenea situaţiune se află şi poporală boemă strîmtorată de două părţi de poporaţiunea germană agresivă (Oho! în stânga) — acesta tre­­bue să vă măgulăscă [Rîsete în stânga] postulă avansată ală lumei slave“. Speramă, dice Gregr, că guvernulă actuală va face finită sistemului de ger­­manisare. Adevărată că cabinetulă Taaffe n’a pășită pe cărarea germanisării bru­tale, dar pentru aceea a alesă uină dramă mai periculosă infiltrândă pe ascunsă ve­­ninulă germanisării în poporă. Limba germană este și adi privilegiată chiar în districte curată boeme. Esamenele ger­mane la academiile celtice nu sunt încă nici ac­­ cassate. La drumurile de feră se preferă limba germană. La miliţia sunt rău văduţi oficerii, cari se folosescă de limba loră maternă. In cercurile bo­eme se numescă încă funcţionari, cari nu cunoscă limba poporaţiunei, dovadă că guvernulă actuală şi fără titlulă odiosă de „limbă a statului“ voiesce să susţină preponderenţa limbei germane în Boemia. Dăcă guvernulă ar fi fostă pătrunsă de adevărulă, că susţinerea şi întărirea statului e condiţionată de susţinerea şi întărirea naţionalităţilor­ slave ale sta­tului, ar fi creată de multă o lege de naţionalitate, care să delăture temerea constantă a popoarelor­ pentru esistenţa loră naţională şi să creeze astfelă: pa­­triotismulă austriacă. (Forte bine!­in dreptă.) în privinţa asigurării naţionalităţii nóastre stămă dor tată acolo, unde amă­stată înainte cu 9 ani, adauge Gregr. Dar sub interesele spirituale ale popoare­lor, nu se ’nţelege numai naţionalitatea ci şi libertatea cetăţenască, care culmineaza în dreptulă de a-ş! desvolta naţionalitatea sa şi a şi-o păstra nealte­rată. Nici pe acestă teremă n’a fostă cruţată poporală boemă. Gregr­ vorbesce apoi de modulă cum s’a practicată libertatea pressei sub mi­­nistrulă de justiţiă Prazak, care a supusă pressa arbitriului procurorului. Vorbesce apoi de nenumăratele confiscări de­­fiare, de sentinţele multe pentru înaltă trădare, lesă­ Maj­estate şi alte crime grele, cari facă pe omă să credă, că cetăţenii Au­striei sunt o bandă de criminali. „Na­­rodni Listy,“ foia Celu­lor, tineri, a fostă confiscată sub guvernulă actuală de 811 ori pe când sub celelalte guverne a fost confiscată numai de 150 de ori. Justi­ţia de cabinetă este semnată unui gu­vernă despotică şi pressa în Austria e supusă unei asemeni justiţie de cabi­netă. Nu mai bine ca cu pressa stă lu­­crulă şi cu dreptulă de întrunire. Gregr amintesce aici oprirea banchetului pen­tru Strossmayer în Viena şi dice: „In acelaşi timp­, cănd în Austria se serba moartea împăratului Wilhelm, a învingătorului dela Königgrätz, când foi austriace apăreau încadrate în negru, când deputaţiuni austriace mergeau la Berlină, poliţia a decretată, că nu e per­misă a se da­ banchetă în onoarea lui Strossmayer, a acelui bărbată, care are meritulă, că revoluţiunea din 1848 a pu­tută fi suprimată de regimentele croate [Bravo! în dreptă]. Cunoscuta vorbă, „mulţămirea casei Habsburgii“ are şi adi valoarea ei. [Mişcare] şi popo­rale slave vor­ tine minte aceasta mulţu­mire. [Bravo! în dreapta]. Dar este tot­odată o tristă dovadă câtă de adânc a căciută deja şi aceasta jumă­tate a monarchiei sub tirănia rassei maghiare.“ (Aplause vii în dreapta). Vorbesce apoi Gregr de multele o­­priri de întruniri şi de legile escepţionale introduse de guvernă şi esclavă: „Aus­tria nu e ună stată liberală, nu e nici ună stată absolutistă, ci e ceva mai rău, este ună stată ală arbitriului ministerială birocratică sub masca aşecfemintelor­ con­stituţionale.“ (Aprobări sgomotoase). Critică mai departe starea finance­­lară, care, dice, a devenită mai rea sub acestă guvernă şi resumândă tote întrebă dăcă se mai poate mira cineva, că popo­rală boemă a perdută încrederea în acestă guvernă ? Gregr încheiă d­icenda: „Décá Aus­tria ar fi încurcată odată într’ună răsboiu de unde se vină entusiasmulă poporului, déca majoritatea nu poate privi în stată altceva decâtă o putere inimică şi pe a­­supritorulă inştiinţeloră sale naţionale? Să răspundă la acesta cestiune ministrală de răsboiu; cumcă însă lucrurile au a­­junsă aici, are se mulţumască supremulă comandantă ală armatei acelora, cari au omorîtă însufleţirea pentru dreptă şi a­ventură patriotismului. [Aplause în dreapta] Noi [Cehii tineri] suntemă prea slabi ca să răstarnămă guvernulă, dar pretindemă ca să-și esecute programulă dela 1879. Boulanger cătră alegătorii săi. Genera­lulă Boulanger a adresată a­­legătorilor­ săi din departamentală de Nord următorea scrisore: Ziua de 15 Aprilie va însemna pentru fera datura unei adevărate liberări. Aţi opusă cu curagiu re­­sistenţă tuturoru presiuniloru şi aţi luată posiţiă contra tuturoră tiră­­niiloră. Spre a asculta de consci­­inţa loră, lucrătorii, pe cari au în­cercată a‘i înfrica, ’şi-au pusă în jocă chiar pânea loră de tote chi­­lele. Se cuvine onoare stăruinţei şi bravurei vdstre. Politicii, cari totdeuna au numai se amâne ună programă de pe o­âţi pe alta, pre­textau că nu ’nţelegă profesiunea mea de credinţă. Voi aţi înţeles’o şi cu mine aţi cerutu disolvarea unei camere condamnate la neputinţă şi re­­vizuirea unei constituţiuni nu numai antirepublicane, ci şi usurpatore, căci aceia, cari au votată acesta con­­stituţiune, şi-au adausă în modă arbitrară o putere constituantă, pe care ei au refusat’o alegetoriloră loră. Ceea ce cere Francia şi ceea ce voi aţi întărită sub numele meu, este o adunare naţională constitu­antă, dinaintea căreia dispare ori­ce ambiţiune şi care în republică va da poporului locală celă largă, ce are să-l­ ocupe şi pe care tot­deauna i­ l’au promisă şi din care a fostă sistematică îndepărtată. Interesele noastre suntă acelea ale patriei şi ale republicei, dar re­­publicei şi patriei nu’i este de ajunsă a trăi, ci trebue se o şi scimă protege şi apăra fără nici ună cugetă provocatoră, împreună vomă merge cătră aceasta mare problemă şi, fără a ne lăsa se ne înstrăinămă prin calomnii, asupra cărora tocmai acum aţi pronun­ţată verdictulă vostru, vom lucra ca se facemă republica şi patria respectată şi indistructibilă. Trăiască Francia! Trăiască re­publica ! Ungurii şi legea de pressa absolutistă. Foile unguresci sunt­ forţe indig­nate din causa unei sentinţe aduse de judele reg. de cercă din Ciucă-Sereda contra coredactorului Nagy Imre dela „Székely Nemzet“. Lucrulă stă aşa: „Szék. Nemz.“ publicase una articula vătămătoră la adresa unui advocată şi la adresa procurorului I. din Ciucă-Se­reda, deşi cu numele nici unulă din ei n’a fostă amintită. Ofensații îmânară coredactorului Nagy Imre o declarațiă ca s’o publice în­­fiară, ca justificare. Deoarece înse declarația nu s’a publicată, judele r. din Ciucă-Sereda l’a condam­nată pe coredactorala, amăsurata unei ordinațiuni din 1857, la 50 fl. amendă, seu 5 zile inchisoare. Condamnatală inse nu este redactată respundetorii­ală efia­­rului și de aceea este cu atâtă mai mare înverșunarea foiloră unguresci, cari ceră să’i se dea lui „Szék. Nemz.“ satisfac­­țiune pentru acestă ofensă din partea numitului jude­ț.

Next