Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)
1888-11-26 / nr. 260
Eeaaeiiuaea, Administraţiunea şi Tipografia: BRAŞOVU, piaţa mare Itr22. Scrisori nefrancnsce nu se primesca. Manuscripte nu se retrimite ! Birourile de amanţi; Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescü în Vîena Rudolf Mosse, Haasensiein & Vogler (Oto Maas), Heinrich ScJialek, Alois Herndl,M,Dukes, A.Oppclik,J. Hanneberg ; în Budapesta: A. V Goldberger, AutonMezei, EckstemBemai; Sn Frankfurt: G. L, Haube; în Hamburg: A. Steiner. Preţul inserţiunilor: o seria garmonda pe o coloana 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o pu blicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. .Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cf. v. a. sau 30 bani. „Gazeta“ iese în fiecare cui Abonamente pentru Austro-Dnearia Pe unu anü 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate Pe unü anü 40 franci, pe sósé luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate oficiile poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abonamentull pentru Braşovi: la administration©, piaţa mare Nr. 22, stagiula I., pe unu anü 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. Cu dusula în casă. Pe unu anu 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unii esemplaru 5 cr. v. sau 15 bani. Atâtu abonamentele câtu şi inserţiunile suntu a se plăti înainte. Nr. 260. Braşovt, Sâmbătă 26 Noemvrie (8 Decemvrie) 1888. XI. Braşovt, 25 Noemvre v. Pressa oficiosă germană a începută o straşnică campaniă în contra împrumutului ce Rusia e în ajunu de a-lu face în Francia, Anglia și Germania. Oficioasele germane se esprimă cu hotărîre în contra participării capitaliştiloru germani la noulă împrumută rusescâ, virențiu că acestă împrumută nu ţîntesce conversiunea, cum cjica foile rusescî, ci urmăresce ţeluri multă mai îndepărtate ale politicei rusescî, şi capitaliştii germani ară ajuta scopurile panslaviştilor, cari fraterniseaza cu liga patriotică francesă, prin urmare prin participarea loră ară comite nu numai o erere, ci chiar o crimă. Deodată cu aceasta campaniă, tiiarele oficiose germane se silescă a înfăţişa situaţiunea europena în colori mohorîte şi a arăta, că înarmările Rusiei continuă fără întrerupere. Astfel, „Kölnische Zeitung“ a publicată una interesantă articulă, ce i s’a trimisă din Berlină şi care a făcută sensaţiune. Se zice adecă în acelă articulă, că deşi panslaviştii şi Ţarul nu voes să se facă tocmai acum resboiu, totuşi întreaga activitate a ministerului rusesc de resboiu e concentrată în a mobilisa armata rusă, nu-i vorbă încetă, dar în stilă mare, şi acesta din cauză că prevede posibilitatea unui mare resboiu, cum n’a mai avută şi nici n'a mai purtată Rusia. Trupele se concentreaza încetă-încetă în ţinuturile vestice, unde deja suntă întrunite doue din trei părţi din armata rusă europeana şi cea mai mare parte e adăpostită în cvartire; apoi sporirea pe de patru ori atâta a trupelor de venătorî în ţinuturile vestice, în fine duplicarea deja hotărîtă a batalioanelor, cadrelor de reservă şi alte multe măsuri de felulă acesta arată că se face totulă, că armata rusă se fiă gata de resboiu în momentul potrivită şi la locula dorită. Administraţiunea rusă de resboiu, în lipsa de căi ferate îndestulitare care se lege Rusia cu apusulă şi în neputinţa d’a mobilisa repede, caută a’şi ajuta esecutândă acum cea mai grea lucrare a mobilisării în totă liniştea şi comoditatea în timpă de pace, aşa că pentru momentulă decisivă îi remâne de făcută lucrarea cea mai uşoră, adecă d’a transporta reservele în vestă cu trenurile, care’i stau mai tóate la disposiţiune spre scopul acesta. Foia oficiosă germană 4i°e că, deca Rusia nu voesce se facă tocmai acum resboiu, causa e că voesce se câştige timpă pentru lucrările de mai susă şi că încheiarea unei alianţe cu Francia nu se poate esecuta acum din causa esposiţiunei din Parisă, prin urmare încă nu consideră momentulă potrivită, care de bună seama va trebui căutată totă în cestiunea bulgară. Sosindă acelă momentă, Rusia va fi în posiţiune cu cele doue milioane de soldaţi se’şî accentueze pretensiunile sale şi Ţarulă, oricâtă de pacinică este, nu va întârzia a stărui pentru restabilirea influinţei rusescî în Bulgaria. E forte greu a răspunde, către Austro-Ungaria şi Rusia puté-sevoră înţelege pe cale pacinică asupra intereselor a loră la Balcani sciută fiindă, precum scrie „Köln- Ztg.“, că Rusia e nesăţiosă în pretenţiunile sale. Oficiasa germană zice, că bărbaţii de stată ai Germaniei, care nu are interese directe în peninsula balcanică, datori santă se observe o atitudine împăciuitore şi mijlocitoare; ea crede că Bismark va isbuti a susţine pacea, de aceea şi observă elă o reservă aproape indiferentă faţă cu cestiunea orientală, fără însă a nesocoti îndatoririle ce resultă din alianţa germano-austro-ungară. Şi apoi celă mai puternică temeie pentru susţinerea păcii este faptul, că părțile interesate vor fi chibzui foarte serios, înainte d-a lăsa să decidă sorții resboiului asupra unor posesiuni dubiose. Espectorările fetei oficioase din Colonia cu privire la linia de purtare a politicei germane în cestiunea orientală n’a produsă în pressa din Viena tocmai efecta plăcută. Accentuarea, că Germania nu e împărtăşită directă în cestiunea orientală şi că Bismark o privesce cu mare recela, poate din nou deştepta, mai alesă după campania ziaristică din zilele din urmă, neîncredere în scopurile finale ale aliaţilor din Berlină. E posibilă, că legăturile de prietenie ce pară a se strînge totă mai multă între Ruşi şi Frances!, şi simpatia ce începe a ’şî-o manifesta Ţarulă pentru Frances!, care în zilele din urmă a decorată mai mulţi bărbaţi literaţi de-ai acestora, îndemnă pe cei din Berlină a observa o atitudine binevoitoare faţă cu Rusia, poate chiar o atitudine de a’i face servicii în cestiunea orientală, cu scopă de a împedeca o alianţă franco-rusă. Căci sclută este, că totă atențiunea Germaniei e îndreptată asupra Franciei. Toate măsurile militare ce le iau cei din Berlină au în vedere viitorulă resboiu cu Francia. Chiar în zilele acestea, ministrulă de resboiu germană a spusă în parlamentă, că va cere bani ca se sporesca artileria la granița Franciei, a căreia artileriă e mai numerosă. Ce n’ar jertfi Bismark în peninsula balcanică, numai se potă îngenunchia pe Frances!! FOILETONUL: „GAZ. TRANS.“ (1) CODRU. (Poveste.) A fostă ce-a fostă, că de n’ar fi fostă nu s’ar povesti. A fostă odată ună omă, care era — cum se cfice — putredă de avută. Pământurile lui se întindeau din capă în capă de hotară, și despre bogăţiile lui vorbiau şepte sate. Avea turme de oi, porci, cirecii de boi de nici elă nu soia câte. Cu ună cuvântă avea de tote, ce numai omă pământeană poate pofti dela Dumnezeu drăguțulă, dér ci că era fără nevastă şi-apoi sciți, boeri Dumnevóastre, ce-i casa fără nevastă, făcată fără cheia, moră fără morală. Avut’a elă şi nevastă, o comoră de nevastă numai ca ea, cum nu s’a pomenită alta pe faţa pământului de bună şi de harnică şi de credinciosă. Vorba Românului, s’o pui pe rană. Insâ lumea asta, baga semă, aşa-i lăsată, ca nimenea în ea să nu fiă deplină, fericită. Unulă n’are copii, altulă are câtă Vwtru ‘ ^22.n!v rmft fdf.nl ft n’are alta, destula că nici ună muritor fi cu jugulă vieții în spinare nu poate dice, că elă ar fi deplină fericită. Vorba ceea : tată omulă cu nâcaciurile lui. Ba și care are de toate, aceluia mai într’ună ■ felă, mai într’altulă îi trimite Dumnedeu câte ună sbiciu, ca sâ nu se prea încredă, ci se-şi aducă mereu aminte, că şi peste elă este ună stăpână, din a căruia îndurare trăiescă şi căruia îi datorescă totulă. Şi Dumnedeu are multe sbiciuri, ca sâ’i întorcă la calea adevărată pe cei cari ’şi uită de sine şi se îmbuibă în bunurile lor. Ei! der nu-i sbiciu mai greu lăsată de Dumnedeu decâtă când ţi se ia pofta inimei, mângâierea sufletului, soţia bună şi credinciosă, căci precum glăsuesce o dicală veche, muierea bună e pâne şi sare în casă. Şi ce va se dică a perde o femeiă bună, o scie numai cela ce o păţesee. Omu păţita, ca mulţi dintre noi, era şi omuia nostru, şi era chiar pentru că na vasta i-a rostit atâta de cu credinţă, s’a hotărîtă, în mintea lui, sâ nu se însore de-a doua oră, nu cumva sâ o nimerescâ râu cu a doua însurătore şi sâ se îngrope în pâcate acum la bătrâneţe. Afisă şi a făcuta în tocmai precum afisă, a rămasa văduva. Ela ferbcea, ela spăla, ela găta lucrurile din casă şi tata ela îşi vedea de singurula său copila, una vlăstăraşa scumpa, născuta din cea mai curată dragoste. Şi a fosta aşa de bine, că a voita odată sâ cocă. Dar cică n’avea lopată, căci una vechiă, cea avută, tată era o scorbură, încâtă era peste poate să se mai slugărască cu ea. Sâ te miri şi nu pre, căci de uşoră se întâmplă şi cu celă mai bogată să nu aibă o sculă ori alta la casă. Apoi lipsa, şi ea, printre omeni trebue sâ fiă. Asta-i firea lucrurilor. Acuma ce sâ facă ? Trimete’n vecini. In vecini locuia o văduvă, care pe lângă sărăcia cârpită de ea mai avea cinci fete totă una ca una, bune de mâncată și de făcută ciorobora, dar de alta de nimica’n pască. Copilaşula îi spuse de unde și pănă unde, era nevasta îi dice: „Spune tătâne-tâu sâ mâ ia de nevastă, că va avè lopată şi pe tine te-oi scălda totă în lapte şi-n smântână.“ Codru audindă de una ca asta se pune pe gânduri. Cugetă într’ună chipu, cugetă într’altulă, se frământă, se sdrobesce, căci nu scia ce să facă. De-o parte s’ar fi însurată, se’şi mai împartă şi elă gândurile, de alta se temea de draculă, se temea nu cumva tocmai cu elă se aibă împlinire cânteculă păţitului: Să măchişe, lapte acru, Mă’nsuraiu, luaiu pe dracu. E vorba însă, că de ce te temi nu scapi şi cu câtă întorci şi răstorci mai de multe ori mă lucru în capă, cu atâta mai greu te laşi de elă. Cugeta la starea 3D12STA.IF’A.ZEeJL. Corespondentul din Roma alufierului „Daily Chronicle“ scrie, că în cercurile politiciloru italieni domnesc o mare iritaţiune asupra guvernului rusescă, care de luni de zile lasă neocupata postula de ambasadora în Roma, pe când cu Vaticanulă trateză pentru a încopcia raporturi diplomatice. Guvernula italiană vede în acesta o manifestaţiune duşmănosă a Rusiei în contra alianţei triple. Pe lângă acesta tractările cu Vaticanulă mergă bine şi deja se amintesce cancelarulă dela ambasada rusă din Londra, Butenjev, ca viitoră trimisa rusa pe lângă Vaticana. Din Madridă se anunţă cătră „Daily News“, că ministrulu de esterne alii Spaniei şi-a esprimata cătră ambasadorulă germană mirarea sa, că contele Benomar, fostulă trimisă ală Spaniei în Berlină, a fostă tratata de guvernula şi de curtea germană totă ca representantă oficială ala Spaniei, deşi se notificase rechemarea sa. Guvernului germană i s’au făcută totă odată cunoscute şi motivele suspendărei lui Benomar din postură de trimisă ală Spaniei. In ministerulă rusă de esterne, spune „Grasdanin“, se vor ţine în curândă consultări asupra nouei însemnări a graniţei ruso-suediane. Semnele de graniţă aşediate după hotărîrile tractatului de la Friedrichsham din 1812 au dispărută partea cea mai mare în cursula timpului. Pentru a se împedeca conflictele între locuitorii de la graniţă, se zice că se va face acum o nouă delimitare. Statele unite ale Americei au ajunsă cu bunăstarea acolo, încâtă guvernula nu mai are unde să pună banii ce intră în visteriă. Preşedintele republicei, Cleveland, a adresată congresului întrunită în Washington un mesagiu, în care insistă pentru revizuirea tarifului vamală, care e necesară pentru a împuţina nejustificata şi periculoasa grămădire de bani în visteria statului. Mai cere a se suspenda baterea monedelor ei de argintă. Dările se vor scăde în modă însemnată. Ferice de Americani. Ministrula de résboiu ală Germaniei a declarata în parlamenta că, în fața sporirei artileriei în alte state, se studiază în departamentul sau cestiunea sporirei artileriei germane. Ministrulă de résboiu ală Italiei a depusă în cameră în numele sâu și ală ministrului de marină proiectele de lege asupra cheltuelilor estraordinare pe anul 1888/9 și 1889/90 pentru armată și ma-