Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1889 (Anul 52, nr. 1-24)
1889-01-28 / nr. 23
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 23—1889. a fost o forte retrasă şi de regulă n’a primită audienţe. Visitatorii trebuiau sâ ’și înscrie numele în cela ce se afla în anticameră. Pe fispanulă George Pogány l’a întrebată în limba germană, decă elă e fispanulă? Omulă de încredere ală lui „Kolozsvár“ încheiă astfelă: „Aci (în Deva) în timpulă şederii sale de o săptămână, nimenea n’a aurită dela elă ună cuvântă ungurescă.“ IDUSTUL. Una toastă ală prinţului de corcui serbu. Din Belgradu se scrie cătră „Frkf. Zt.“, că acum câteva z jile prinţulă de cordina, care de câteva luni poftă uniformă de sublocotenentă, adună pe toţi oficerii batalionului său în paiaţă, ca să-i ospeteze. Cu acestă ocasiune se rosti ună toastă pe câtă de neaşteptată, pe atâtă de sensaţională. Comandantulă batalionului toasta pentru capulă armatei, regele Milană, apoi celă mai vechiu căpitană pentru celă mai tinără oficeră ală armatei, prinţulă de coronă Alexandru. Unulă din oficeri se adresă cătră prinţă cu rugarea să ţină o vorbire scurtă, adecă să toasteze. Repede prinţulă Alexandru se ridică şi se făcu o adâncă tăcere. Prinţulă nu făcu vorbă multă, ci invită pe oficerii adunaţi să bea în sănătatea mamei sale. Toţi rămaseră înmărmuriţi, dar repede se desmeticiră, şi ciocăniră deşi pete bătându-le inima, pacharele unii cu alţii. Nu se scie, decă toastulă a avută vr’o urmare pentru prinţulă, din partea tatălui său, care n’a fostă la petrecere. Germania şi Samoanii. Biuroula „Reuter“ vestise, că Germania ar fi declarată răsboiu Samoaniloră. „Nord. Alig. Ztg.“ cice în acestă privinţă, că o declarare de răsboiu în sensulă dreptului ginţiloră, aşaderă din partea consulului ori a oficerului comandantă din Samoa nu e probabilă, deorece n’au avută o astfelă de însărcinare, și apoi lipsesce și dușmanulă căruia să’i declare răsboiu. Tamasesee amic Germaniei. Mataafa însă nu e recunoscută de Germania ca domnitoră. Printr’o declaraţiune de răsboiu l’ară recunosce ca demnitară. E posibilă că soldații germani din Samoa să fi ajunsă într’o stare de răsboiu prin vr’ună atacă de cătră partida lui Mataafa, dar acesta n’are urmările unui răsboiu internaţională. SCMlLJti piua Năsdrăvănii clusiene. La 3 Februarie n. sara se duseră vr’o 40 școlari din institutulă agricolă din Cluşiu-Mănăştură la Cluşiu, ca să continue demonstraţiunile în contra proiectului de lege militară. Deorece se cricea, că în noaptea precedentă vulturală cu două capete a fostă dată jos , de pe casarmă şi călcată în noroiu, şi că manifestaţiunea se va îndrepta în parte contra casarmei, au fost consemnate 4 companii de militari. La amintiţii studenţi se alăturară şi farmaciştii, precum şi câteva sute din cele mai de josă pături ale poporului. Ună comisară de poliţie îi provocă să se împrâştie şi când îl ameninţară, urmară mai multe arestări. Când nici provocarea rectorului universităţii nu folosi nimică, mulţimea fu împrăştiată de poliţie. In suburbii au fostă sparte multe ferestri. De intervenirea oştirei n’a fost nevoiă. * * « Din Blaşiu ni se scrie: Absolventulă de teologia şi filosofiă, d-lă Emilă Viciu, ună tînără de bună speranţă, este numită profesorâ la gimnasiu. — In biserica catedrală s’a oficiată ună serviciu divin pentru răposatulă principe de coronă Rudolfă de cătră Escelenţa sa d-lă Metropolită, încunjurată de mai mulţi preoţi. * * Vieţa sf. Paraschive. „Epoca“ scrie: „Prea sfinţitulă Melchisedec ală Romanului, întru totă venerabilulă decană al Episcopatului nostru, adâncă mişcată de minunata scăpare a moştelor sf. Paraschive din celă din urmă focă ce i-a topită sicriulă, s’a folosită de vacanţele Crăciunului spre a prelucra vieţa sfintei, însoţindu-o cu o istorie a timpului, privitoare la neamur românescă. Noua operă a eruditului prelat-academiciană, pe lângă că va îmbogăţi literatura nostră bisericescă, este de o forte mare însemnătate pentru istoria nostră naţională, întru câtă dă la lumină ună preţiosă documentă necunoscuta pănă acum: O scrisoare a celui din urmă patriarehă bulgară, fericitulă Eftimie, cătră Vasilie Vodă ală Moldovei.“ * * * Studenţi Români medicinişti la spitalele din Parisă suntă 15, şi anume 1 internă şi 14 estemi, şi celoră ce se ţină de ea din Gherla la Deşiu; multe de tote s’au mai cjishat relativă la acâstă trubă, la cea mai adausă şi ună domnă, anumită: „ună fiiiură plugară“ de lângă Gherla în N rulă 283 din anulă trecută ală acestui preţuită chiară, dicândă, că: „relativă la strămutarea episcopiei din Gherla la Deşiu treba e indiferentă, de vreme ce Deşiu lăună oraşă, precum scimă, maghiară şovinistă este. Nu pre ar fi maipotrivită la Baia-mare, unde este mai multă inteligenţă română şi o sofiă şi internată pentru studenţii gimnasiali români şi este în centrul diecesei, şi nu cum e Gherla ori Deşulă în margine?“ Acesta este părerea individuală a d-lui „Ună fitiură plugară“. Are cuvântă d-sa, când s’a esprimată aşa despre Deşiu, şi bine opineză, când pune întrebarea, că nu are mai potrivită ar fi în Baia-mare? Da, lucra firescă, că acolo i s’ar căde mai bine unei reşedinţe episcopesci române şi unui seminară teologică română, unde inteligenţa română în deobşte e în mai mare numără, dară în asta privinţă în deobşte considerată mai potrivită ar fi, ca reşedinţa episcopască în Năsâudă sâ se strămute, unde multă i s’ar căde unei reşedinţe episcopesci şi unui seminară teologică română, fiindă acolo ună gimnasiu română binemeritată pe terenulă culturala ală Româniloră şi întregă oraşulă de Românie locuită. Ună altă Blasiu ar ajunge sâ fiă Năsăudulă! E nacasă însă, că Năsăudulă şi elă cade cam departe, cade asemenea în marginea diecesei. Mai în centrală diecesei este Şomcuta-mare. Dară nu acela este scopulă acestei scrisori, sâ caute, care orasă ore ar fi mai potrivită pentru reşedinţa episcopâscă din Gherla şi celelalte; nu, de vreme ce acestă trebă nu de noi se ţine, ci aşă voi sâ spună Românilor, care se intereseză de acestă seminară teologică din Gherla, că de ce are acela, respective reşedinţa episcopască se strămută din Gherla? Intru câtă sunt informată, şi credă că nu greşită, Hustritatea Sa Episcopală Gherlei Dr. Iaonă Szabó ar fi cerată oraşului Gherlei ca sâ-i dee teritorială, pe care este zidirea hotelului „Corona“ şi pe care se întindă zidirile dela hotelulă numită pănă la biserica „Franciscanilor“; pe acestă teritoriu ar fi fostă apoi să se zidescă biserica catedrală, seminarială teologică şi reşedinţa episcopescă. Intru adevară, nicăiri mai bine nu li s'ar fi şezută în acestă oraş zidirilor acelora, ca în piaţă pe aceea lăture, chiar în faţă cu frumoasa biserică a Armenilor! Insă Armenii din Gherla, omenii baiului, nu au consimţită cu Hustritatea Sa Szabó, ci au făcută fâgăduială, că îi voră da Ilustrităţii Sale locală, ce se întinde pe strada aşa numită: „Felsö-vizucza“, dela zidirea gimnasiului armenescă pănă mai la localitatea de presenţă a poştei, care teritoră dară şi mai mare este decâtă celă de Ilustritatea Sa cerută. La asta însă Ilustritatea Sa nu s’a învoită, obiecţionândă, că pre ară cade de alăture acele zidiri. Cum am înţelesă, Gherla ar fi cerută, sâ se străpună miliţiă aici, ca strămutându-se seminariulă teologică de aici, totuşi să nu piardă venitulă. Iată cum deră a ajunsă pe tapelă ideea strămutării reşedinţei episcopesci din Gherla în oraşul Deşiu, de realisarea căreia cum patrioţii din Deşiu au purtată frică este în deobşte cunoscută tuturora Românilor, din anul trecută, când mai multa ca nici-odată s’a vorbita despre cestă trebă. Din cale afară multă sfară s’a făcuta în ţeră prinjiarele maghiare, că Deşiulă are sâ ajungă a fi valachisuta, decă se voră duce acolo „dacovalahii“ de popi din Gherla şi altele de acestea N’aibă frică Maghiarii, că Românii n’au lipsă de asemenea „Români“, cari sâ facă din Jidovi etc., cum au Maghiarii lipsă de Maghiari noi din Jidovi, Teuţi etc. Noi ne mulţămimă sâ susţineiuă ce avemă, de vreme ce suntemă convinşi. Din părţile Reteagului, Febr. 1889. Petrecerea dinŞieu-Odorheiu. Cu data Şieu-Odorheiu, 8 Ianuarie n. şi cu subscrierea „mă espe“ a apărută în „Gazetă“ mă raportă cu privire la producţiunea teatrală împreunată cu dlanţă, arangiată în Şieu-Odorheiu în folosulă bisericei şi a şcelei române. Acestă raportă fiindă defectuosă, în interesul adevărului va rogă D-le Redactoră a publica în preţuitură chiară „Gazeta“ acestă dare de samă, care pe basa intuiţiunei proprie are de scopă a descrie în modă imparţială decursulă acelei petreceri filantropice. Junimea inteligentă din IS.Odorheiu şi jură, spre a putea rangia o producţiune teatrală şi bală, în lipsa unui locală acomodată, s’a adresată la d-lă conte Klebesburg Zdenko, care cu bunăvoinţă a pusă la disposiţiunea arangiatorilor, spaţiosele sale localităţi gratuită pentru ceea ce primescă şi pe acestă cale mulţămita nostra. Ce privesce resultatulă materială, după diarură de intrare au incursă la cassă 43 fi. Au suprasolvită d-nii: Mich. Blandu notariu 40 cr., Balogh Lazar propr. 1 fi., Somay Ilyes notară 1 fi., Vasilie Tergoveţu învâţătoră, 30 cr. Pompeiu Făgărăşianu teol. abs. 80 cr., SimeonăMoldovan învâţăt. 60 cr., George Micu notară 80 cr., Fejervari Jenö mare proprietară 1 fi., Ionă Cupcea preotă în Magierusă 1 fi. Kremniczki Josef 40 cr. Gavrilă Popă, preotă, 40 cr. Suma 7 fi. 70 cr. Pentru aceste oferte marinime se primască d-nii suprasolvenţi mulţămita nostră. Aşadară venitulă brută a fostă 50 fi. 70 cr. din cari subtragându-se spesele de 25 fi. 20 cr. a rămasă venită curată în sumă de 25 fi 50 cr. în favorulă bisericei şi scelei locale. Acesta este resultatulă materială. Resultatulă morală a fostă însă multă mai satisfăcâtoră, deoarece, deşi diletanţii, cari au jucată „Nobila cerşitore“, afară de d-nii Diugană şi Ghiţia, toţi au păşită prima dată pe bună, totuşi şi-au jucată rolurile loră forte bine şi dela publicul, de toate nuanţele au secerată cu toţii aplause numeroase, pr ospeţii streini îşi esprimau mulţămirea loră surprinejătoare, constatândă în publică, că Românii înaintază. La aceste aplause şi dechiaraţiuni de mulţămire chiar aşa a fostă părtaşă inteligenta şi gentila d-soră Maria Cibocă, care a jucată pe Adelina, ca şi ori care altulă dintre diletanţi. După teatru a urmată joculă, care a decursă cu mare vioiciune pănă în «jiuă. In pausă s’a jucată căluşerulă cu precisiune şi a fostă aplaudată. Aci trebue sâ accentueză, că în ceea ce privesce costumulă naţionala ală fimeiloră române lucrulă stă cu totulă altmintrelea. După ce s’a jucată Căluşerulă, majoritatea d-soreloră române, precum şi unele domne, au apărută în frumosulă costumă românescă, aşa că petrecerei i-au dată ună timbru pitorescă naţională. Nu potă dar pricepe de ce consideraţiuni a fostă condusă acelă raportoră, căci dacă d-sa în adevară a fostă oaspele acelei petreceri, a fostă cu neputinţă sâ nu observe, că în costumă naţională s’au presentatu şi d-sarele : Maria Cupşia (Odorheiu), Anica Tergoveţă (Măgieruşă) , Livreţia Făgărăşiană (Toure), Floarea Popă (Toure), Floarea Diugană (Bethleană) etc., erau numai * * * Concerte de plugari. In Chişoda corală vocala ală plugariloră va arangia în presera de 29 Ianuarie v. concertă cu următorea programă: „Arcaşulă“, esecutată de corală vocală. „Sergentulă“, poesie de V. Alexandri, declamată de coristulă G. Ciorogariu. „Dulce-i vieţa“, esecutată de corală vocală. „Ciobanulă,“ solo, esecutată de învâţ. Paulă Ivi. „Tatarulă“, esecutată de corală vocală. „Cămaşa fericitului“, poesie de C. A. Rosetti, declamată de coristulă Ioană Cionca. „Cucurazulă“, esecutată de corală vocală. „Cântecă vânătorescă“, esecutată de corală vocală. După concert urmeză joculă. Preţuia de persoana BO cr., de familie 1 fi. In Mehala lângă Timişora se arangiază Sâmbătă în 9 Februarie n. în hotelul comunei producţiune publică, la care va escela corală plugarilor români. Petrecerea se va încheia cu jocă. Preţuia de personă 50 cr., de familie 1 fi. Venitură curată este destinată fondului bisericei române gr. or. * * * Versata. In Glimboaca au murită patru bolnavi de vărsată, nouă se află în tratare medicală. Falsificatori de bani. In 23 Ianuarie a compărută înaintea curţii cu juri din Turnu-Severin luină procesă de falsificare de monede. Acusaţii suntă: Titus Robert acusată ca falsificatoră, Corniţiu Bradescu, fostă directoră de prefectură, şi Ştefană Chivărană, fostă poliţai acusaţi ca complici; Merdinger şi Schäfer, soţi, ca complici. Mai mulţi dintre martorii principali lipsindă, procurorulă de curte a cerută amânarea şi curtea a amânată judecarea procesului în sesiunea Aprilie. Banca naţională încă s’a constituita parte civilă. * * * Balti. Sâmbătă in 9 Februarie n. se dă la redută balulă poliţiştiloră din loc. Oraşul Cluşiu pentru a’şi acoperi cheltuelile pentru construirea noului pod de feră peste Someşă, a luată dela Kulturegylet ună îmrumută de 60.000 fi. Ministrulă ungurescă de interne a aprobată negustoria. * * * * * * * * * Bani fără stăpânii. O sumă de peste 600 fi. zace la poliţia din Cluşiu. Lucrul ă stă aşa. Poliţia aflase, că doi birjari de acolo duceau lume albă. Ii urmări şi amândoi mărturisiră, că umilă, Michailă Deak, găsise la Crăciună pe stradă o sumă mare de bani Colegu sau Neculae Pop căpâtâ pentru sine 100 fi. şi se 'nvoiră amândoi sâ nu anunţe că au găsit bani. Astfel, duceau mă traiu, care a atrasă atenţiunea poliţiei. Corespondenţa „Gaz. Trans“. De lângă Napoca, Soluce Dobâca, 8/20 Ianuarie 1889 De multă se mai îndeletnicescă şi cu ideea strămutării reşedinţii episcopesci că poporele nu răsară ec’aşa, ca bureţii după plată. Şi apoi fiindă vorba de Deşiu, unde s’ar zîdi seminariulă nou şi celelalte, residenţa şi biserica catedrală în Deşiu ? In piaţa mare, lângă Someşă, care parte a oraşului mai în fiecare ană pe la primăveră e esundată de Someşă? Ar trebui sâ scimă cum stămă.a.