Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1889 (Anul 52, nr. 1-24)

1889-01-28 / nr. 23

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 23—1889. a fost o forte retrasă şi de regulă n’a primită audienţe. Visitatorii trebuiau sâ ’și înscrie numele în cela ce se afla în anticameră. Pe fispanulă George Po­gány l’a întrebată în limba germană, decă elă e fispanulă? Omulă de încre­dere ală lui „Kolozsvár“ încheiă astfelă: „Aci (în Deva) în timpulă şederii sale de o săptămână, nimenea n’a aurită dela elă ună cuvântă ungurescă.“ IDUST­UL. Una to­astă ală prinţului de corcui serbu. Din Belgradu se scrie cătră „Frkf. Zt.“, că acum câteva z jile prinţulă de cordina, care de câteva luni poftă uni­formă de sublocotenentă, adună pe toţi oficerii batalionului său în paiaţă, ca să-i ospeteze. Cu acestă ocasiune se rosti ună toastă pe câtă de neaşteptată, pe atâtă de sensaţională. Comandantulă ba­talionului toasta pentru capulă armatei, regele Milană, apoi celă mai vechiu că­­pitană pentru celă mai tinără oficeră ală armatei, prinţulă de coronă Alexan­dru. Unulă din oficeri se adresă cătră prinţă cu rugarea să ţină o vorbire scurtă, adecă să toasteze. Repede prin­ţulă Alexandru se ridică şi se făcu o adâncă tăcere. Prinţulă nu făcu vorbă multă, ci invită pe oficerii adunaţi să bea în sănătatea mamei sale. Toţi ră­maseră înmărmuriţi, dar repede se des­­meticiră, şi ciocăniră deşi pete bătându-le inima, pacharele unii cu alţii. Nu se scie, decă toastulă a avută vr’o urmare pentru prinţulă, din partea tatălui său, care n’a fostă la petrecere. Germania şi Samoanii. Biuroula „Reuter“ vestise, că Ger­mania ar fi declarată răsboiu Samoaniloră. „Nord. Alig. Ztg.“ c­ice în acestă pri­vinţă, că o declarare de răsboiu în sen­­sulă dreptului ginţiloră, aşaderă din par­tea consulului ori a oficerului coman­­dantă din Samoa nu e probabilă, deorece n’au avută o astfelă de însărcinare, și apoi lipsesce și dușmanulă căruia să’i declare răsboiu. Tamasesee amic Germani­ei. Mataafa însă nu e recunoscută de Germania ca domnitoră. Printr’o decla­­raţiune de răsboiu l’ară recunosce ca demnitară. E posibilă că soldații ger­mani din Samoa să fi a­junsă într’o stare de răsboiu prin vr’ună atacă de cătră partida lui Mataafa, dar acesta n’are urmările unui r­ăsboiu internaţională. SCMlLJti piua Năsdrăvănii clusiene. La 3 Februarie n. sara se duseră vr’o 40 școlari din in­­stitutulă agricolă din Cluşiu-Mănăştură la Cluşiu, ca să continue demonstraţiu­­nile în contra proiectului de lege mili­tară. Deorece se cricea, că în noaptea precedentă vulturală cu două capete a fostă dată jos , de pe casarmă şi călcată în noroiu, şi că manifestaţiunea se va îndrepta în parte contra casarmei, au fost­ consemnate 4 companii de militari. La amintiţii studenţi se alăturară şi far­maciştii, precum şi câteva sute din cele mai de josă pături ale poporului. Ună comisară de poliţie îi provocă să se îm­prâştie şi când îl­ ameninţară, urmară mai multe arestări. Când nici provo­carea rectorului universităţii nu folosi nimică, mulţimea fu împrăştiată de po­liţie. In suburbii au fostă sparte multe ferestri. De intervenirea oştirei n’a fost nevoiă. * * « Din Blaşiu ni­ se scrie: Absolventulă de teologia şi filosofiă, d-lă Em­ilă Viciu, ună tînără de bună speranţă, este nu­mită profesorâ la gimnasiu. — In biserica catedrală s’a oficiată ună serviciu divin pentru răposatulă principe de coronă Rudolfă de cătră Escelenţa sa d-lă Me­tro­polită, încunj­urată de mai mulţi preoţi. * * Vieţa sf. Paraschive. „Epoca“ scrie: „Prea sfinţitulă Melchisedec ală Roma­nului, întru totă venerabilulă decană al Episcopatului nostru, adâncă mişcată de minunata scăpare a moştelor­ sf. Paras­­chive din celă din urmă focă ce i-a to­pită sicriulă, s’a folosită de vacanţele Crăciunului spre a prelucra vieţa sfintei, însoţindu-o cu o istorie a timpului, pri­­vitoare la neamur­ românescă. Noua o­­peră a eruditului prelat-academiciană, pe lângă că va îmbogăţi literatura nostră bisericescă, este de o forte mare însem­nătate pentru istoria nostră naţională, întru câtă dă la lumină ună preţiosă do­cumentă necunoscuta pănă acum: O scrisoare a celui din urmă patriarehă bul­gară, fericitulă Eftimie, cătră Vasilie Vodă ală Moldovei.“ * * * Studenţi Români medicinişti la spi­talele din Parisă suntă 15, şi anume 1 internă şi 14 estemi, şi celoră ce se ţină de ea din Gherla la Deşiu; multe de tote s’au mai cjish­at relativă la acâstă trubă, la ce­a mai adausă şi ună domnă, anumită: „ună fiiiură plugară“ de lângă Gherla în N­ rulă 283 din anulă trecută ală acestui pre­ţuită chiară, dicândă, că: „relativă la stră­mutarea episcopiei din Gherla la Deşiu treba e indiferentă, de­ vreme ce Deşiu lă­­ună oraşă, precum scimă, maghiară şovi­­nistă este. Nu pre ar fi mai­­potrivită la Baia-mare, unde este mai multă inteli­genţă română şi o so­fiă şi internată pentru studenţii gimnasiali români şi este în centrul diecesei, şi nu cum e Gherla ori Deşulă în margine?“ Acesta este părerea individuală a d-lui „Ună fitiură plugară“. Are cuvântă d-sa, când s’a esprimată aşa despre Deşiu, şi bine opi­­neză, când pune întrebarea, că nu are mai potrivită ar fi în Baia-mare? Da, lucra firescă, că acolo i­ s’ar căde mai bine unei reşedinţe episcopesci române şi unui seminară teologică română, unde inteligenţa română în deobşte e în mai mare numără, dară în asta privinţă în deobşte considerată mai potrivită ar fi, ca reşedinţa episcopască în Năsâudă sâ se strămute, unde multă i­ s’ar căde unei reşedinţe episcopesci şi unui seminară teologică română, fiindă acolo ună gim­nasiu română binemeritată pe terenulă culturala ală Româniloră şi întregă ora­­şulă de Români­e locuită. Ună altă Blasiu ar ajunge sâ fiă Năsăudulă! E na­­casă însă, că Năsăudulă şi elă cade cam departe, cade asemenea în marginea diecesei. Mai în centrală diecesei este Şomcuta-mare. Dară nu acela este scopulă acestei scrisori, sâ caute, care orasă ore ar fi mai potrivită pentru reşedinţa episco­pâscă din Gherla şi celelalte; nu, de vreme­ ce acestă trebă nu de noi se ţine, ci aşă voi sâ spună Românilor­, care se intereseză de acestă seminară teologică din Gherla, că de ce are acela, respec­tive reşedinţa episcopască se strămută din Gherla? Intru câtă sunt informată, şi credă că nu greşită, Hustritatea Sa Episcopală Gherlei Dr. Iaonă Szabó ar fi cerată oraşului Gherlei ca sâ-i dee teritorială, pe care este zidirea hotelului „Corona“ şi pe care se întindă zidirile dela hote­lulă numită pănă la biserica „Francisca­­nilor­“; pe acestă teritoriu ar fi fostă apoi să se zidescă biserica catedrală, seminarială teologică şi reşedinţa epis­­copescă. Intru adevară, nicăiri mai bine nu li­ s'ar fi şezută în acestă oraş zidirilor acelora, ca în piaţă pe aceea lăture, chiar în faţă cu frumoasa biserică a Armenilor­! Insă Ar­menii din Gherla, omenii baiului, nu au consimţită cu Hustritatea Sa Szabó, ci au făcută fâgăduială, că îi voră da Ilus­­trităţii Sale locală, ce se întinde pe strada aşa numită: „Felsö-viz­ucza“, dela zidirea gimnasiului armenescă pănă mai la localitatea de presenţă a poştei, care teritoră dară şi mai mare este decâtă celă de Ilustritatea Sa cerută. La asta însă Ilustritatea Sa nu s’a învoită, obiec­­ţionândă, că pre ară cade de a­lăture acele zidiri. Cum am înţelesă, Gherla ar fi cerută, sâ se străpună miliţiă aici, ca strămutându-se seminariulă teologică de aici, totuşi să nu piardă venitulă. I­ată cum deră a ajunsă pe tapelă ideea strămutării reşedinţei episcopesci din Gherla în oraşul­ Deşiu, de realisarea căreia cum patrioţii din Deşiu au purtată frică este în deobşte cunoscută tuturora Românilor­, din anul­ trecută, când mai multa ca nici-odată s’a vorbita despre cestă trebă. Din cale afară multă sfară s’a făcuta în ţeră prin­­jiarele maghiare, că Deşiulă are sâ ajungă a fi valachisuta, decă se voră duce acolo „dacovalahii“ de popi din Gherla şi altele de acestea N’aibă frică Maghiarii, că Românii n’au lipsă de asemenea „Români“, cari sâ facă din Jidovi etc., cum au Maghiarii lipsă de Maghiari noi din Jidovi, Teuţi etc. Noi ne mulţămimă sâ susţineiuă ce avemă, de vreme­ ce suntemă convinşi. Din părţile Reteagului, Febr. 1889. Petrecerea din­­Şieu-Odorheiu. Cu data Şieu-Odorheiu, 8 Ianuarie n. şi cu subscrierea „m­ă espe“ a apărută în „Gazetă“ m­ă raportă cu privire la pro­­ducţiunea teatrală împreunată cu dlanţă, arangiată în Şieu-Odorheiu în folosulă bisericei şi a şcelei române. Acestă raportă fiindă defectuosă, în interesul­ adevărului va rogă D-le Redactoră a publica în preţuitură chiară „Gazeta“ a­­cestă dare de samă, care pe basa intui­­ţiunei proprie are de scopă a descrie în modă imparţială decursulă acelei pe­treceri filantropice. Junimea inteligentă din IS.­Odorheiu şi jură, spre a pute­a rangia o producţi­­une teatrală şi bală, în lipsa unui locală acomodată, s’a adresată la d-lă conte Klebesburg Zdenko, care cu bunăvoinţă a pusă la disposiţiunea arangiatorilor, spaţiosele sale localităţi gratuită pentru ceea ce primescă şi pe acestă cale mul­­ţămita nostra. Ce privesce resultatulă materială, după diarură de intrare au incursă la cassă 43 fi. Au suprasolvită d-nii: Mich. Blandu notariu 40 cr., Balogh Lazar propr. 1 fi., Somay Ily­es notară 1 fi., Vasilie Tergo­­veţu învâţătoră, 30 cr. Pompeiu Făgă­­răşianu teol. abs. 80 cr., Simeonă­­Mol­dovan învâţăt. 60 cr., George Micu no­tară 80 cr., Fejervari Jenö mare pro­prietară 1 fi., Ionă Cupcea preotă în Magierusă 1 fi. Kremniczki Josef 40 cr. Gavrilă Popă, preotă, 40 cr. Suma 7 fi. 70 cr. Pentru aceste oferte marinime se primască d-nii suprasolvenţi mulţămita nostră. Aşadară venitulă brută a fostă 50 fi. 70 cr. din cari subtragându-se spesele de 25 fi. 20 cr. a rămasă venită curată în sumă de 25 fi 50 cr. în favorulă bi­sericei şi scelei locale. Acesta este re­sultatulă materială. Resultatulă morală a fostă însă multă mai satisfăcâtoră, deoarece, deşi di­letanţii, cari au jucată „Nobila cerşitore“, afară de d-nii Diugană şi Ghiţia, toţi au păşită prima dată pe bună, totuşi şi-au jucată rolurile loră forte bine şi dela publicul, de toate nuanţele au secerată cu toţii aplause numeroase, pr ospeţii streini îşi esprimau mulţămirea loră sur­­prinejătoare, constatândă în publică, că Românii înaintază. La aceste aplause şi dechiaraţiuni de mulţămire chiar aşa a fostă părtaşă inteligenta şi gentila d-soră Maria Ci­­bocă, care a jucată pe Adelina, ca şi ori care altulă dintre diletanţi. După teatru a urmată joculă, care a decursă cu mare vioiciune pănă în «jiuă. In pausă s’a jucată căluşerulă cu precisiune şi a fostă aplaudată. Aci trebue sâ accentueză, că în ceea ce pri­vesce costumulă naţionala ală fimeiloră române lucrulă stă cu totulă altmintrelea. După ce s’a jucată Căluşerulă, majori­­tatea d-soreloră române, precum şi unele domne, au apărută în frumosulă costumă românescă, aşa că petrecerei i-au dată ună timbru pitorescă naţională. Nu potă dar pricepe de ce consi­­deraţiuni a fostă condusă acelă rapor­tor­ă, căci dac­ă d-sa în adevară a fostă oaspele acelei petreceri, a fostă cu nepu­tinţă sâ nu observe, că în costumă na­ţională s’au presentatu şi d-sarele : Maria Cupşia (Odorheiu), Anica Tergoveţă (Măgieruşă) , Livreţia Făgărăşiană (Toure), Floarea Popă (Toure), Floarea Diugană (Bethleană) etc., er­au numai * * * Concerte de plugari. In Chişoda co­rală vocala ală plugariloră va arangia în presera de 29 Ianuarie v. concertă cu următorea programă: „Arcaşulă“, e­­secutată de corală vocală. „Sergentulă“, poesie de V. Alexandri, declamată de coristulă G. Ciorogariu. „Dulce-i vieţa“, esecutată de corală vocală. „Ciobanulă,“ solo, esecutată de învâţ. Paulă Ivi. „Ta­­tarulă“, esecutată de corală vocală. „Cămaşa fericitului“, poesie de C. A. Rosetti, declamată de coristulă Ioană Cionca. „Cucurazulă“, esecutată de co­rală vocală. „Cântecă vânătorescă“, ese­cutată de corală vocală. După concert urmeză joculă. Preţuia de persoana BO cr., de familie 1 fi. In Mehala lângă Timişora se arangiază Sâmbătă în 9 Fe­bruarie n. în hotelul­ comunei produc­­ţiune publică, la care va escela corală plugarilor­ români. Petrecerea se va în­cheia cu jocă. Preţuia de personă 50 cr., de familie 1 fi. Venitură curată este destinată fondului bisericei române gr. or. * * * Versata. In Glimboaca au murită patru bolnavi de vărsată, nouă se află în tratare medicală. Falsificatori de bani. In 23 Ianua­rie a compărută înaintea curţii cu juri din Turnu-Severin l­uină procesă de fal­sificare de monede. Acusaţii suntă: Ti­tus Robert acusată ca falsifi­cator­ă, Cor­­niţiu Bradescu, fostă directoră de pre­fectură, şi Ştefană Chivărană, fostă po­liţai acusaţi ca complici; Merdinger şi Schäfer, soţi, ca complici. Mai mulţi din­tre martorii principali lipsindă, procu­­rorulă de curte a cerută amânarea şi curtea a amânată judecarea procesului în sesiunea Aprilie. Banca naţională încă s’a constituita parte civilă. * * * Balti. Sâmbătă in 9 Februarie n. se dă la redută balulă poliţiştiloră din loc. Oraşul­ Cluşiu pentru a’şi acoperi cheltuelile pentru construirea noului pod de feră peste Someşă, a luată dela Kul­­turegylet ună îm­rumută de 60.000 fi. Ministrulă ungurescă de interne a apro­bată negustoria. * * * * * * * * * Bani fără stăpânii. O sumă de peste 600 fi. zace la poliţia din Cluşiu. Lucrul ă stă aşa. Poliţia aflase, că doi birjari de acolo duceau lume albă. Ii urmări şi a­­mândoi mărturisiră, că umilă, Michailă Deak, găsise la Crăciună pe stradă o sumă mare de bani Colegu­ sau Neculae Pop căpâtâ pentru sine 100 fi. şi se 'n­­voiră amândoi sâ nu anunţe că au găsit bani. Astfel, duceau m­ă traiu, care a atrasă atenţiunea poliţiei. Corespondenţa „Gaz. Trans“. De lângă Napoca, Soluce Dobâca, 8/20 Ianuarie 1889 De multă se mai îndeletnicescă şi cu ideea strămutării reşedinţi­i episcopesci că poporele nu răsară ec’aşa, ca bureţii după plată. Şi apoi fiindă vorba de Deşiu, unde s’ar zîdi seminariulă nou şi celelalte, re­­sidenţa şi biserica catedrală în Deşiu ? In piaţa mare, lângă Someşă, care parte a oraşului mai în fie­care ană pe la pri­­măveră e esundată de Someşă? Ar tre­bui sâ scimă cum stămă.­a.

Next