Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1889 (Anul 52, nr. 244-267)

1889-11-26 / nr. 264

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 264—1889, precede aceştia în lucrarea loru de distrugere? De câte ori amu vorbită des­pre lovirile, ce trebue se le în­­durămă dela duşmanii h­rabei şi ai naţionalităţii nóstre, totdeuna amu disă, ca în mare parte şi pur­tarea nostră este de vină, decă aceste loviri se repeteaza din ce în ce cu mai mare înverşunare, că slăbiciunile noastre, servilismul­ şi nechibşuinţa oamenilor­ noştri încurajeză pe adversari şi-i face să ne despreţuescă. Incidentală memorată din Be­­suşă, ne dă o iconă despre acesta, ne arată trista stare, la care au ajunsă fraţii noştri Beiuşeni în urma terorismului celoră dela pu­tere, pe care mulţi dintre ei îl­ nutrescă printr’o purtare cu totulă greşită şi nech­ibsuită, şi ne esplică încâtva cum de au putută ajunge acolo lucrurile aşa departe. Nu prin aceea, ca voră face aşa micânda curte adversariloră loru, voră dovedi Românii Beiu­şeni, că suntă cetăţeni leali şi credincioşi, ci numai şi numai prin aceea, că-şi voră apera cu bărbăţia şi cu curagială strămo­­şescă dreptulă loră pretutindeni şi în tóte împrejurările şi nu voră suferi ca se fiă ştirbită. Suntemă convinşi, că fraţii Be­­iuşenî ne voră înţelege, vor înţelege cu deosebire durerea ce trebue se ne cuprindă, vedenda cursulă ce sau luată lucrurile la ei şi se voră re­culege pănă ce încă nu va fi prea tardiu! vorba ca oposiţia să voteze cheltuelile pentru curte, care sunta destula de mari. Mai spuse apoi, că ela e republicană, ca şi alţi mulţi din oposiţiune, dér că deocamdată pentru ştirile de adi dela noi nu e potrivită republica, zise apoi mi­nistrului Tisza,, că sufere de creerî, dér preşedintele camerei ila chema la ordine. Ministrula Tisza la rendu-i se lăudă, că spirita ungurescă ca acum n’a fostă de 800 de ani la curte, însemnată a fosta și va remâne șe­dința dela 2 Decemvre n. a dietei, în care posiția naționalităților­ nemaghiare s’a asemenatu, fără voiă, cu posiția scla­vilor u. Deputatula kossutistit Gábor Ugrón, vrendu se dăscălescă pe ministrul­ Tisza că n’a făcuta nimica pentru naţia ma­ghiară, îi impută, că din causa lui e şi adl teritoriu administrativă comuna cu Austria; că în convenţia încheiată cu România pentru delimitarea graniţelor­, graniţa Austriei şi a Ungariei a fost­ înregistrată ca graniță unitară; că Un­garia trebue să fiă unitară, adecă întregă întreguță maghiară, spre a-și împlini problemele; că Austria trebue să lase a se desvolta popoarele sale libera, decă vrea se esiste, se tinută a deveni statu federativa, pe când Ungaria trebue se tindă a’și face o singură naţiune, a de­veni una stată unitară. Pentru Ungaria ideia federaţiunii e ună periculă, însem­­neza disolvarea Ungariei. Idea însă de care e preocupată Ungaria şi pentru viitori, ideia statului unitarii, pentru po­poarele Austriei ar însem­na sclăviă şi lanţuri. Aşaderă după mărturisirea lui Ugran, naţionalităţile nemagh­iare traescu sub „liberala“ şi „constituţionala“ stăpânire unguresca, în stare de sclăviă şi ca în lanţuri şi aşa au de gândă cei dela putere să le ţină şi în viitoru ! Va înţelege ori­ce Română, că oile şi mai triste ilii aştăptă, déci nu va sei se fiă harnica, să-și apere drepturile sale cetățenesc! și naționale. Dinafară. Aproape întreaga pressă ser­­bescâ atacă de câtva timp­, în articul! forte violenți, monarchia austro-ungară. „Liberal“ din Nişă a fostă confiscată în săptămâna aceasta pentru unii articula îndreptată în contra ministrului pleni­potenţiarii austro-ungară. De curând a fostu confiscata, din acelaşti motivu, una alta numera alti aceluiaşti diaru. In cer­curile diplomatice se vorbesce, că mi­nistrula plenipotenţiară austro-ungara din Belgrada, generală Thömmel, a fă­cuta în numele guvernului austro-ungara cele mai seriose representațiun! cabine­tului serbescă pentru atitudinea dușmană a presei sârbesci față cu monarchia ve­cină și la avertisatu, că s’ar putea rupe raporturile amicale dintre amendoue statele. Atacurile foiloru serbescî, şi mai­­ alesă ale celei liberale din Şabaţă, suntă în specială în contra ocupării Bosniei şi Erţegovinei; ba faia din Sabaţă a mersă pănă a aproba faptulă, că doi soldaţi austro-ungari, cari steteau de sen­tinelă, au fostă ucişi pe sub ascunsu, şi a declara acesta faptă ca patriotică. To­todată fata a provocată pe toţi Serbii se omoare în ascunsă pe soldaţii austro­­ungari aflători in provinciile ocupate şi pe toţi Şvabii şi Maghiarii, cari calcă în acele ţări. Înarmările rusesci continuă fără în­trerupere. „Standard“ a primită din Odesa sch­i despre înaintări continue de trupe din Caucasă cătră graniţa sudică şi ves­tică. După sciri demne de încredere, armata ruseasca dela granița vestică a imperiului se sporesce cu o divistă de Cazaci, care are să fiă dislocată în îm­prejurimile dela Carmienetz-Podolsk. 'JsSe’vista, politică. Dinăuntru. Cu ocasiunea desbateri­­lor­ din zilele trecute în dieta ungară, deputatula oposiţională Ivor Kaas a cjis­, că regimulă personalit ală lui Tisza tre­bue so ducă la turburări şi la atentate, şi făcu neaşteptata descoperire, că ele scie — precum a declarata şi Polonyi că scie — cum că cu ocasiunea desba­­terii legii militare se pregătise una atentata la vieţa ministrului Tisza, că dinamita era pregătită şi numai fitilula mai trebuia aprinsa, pentru ca d-la Tisza să fiă aruncata în aeru. Acesta desco­perire a produs o mare sensațiă şi se­­rice, că s’au luatu măsuri se se des­copere cei cari au vrut a se omoare pe Tisza. Kaas i-a atrasă deci ministrului Tisza atențiunea, ea se bage de seama cum guverneaza, or! ch­iar se se retragă dela putere, căcă altfelă îi pota fi numă­rate dilele. Una altă deputată oposiționala, Orban Balazs, a pretinsa, ca se fiă în Buda o curte regescă ungurescă, décâ e „Ei! fraţilor. . . nu sunteţi omeni, ci vrăbii. Unula pentru toţi şi toţi pen­tru unuia, avem ei să stămă . . . dér când e la adecătelea, o luaţi la picioră. Toc­mai aşa s’a întâmplată, când s’au con­jurată vrăbiile contra uliului. Nu tră­daţi, numai nu trădaţi! Voma ţi­ne la­o­­laltă! Când a venita însă uliulă . . huş toate în urzici. Uliulă apucă pe care îi trebuesce şi se cară cu ea. Vrăbiile sară afară: civică, civică .... lipsesce una. Cine lipsesce? Vanica lipsesce. Ei! Vanica nici n’a meritată altfelu. Aşa, fraţiloră, e şi cu voi. Deca nu vreţi să trădaţi, tăceţi mulcomă. Cum s’a acă­­ţată de Sidoră, trebuia, m­ula pen­tru toţi, să isprăvimu cu mişelulă. Nu trădaţi! numai nu trădaţi! Toţi pentru unulă! Dar cum a sărita elu .. . huş, toţi în urzici.“ Se adunară mai desă, totă mai desă, in sfîrşită se înțeleseră se omoare pe ad­ministratorii. In săptămâna patimiloră îi însciinţa administratorală, că în săptămâna Pas­­ciloră, adecă în săptămâna luminată, trebue să facă robotă, să are pentru presti. Asta i-a supărată pe țărani, ei se adunară la Vasilie în curte şi era în­cepută la sfatu. „Déca şi­ a uitată de Dumnezeu, în­câtă cere aşa ceva dela noi, atunci în faptă trebue să­ lă omoare omulă. Aşa, ori aşa, tată ne prăpădim®.“ Şi Petru Mihaeva se însoţi cu ei. Elă era omă tăcută, care nu se unia în păreri cu alţii; densulă îi ascultă şi zise: „Mare păcată aveţi în gândă, fraţi­­loră. A ucide pe ună omă, vi­ se pare aşa uşoru. Dar după ce l’aţî ucisă, ce inimă veţi avea atunci? Rău face el­, rău îi va merge. Se suferimă, fraţiloră“. Vasilie se necăji de cuvintele acestea. „Totdeauna cu vorbe de astea!“ strigă el­. „E păcată să omori uni omu. Fi­­resce, că-i păcată. Der ce felă de omă e ăsta? Păcată este să omori ună omă bună. La unulă ca acesta să-i sucesci gâtulă, așa îi place lui Dumnedeu. Una câne turbată trebue omorâtu de mila oamenilor­. Alți lăsa se traescu este mai mare păcată. Nouă nu ne este iertată să privimă liniștiți, când elă chinuesce omenii pănă le ţâşnesce sângele. Déca pentru acesta va trebui să suferim­ pe­­pedéapsa , suferimă pentru omenime şi omenii ne voră fi mulţămitori. Deca insă noi tăcemă, elă pe toţi ne va strivi. Miheieî vorbesce prostii. Au doră este mai mică păcată, când suntema­mânaţi la lucru în sărbătorile Mântuitorului? Dar tu însuţi nu vei merge la Pasc! pe câmpii.“ La acestea răspunse Miheieî: „De ce să nu mergu? Déca mă tri­mite, voiu aia. Dară uu lucru pentru mine. Dumnedeu scie ală cui păcată este, numai de nu l’amă uita pe Dum­­ned­eu. Eu nu vorbescă, cum mi-am cu­getată eu, frăţioriloră. A răsplăti rău cu rău, nu e după porunca lui Dumnedeu. Tu stîrpesci răulă şi răulă va fi în tine. A ucide ună omă nu este greu, dar sân­gele lui se lipesce în sufletă; tu omori ună omă şi sufletulă tău este pătată cu sânge. Tu îţi crici: ună omă rău am omorîtu; tu îţi diel: unu rău am stîr­­pitit. Tu însă răulă mai rău l’ai făcută în tine. Pleca-te înaintea nenorocirei şi nenorocirea se va pleca înaintea ta.“ Diferite păreri s’au auditu, ţăranii nu s’au înţelesă; unii ţinură cu Vasilie, ceilalţi cu Petru. Ţăranii serbară ântâia oli de Pasc!. Cătră séra vine starostele cu scriitorii şi dice: „Mihaila Semionovici, administrato­rul, poruncesce, mâne să araţi pentru pvăsă“. Starostele se duse cu scriitorii prin totă sătulă şi dete porunca... unii aveau să lucre dincolo de rîu, ceilalţi lângă drumulă celă mare. Ţăranii se tângu­­iau, dar se supuseră. Luni dimineaţa ple­cară şi începură să are. In biserică se tragă clopotele de utreniă, pretutindenea ţină omenii sărbătore.... Ţăranii ară. Mihailă Semionovici se deşteptă, nu mai era tocmai de diminăţă, şi dete o raită împrejură. Femeia lui și fata văduvită (ea venise de sărbători) se gă­tiră se puseră în telega și merseră la biserică. După ce s’au reîntorsi, servi­­toarea puse samovarul­, veni și Mihailă Semlonovici și băură ceaiu. După ceaiu Semlonovici trase cu pipa și cjise să-i vină starostele. SCHULE OILE!. 1 Afacerea Berinde. Cetitorii noştri sciu pre bine, că bravură şi zelosulă pro­­topopă din Seini a fostu luată la ochiu de cătră cei dela putere, pentru purtarea sa românâscă cu ocasia procesului Lucaciu.Nu s’au odihnită contrarii noştri şi atâta au totă bătută la uşa Presfinţiei Sale Epis­copului Szabó, pănă ce l’au sedusă a face una pasa nenorocita suspendânda­­ din oficiulu de protopopă pe d-lu Berinde.­­ Ce a „greşitu“ părintele Berinde ? Nu se scie pănă în dina de astăzi şi nici Présfintia Sa Episcopulu Szabó nu o spune în cerculara, ce a adresat’o clerului, sfă­­tuindu la ca să nu facă politică în bise­rică. Se dice însă, că părintele Berinde s’a rugată pentru fratele său părintele Lu­­caciu, când a fost tîrîtă înaintea judecăţii, ca să-i aj­ute sfânta cruce, şi foile unguresc­ îl mai acasă, că o dată esemplu rău vor­­bindă românesce la tribunalu. Dér nici una nici alta din aceste fapte, nici după legea dumnecjeescá nici după cea lu­­méascá, nu este oprită. Ce­a greșită dér părintele Berinde? Voră sci’o cei cari voră sc’la nimicéscá. * * * Tabla lui Traianu, care a fostă aflată lângă Dunărea de josă, va forma celă mai însemnată monuments istorică. Causa, că inscripţiunile suntă forte greu de descifrată, este a se atribui împrejură­­rei, că pescarii au folosit’o de mai mulţi ani făcendă focă sub ea şi frigândă peşte. Funinginea şi cenuşa s’au petrificată prin urmele inscripţiunilor­. ** * Begalulu de cârciumărita ala oraşulu Făgăraşiu a ajunsă în mânile firmei ji­dovesc! „Gebrüder Flaisiget Nathan“ pentru preţulă de 26.170 fi., deşi repre­­sentanţa oraşului oferise pentru rega­­liele de cârcimăriţă din Făgăraşă şi Galaţi 28.000 fi. Promovata. Ni­ se scrie, că zelosulă tînără Ioniț Popescu a fostă promovată Sâmbătă, în 80 Noemvre, la gradul­ de doctorii în drepturi de cătră universitatea din Clusiu. Felicitările noastre. Tariful­ pe zone se reduce, precum e informată fota periodică „Volkswirtsche Ztschaft“, încă în cursul­ acestui ană cu 25 procente şi în acelaşi timp­ se va simplifica întreaga manipulare. Intenţiu­­nea ministrului ing. de comerţă este adecă, să introducă parte personală. „Ko­lozsvár“ nu crede să fie aceasta scrie ade­vărată. * * * Primară suspendată. Precum anunţă foile oposiţionale, municipiul­ oraşului Hajdú - Böszörmény, a suspendată din poştă pe primarul­ Karl Paksy, fiindcă acesta a refusată a subscrie ună condusă ală congregaţiunei, care protesteza în contra declaraţiunii făcute de ministrul­ preşedinte Tisza în privinţa dreptului de cetăţenă ală lui Kossuth și cere mo­dificarea legii incolatului. ** * Alegerea functionarilor­ în muni­cipiul­ Clusiu se va face în 7 (19) De­­cemvre. * * * Transferată e căpitanulă Pavelă Smeu supracompletă în regim. 51 de inf. co­mandata la statuia majoră generală, în statală numitului regiment­. * * învăţătorii selbatică. Din temniţă se anunţă, că înveţătorul, unguru din Ho­­drusbanya, a crepatu capula unui elevă cu metrule şi copilulă a murită pe locă. Causa a fostă, că elevulă nu pricepea bine diferitele raporturi ale părţiloră acestei măsuri şi pentru acesta atâtă de tare s’a înfuriată sălbaticula învățătoră, încâtă după ce pălmui pe sărmanulfi băiatfi, îlă lovi în capă de­ lă ucise. * ț .j. Espesi. In nóaptea de 1 Decemvre n. doi tineri din societatea bună a Bra­șovului au provocata în cafeneaua hote­lului Nr. 1 una scandala, care s’a con­tinuata și pe stradă. Cu mare greutate s’a pusă capătă scandalului de cătră po­liţişti. Tinerii, cari au insultată şi pe po­liţişti, au fostă aspru pedepsiţi de că­pitănia oraşului. * * * * * * In causa filoxerei. Staţiunea ung. de cercetări chemice cere dela toţi acei eco­nomi, cari se ocupă cu vinicultura, ca se-i trimită probe de pămentă în greu­tate de câte 1/2 chilogramă. Aceste probe trebue luate din o afundime de 2y2—3 metri. La probe suntă a se alătura des­luşiri, spunându-se că, din care parte şi din care afundime sunt­ acelea, de când există acolo vii şi ce felă de specii de struguri sunt­ plantate, s’a ivită, și

Next