Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1889 (Anul 52, nr. 244-267)
1889-11-26 / nr. 264
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 264—1889, precede aceştia în lucrarea loru de distrugere? De câte ori amu vorbită despre lovirile, ce trebue se le îndurămă dela duşmanii hrabei şi ai naţionalităţii nóstre, totdeuna amu disă, ca în mare parte şi purtarea nostră este de vină, decă aceste loviri se repeteaza din ce în ce cu mai mare înverşunare, că slăbiciunile noastre, servilismul şi nechibşuinţa oamenilor noştri încurajeză pe adversari şi-i face să ne despreţuescă. Incidentală memorată din Besuşă, ne dă o iconă despre acesta, ne arată trista stare, la care au ajunsă fraţii noştri Beiuşeni în urma terorismului celoră dela putere, pe care mulţi dintre ei îl nutrescă printr’o purtare cu totulă greşită şi nechibsuită, şi ne esplică încâtva cum de au putută ajunge acolo lucrurile aşa departe. Nu prin aceea, ca voră face aşa micânda curte adversariloră loru, voră dovedi Românii Beiuşeni, că suntă cetăţeni leali şi credincioşi, ci numai şi numai prin aceea, că-şi voră apera cu bărbăţia şi cu curagială strămoşescă dreptulă loră pretutindeni şi în tóte împrejurările şi nu voră suferi ca se fiă ştirbită. Suntemă convinşi, că fraţii Beiuşenî ne voră înţelege, vor înţelege cu deosebire durerea ce trebue se ne cuprindă, vedenda cursulă ce sau luată lucrurile la ei şi se voră reculege pănă ce încă nu va fi prea tardiu! vorba ca oposiţia să voteze cheltuelile pentru curte, care sunta destula de mari. Mai spuse apoi, că ela e republicană, ca şi alţi mulţi din oposiţiune, dér că deocamdată pentru ştirile de adi dela noi nu e potrivită republica, zise apoi ministrului Tisza,, că sufere de creerî, dér preşedintele camerei ila chema la ordine. Ministrula Tisza la rendu-i se lăudă, că spirita ungurescă ca acum n’a fostă de 800 de ani la curte, însemnată a fosta și va remâne ședința dela 2 Decemvre n. a dietei, în care posiția naționalităților nemaghiare s’a asemenatu, fără voiă, cu posiția sclavilor u. Deputatula kossutistit Gábor Ugrón, vrendu se dăscălescă pe ministrul Tisza că n’a făcuta nimica pentru naţia maghiară, îi impută, că din causa lui e şi adl teritoriu administrativă comuna cu Austria; că în convenţia încheiată cu România pentru delimitarea graniţelor, graniţa Austriei şi a Ungariei a fost înregistrată ca graniță unitară; că Ungaria trebue să fiă unitară, adecă întregă întreguță maghiară, spre a-și împlini problemele; că Austria trebue să lase a se desvolta popoarele sale libera, decă vrea se esiste, se tinută a deveni statu federativa, pe când Ungaria trebue se tindă a’și face o singură naţiune, a deveni una stată unitară. Pentru Ungaria ideia federaţiunii e ună periculă, însemneza disolvarea Ungariei. Idea însă de care e preocupată Ungaria şi pentru viitori, ideia statului unitarii, pentru popoarele Austriei ar însemna sclăviă şi lanţuri. Aşaderă după mărturisirea lui Ugran, naţionalităţile nemaghiare traescu sub „liberala“ şi „constituţionala“ stăpânire unguresca, în stare de sclăviă şi ca în lanţuri şi aşa au de gândă cei dela putere să le ţină şi în viitoru ! Va înţelege orice Română, că oile şi mai triste ilii aştăptă, déci nu va sei se fiă harnica, să-și apere drepturile sale cetățenesc! și naționale. Dinafară. Aproape întreaga pressă serbescâ atacă de câtva timp, în articul! forte violenți, monarchia austro-ungară. „Liberal“ din Nişă a fostă confiscată în săptămâna aceasta pentru unii articula îndreptată în contra ministrului plenipotenţiarii austro-ungară. De curând a fostu confiscata, din acelaşti motivu, una alta numera alti aceluiaşti diaru. In cercurile diplomatice se vorbesce, că ministrula plenipotenţiară austro-ungara din Belgrada, generală Thömmel, a făcuta în numele guvernului austro-ungara cele mai seriose representațiun! cabinetului serbescă pentru atitudinea dușmană a presei sârbesci față cu monarchia vecină și la avertisatu, că s’ar putea rupe raporturile amicale dintre amendoue statele. Atacurile foiloru serbescî, şi mai alesă ale celei liberale din Şabaţă, suntă în specială în contra ocupării Bosniei şi Erţegovinei; ba faia din Sabaţă a mersă pănă a aproba faptulă, că doi soldaţi austro-ungari, cari steteau de sentinelă, au fostă ucişi pe sub ascunsu, şi a declara acesta faptă ca patriotică. Totodată fata a provocată pe toţi Serbii se omoare în ascunsă pe soldaţii austroungari aflători in provinciile ocupate şi pe toţi Şvabii şi Maghiarii, cari calcă în acele ţări. Înarmările rusesci continuă fără întrerupere. „Standard“ a primită din Odesa schi despre înaintări continue de trupe din Caucasă cătră graniţa sudică şi vestică. După sciri demne de încredere, armata ruseasca dela granița vestică a imperiului se sporesce cu o divistă de Cazaci, care are să fiă dislocată în împrejurimile dela Carmienetz-Podolsk. 'JsSe’vista, politică. Dinăuntru. Cu ocasiunea desbaterilor din zilele trecute în dieta ungară, deputatula oposiţională Ivor Kaas a cjis, că regimulă personalit ală lui Tisza trebue so ducă la turburări şi la atentate, şi făcu neaşteptata descoperire, că ele scie — precum a declarata şi Polonyi că scie — cum că cu ocasiunea desbaterii legii militare se pregătise una atentata la vieţa ministrului Tisza, că dinamita era pregătită şi numai fitilula mai trebuia aprinsa, pentru ca d-la Tisza să fiă aruncata în aeru. Acesta descoperire a produs o mare sensațiă şi serice, că s’au luatu măsuri se se descopere cei cari au vrut a se omoare pe Tisza. Kaas i-a atrasă deci ministrului Tisza atențiunea, ea se bage de seama cum guverneaza, or! chiar se se retragă dela putere, căcă altfelă îi pota fi numărate dilele. Una altă deputată oposiționala, Orban Balazs, a pretinsa, ca se fiă în Buda o curte regescă ungurescă, décâ e „Ei! fraţilor. . . nu sunteţi omeni, ci vrăbii. Unula pentru toţi şi toţi pentru unuia, avem ei să stămă . . . dér când e la adecătelea, o luaţi la picioră. Tocmai aşa s’a întâmplată, când s’au conjurată vrăbiile contra uliului. Nu trădaţi, numai nu trădaţi! Voma ţine laolaltă! Când a venita însă uliulă . . huş toate în urzici. Uliulă apucă pe care îi trebuesce şi se cară cu ea. Vrăbiile sară afară: civică, civică .... lipsesce una. Cine lipsesce? Vanica lipsesce. Ei! Vanica nici n’a meritată altfelu. Aşa, fraţiloră, e şi cu voi. Deca nu vreţi să trădaţi, tăceţi mulcomă. Cum s’a acăţată de Sidoră, trebuia, mula pentru toţi, să isprăvimu cu mişelulă. Nu trădaţi! numai nu trădaţi! Toţi pentru unulă! Dar cum a sărita elu .. . huş, toţi în urzici.“ Se adunară mai desă, totă mai desă, in sfîrşită se înțeleseră se omoare pe administratorii. In săptămâna patimiloră îi însciinţa administratorală, că în săptămâna Pasciloră, adecă în săptămâna luminată, trebue să facă robotă, să are pentru presti. Asta i-a supărată pe țărani, ei se adunară la Vasilie în curte şi era începută la sfatu. „Déca şi a uitată de Dumnezeu, încâtă cere aşa ceva dela noi, atunci în faptă trebue să lă omoare omulă. Aşa, ori aşa, tată ne prăpădim®.“ Şi Petru Mihaeva se însoţi cu ei. Elă era omă tăcută, care nu se unia în păreri cu alţii; densulă îi ascultă şi zise: „Mare păcată aveţi în gândă, fraţiloră. A ucide pe ună omă, vi se pare aşa uşoru. Dar după ce l’aţî ucisă, ce inimă veţi avea atunci? Rău face el, rău îi va merge. Se suferimă, fraţiloră“. Vasilie se necăji de cuvintele acestea. „Totdeauna cu vorbe de astea!“ strigă el. „E păcată să omori uni omu. Firesce, că-i păcată. Der ce felă de omă e ăsta? Păcată este să omori ună omă bună. La unulă ca acesta să-i sucesci gâtulă, așa îi place lui Dumnedeu. Una câne turbată trebue omorâtu de mila oamenilor. Alți lăsa se traescu este mai mare păcată. Nouă nu ne este iertată să privimă liniștiți, când elă chinuesce omenii pănă le ţâşnesce sângele. Déca pentru acesta va trebui să suferim pepedéapsa , suferimă pentru omenime şi omenii ne voră fi mulţămitori. Deca insă noi tăcemă, elă pe toţi ne va strivi. Miheieî vorbesce prostii. Au doră este mai mică păcată, când suntemamânaţi la lucru în sărbătorile Mântuitorului? Dar tu însuţi nu vei merge la Pasc! pe câmpii.“ La acestea răspunse Miheieî: „De ce să nu mergu? Déca mă trimite, voiu aia. Dară uu lucru pentru mine. Dumnedeu scie ală cui păcată este, numai de nu l’amă uita pe Dumnedeu. Eu nu vorbescă, cum mi-am cugetată eu, frăţioriloră. A răsplăti rău cu rău, nu e după porunca lui Dumnedeu. Tu stîrpesci răulă şi răulă va fi în tine. A ucide ună omă nu este greu, dar sângele lui se lipesce în sufletă; tu omori ună omă şi sufletulă tău este pătată cu sânge. Tu îţi crici: ună omă rău am omorîtu; tu îţi diel: unu rău am stîrpitit. Tu însă răulă mai rău l’ai făcută în tine. Pleca-te înaintea nenorocirei şi nenorocirea se va pleca înaintea ta.“ Diferite păreri s’au auditu, ţăranii nu s’au înţelesă; unii ţinură cu Vasilie, ceilalţi cu Petru. Ţăranii serbară ântâia oli de Pasc!. Cătră séra vine starostele cu scriitorii şi dice: „Mihaila Semionovici, administratorul, poruncesce, mâne să araţi pentru pvăsă“. Starostele se duse cu scriitorii prin totă sătulă şi dete porunca... unii aveau să lucre dincolo de rîu, ceilalţi lângă drumulă celă mare. Ţăranii se tânguiau, dar se supuseră. Luni dimineaţa plecară şi începură să are. In biserică se tragă clopotele de utreniă, pretutindenea ţină omenii sărbătore.... Ţăranii ară. Mihailă Semionovici se deşteptă, nu mai era tocmai de diminăţă, şi dete o raită împrejură. Femeia lui și fata văduvită (ea venise de sărbători) se gătiră se puseră în telega și merseră la biserică. După ce s’au reîntorsi, servitoarea puse samovarul, veni și Mihailă Semlonovici și băură ceaiu. După ceaiu Semlonovici trase cu pipa și cjise să-i vină starostele. SCHULE OILE!. 1 Afacerea Berinde. Cetitorii noştri sciu pre bine, că bravură şi zelosulă protopopă din Seini a fostu luată la ochiu de cătră cei dela putere, pentru purtarea sa românâscă cu ocasia procesului Lucaciu.Nu s’au odihnită contrarii noştri şi atâta au totă bătută la uşa Presfinţiei Sale Episcopului Szabó, pănă ce l’au sedusă a face una pasa nenorocita suspendânda din oficiulu de protopopă pe d-lu Berinde. Ce a „greşitu“ părintele Berinde ? Nu se scie pănă în dina de astăzi şi nici Présfintia Sa Episcopulu Szabó nu o spune în cerculara, ce a adresat’o clerului, sfătuindu la ca să nu facă politică în biserică. Se dice însă, că părintele Berinde s’a rugată pentru fratele său părintele Lucaciu, când a fost tîrîtă înaintea judecăţii, ca să-i ajute sfânta cruce, şi foile unguresc îl mai acasă, că o dată esemplu rău vorbindă românesce la tribunalu. Dér nici una nici alta din aceste fapte, nici după legea dumnecjeescá nici după cea luméascá, nu este oprită. Cea greșită dér părintele Berinde? Voră sci’o cei cari voră sc’la nimicéscá. * * * Tabla lui Traianu, care a fostă aflată lângă Dunărea de josă, va forma celă mai însemnată monuments istorică. Causa, că inscripţiunile suntă forte greu de descifrată, este a se atribui împrejurărei, că pescarii au folosit’o de mai mulţi ani făcendă focă sub ea şi frigândă peşte. Funinginea şi cenuşa s’au petrificată prin urmele inscripţiunilor. ** * Begalulu de cârciumărita ala oraşulu Făgăraşiu a ajunsă în mânile firmei jidovesc! „Gebrüder Flaisiget Nathan“ pentru preţulă de 26.170 fi., deşi representanţa oraşului oferise pentru regaliele de cârcimăriţă din Făgăraşă şi Galaţi 28.000 fi. Promovata. Ni se scrie, că zelosulă tînără Ioniț Popescu a fostă promovată Sâmbătă, în 80 Noemvre, la gradul de doctorii în drepturi de cătră universitatea din Clusiu. Felicitările noastre. Tariful pe zone se reduce, precum e informată fota periodică „Volkswirtsche Ztschaft“, încă în cursul acestui ană cu 25 procente şi în acelaşi timp se va simplifica întreaga manipulare. Intenţiunea ministrului ing. de comerţă este adecă, să introducă parte personală. „Kolozsvár“ nu crede să fie aceasta scrie adevărată. * * * Primară suspendată. Precum anunţă foile oposiţionale, municipiul oraşului Hajdú - Böszörmény, a suspendată din poştă pe primarul Karl Paksy, fiindcă acesta a refusată a subscrie ună condusă ală congregaţiunei, care protesteza în contra declaraţiunii făcute de ministrul preşedinte Tisza în privinţa dreptului de cetăţenă ală lui Kossuth și cere modificarea legii incolatului. ** * Alegerea functionarilor în municipiul Clusiu se va face în 7 (19) Decemvre. * * * Transferată e căpitanulă Pavelă Smeu supracompletă în regim. 51 de inf. comandata la statuia majoră generală, în statală numitului regiment. * * învăţătorii selbatică. Din temniţă se anunţă, că înveţătorul, unguru din Hodrusbanya, a crepatu capula unui elevă cu metrule şi copilulă a murită pe locă. Causa a fostă, că elevulă nu pricepea bine diferitele raporturi ale părţiloră acestei măsuri şi pentru acesta atâtă de tare s’a înfuriată sălbaticula învățătoră, încâtă după ce pălmui pe sărmanulfi băiatfi, îlă lovi în capă de lă ucise. * ț .j. Espesi. In nóaptea de 1 Decemvre n. doi tineri din societatea bună a Brașovului au provocata în cafeneaua hotelului Nr. 1 una scandala, care s’a continuata și pe stradă. Cu mare greutate s’a pusă capătă scandalului de cătră poliţişti. Tinerii, cari au insultată şi pe poliţişti, au fostă aspru pedepsiţi de căpitănia oraşului. * * * * * * In causa filoxerei. Staţiunea ung. de cercetări chemice cere dela toţi acei economi, cari se ocupă cu vinicultura, ca se-i trimită probe de pămentă în greutate de câte 1/2 chilogramă. Aceste probe trebue luate din o afundime de 2y2—3 metri. La probe suntă a se alătura desluşiri, spunându-se că, din care parte şi din care afundime sunt acelea, de când există acolo vii şi ce felă de specii de struguri sunt plantate, s’a ivită, și