Gazeta Transilvaniei, iulie 1890 (Anul 53, nr. 147-171)

1890-07-31 / nr. 171

Braşovii, 30 Iulie st. v. Piarele din Viena ne aducu scirea, că Dr. Rieger, conducăto­­rulu partidului Cehiloră betrâni, a sosită tară veste în Viena, unde s a şi anunţată contelui Taaffe, ca se vorbesca cu densulu. Sosirei lui Rieger în Viena i­ se dă o însemnătate deosebită şi au­dienţa lui anunţată ministrului pre­şedinte austriacă se aduce în le­gătură cu cele ce se petrecu de câteva septemâni încoce în tabera Cehiloră din Boemia. Amă împărtăşită la timpul ă­seu, că oposiţia Cehiloră tineri în contra pactului şi succesele do­bândite de aceştia, în ce privesce întărirea partidului loră chiar cu o însemnată parte dintre Cehii bă­trâni, au adusă pe capii acestora din urmă la convingerea, că nu se va alege nimicii de toţii pactulu şi că însăşi esistenţa partidului loră e în periculă, decă nu se voră găsi mijloace, prin cari se se facă cu putinţă o esecutare a pactului, prin unele concesiuni, ce s’aru mai face Cehiloră tineri. Ar fi vorba adecă d’a li­ se acorda Cehiloră, ca limba internă de oficiu în Boemia se fiă limba cehă. Acésta e părerea generală, ce s’a lățită în Praga despre scopulu mergerei lui Rieger la Viena și acâstă pă­rere o esprimă întrega pressă cehă, mai adăogendu-se de unele chiare că Dr. Rieger ar fi cerutu chiar în convorbirea ce a și avut’o deja cu contele Taaffe, ca la judecă­torii se fiă limba oficială cea cehă, ca limbă de stată în Boemia. Se trateaza așa­ dar de unu pasă ! însemnată, ce e­a se face în ese-1 cutarea programului partidului Cehiloră tineri, adecă unii pasă cătră idea de statu boemă. E greu a ne esprima acum, că pre învoi - se - va guvernulă din Viena a împlini acestă postulată ală Cehiloru, cari în 4^el e tre- ! cute au dată prin ct­arele loră, de­ tote nuanțele, a se înţelege, că şi­ aceasta concesiune cu greu ar pute­a îndemna pe Cehi, ca se primescu­u punctaţiunile pactului stabilită în­­ Viena. Dealtmintrelea o asemenea con­cesiune schimbă în modă însem­nată punctaţiunile pactului, aşa că urmarea va fi o modificare a lui. Stându lucrurile astfelă, posi­­ţia ministrului Taaffe devine forte grea, deca ţinemu seama de decla­­raţiunea lui din 1886, că adecă e necesară, ca limbei germane se i­ se asigure în Austria o posiţiune deosebită, şi că nu va veni lu­­crură acolo, ca în Boemia se a­­jungă limba cehă ca limbă de ser­viciu, din causă că altele suntu raporturile din Boemia, decâtu în Galiţia, unde limba polonă e limbă­­ de oficiu dela 1869. Se vede, că d-lă Taaffe n’a­­ crezută la 1886, ca după patru ani va întâmpina atâta resistenţă din partea Cehiloru, căci altfelu s’ar fi ferită de a face o declaraţiune, care acui îi crează o situaţiune de totu penibilă. Cum va eşi d-lu Taaffe din acâstă situaţiune nu se pote sei, şi de aceea nu trebue se ne mi-­­ mirămă, dacă resolvarea acestei cestiuni e aşteptată cu o curiosi­­tate şi cu o încordare prâ îndrep­tăţită. Se vorbesce chiar, că de aci aternă remânerea ori căderea ca­binetului Taaffe şi venirea la pu­tere a unui guvernă conservatoru, pote chiar în tomna acestui ană. Aşa s’a esprimatu însuşi Dr. Rieger, că se va întâmpla, dacă pactură nu se va esecuta, negreşită pe lângă concesiunile, ce ară fi se se mai facă Cehiloră. întrebarea e înse, că obţinendă Cehii şi acestu succesu în pri­vinţa limbei interne de oficiu, mulţămi-se-voru ore cu atâta? După părerile esprimate de chia­­rele loră, cum am amintită, nu se pote dice, ca concesiunea pri­­vitóre la limba de oficiu va aduce deplină linişte şi pace. Cehii au o ţinta hotărîtă şi pe toţi aproape îi aflămă în tab­era celoru, cari stăruiescă pentru ajun­gerea acestei ţinte: restituirea dreptului publică ală Boemiei şi încoronarea împăratului, ca rege ale Boemiei. JDIJbT Cansele turb­irărilor st armenesc!. „Neue Freie Presse“ publică o co­respondenţă din Constantinopolă, în care se dau următorele amănunte asupra cau­­selor­ acestor­ turburări: Acum câte­va săptămâni, dice­se, a muritu­ la Paris, una Arméni bogata, anume Sanasarian, care întemeiase în mai multe oraşe ale Armeniei şi în spe­cială în Erzerum scoli cu cheltuiala lui. Scoala din Erzerum era o instituţie-mo­­delă, cu învăţători, cari îşi făcuseră stu­­diele în Englitera şi în Germania. Acestă şcolă era nesuferită Turcilor, şi în spe­cială guvernatorului Sami-paşa, care bănuia, că învăţătorii făceau propagandă în contra statului otomană. O scrisoare anonimă veni să întărăscă bănuelile gu­vernatorului ; in acestă scrisoare se de­nunţă, că s’ar fi aflândă în şcola arme­­nescă şi în biserica principală din Erze­rum deposite de arme. Curiosă e, că, autorulă acestei denunţări anonime se bănuesce a fi chiar patriarch­ală armeano­­catolică Azarian; acestă bănuială a con­tribuită şi mai multă la înăsprirea ra­­porturilor­ dintre Armenii catolici şi Ar­menii ortodocşi. In urma denunţărei, ministrulă de interne ală Turciei, consultată, a or­donată guvernatorului din Erzerum să facă perchiziţii în şcola şi catedrala ar­­menescă. Tocmai când se ţinea ună pa­­rastasă pentru Sanasarian, soldaţii turci intrară în biserică; atunci s’a întâmplată sângerosală conflictă, în care au fost­ ucişi 35 de Armeni, printre cari epis­­copală din Erzerum Utacian, şi 23 de Turci. Nici în şcolă, nici în biserică nu s’au găsită arme. O urmare a acestora întâmplări a fostă, că Porta a numită pe generalii de divisia Hassan, Chairi-paşa şi Osman Nuri­­paşa guvernatori la Erzerum şi Van. Acâstă măsură a dată nascere sgomotului, că s’ar fi proclamată starea de asediu în Armenia. In acelaşi timp, cu aceste scrri­tele, sosiră în Constantinopolă şi veşti despre nouă­­năvăliri de Curşi şi Cerchezi în alte părţi ale Armeniei. In contra acestoră năvăliri, precum şi în c­ontra oprirei d’a se tipări calendarul­ armenii pe 1891, a adresată patriachulă armeno-ortodoxa Asikian o plângere Sul­tanului prin secretarul­ curței. După întâmplările din Erzerum și după rămânerea fără resultată a plân­­gerei acesteia, s’a răspândită sgomotulă, că patriarchulă Asikian ar fi demisionată, dar soirea nu era adevărată. Atâtă nu­mai, că Armenii din Constantinopolă au stăruită la patriarchală să ceră satis­­facţiă dela Portă ori să demisioneze. Fiind­că nu s’a întâmplată nici una, nici alta, au hotărîtă Armenii să facă mani­festaţia, care a avută ună sfârşită atâtă de tragică şi cu care ocastă a fostă bă­tută şi patriarchală. Şepte omeni au fostă omorîţî în bătaia dela biserică. Ştergerea sclaviei în Zanzibar. Sultanulă din Zanzibar a publicată ună decretă de cuprinsulă următoră: Schimbulă, vândarea ori cumpărarea de sclavi e de aci înainte cu totulă oprită. Toate casele ţinute pentru acestă scapă se închidă. Toţi samsarii de sclavi se pe­­depsescă aspru şi se exilază. Orî­ce Arabă, care face comerţă cu sclavi, e supusă aceleaşi pedepse. Toate casele fo­losite în viitoră pentru acestă comerţă se confiscă. Murindă proprietarulă, scla­vii devină liberi, dacă acela n’are copii legiuiţi. Sclavii nu se pot­ testa, nici vinde după mortea proprietarului. Mal­tratarea sclavilor­ ori posederea de sclavi lucrători ori de casă după data ordina­­ţiunei atragă după sine grele pedepse şi perderea tuturoră sclavilor­. Supuşii din Zanzibare, cari iau ori au luată în căsătoriă o personă aflătore sub juris­­dicţiune englesă, nu potă să mai poseda de aci înainte sclavi. Sub nici o înpre­­jurare sclavii eliberaţi nu potă poseda sclavi. Ori­ ce sclavă are de aci înainte dreptulă, a’şi răscumpăra libertatea cu ună preţă cuviinciosă. Orî­ce sclavă are înaintea judecăţii acelaşă dreptă ca şi ună Arabă. Sultanul­ se obligă a pro­teja deosebită pe sclavii liberaţi după acestă decretă, ori în altă modă. SCHULE PILEI. Şcolă română de fete in Arada. Cu diua de 1 Octomvre n., precum spune „Biserica şi Scoala“, se va deschide în Arad, scoala superioră de fete a Reu­­niunei femeilor­ române de acolo. Scoala va avea caracteră confesională gr. or., va fi de 6 clase și va avea ună in­ternată. Aoéstá scire va umplé de bucnriă inima ori­cărui Română. * * * Foca mare. Din Valea Jiului ni­ se scrie cu data 10 Augustă n. c. Joi în 7 Augustă n. la orele 6 p. m. a isbucnită m­ă focă atâtă de vehementă în comuna Livadia de câmpii, comitatulă Huniedorii, încâtă a mistuita 71 case cu toate clădirile de ele ţină ore, precum și tote fructele n­u erau deja aduse dela câmpă; nici biserica nu a scăpata, nimicindu-se şi tinicheua de pe tarnă, cu care a fostă acoperită. — Te ia groza când te apropi de acea comună; clădirile asâmânate cu pămân­­tul­, pomii toţi pârjoliţi, apoi vaietele şi bociturile celor­ arşi şi râmaşi fără nici o adăpostire îţi sfăşie inima. Dintre cei arşi o singură familia a fostă asigurată contra focului. Dauna în urma estimărei făcute se urcă la peste patru-(feci mii fla­reul val. austr. foculă se­­jiee a se fi escată din joculă unoră prunci cu chi­­brite. — Găstoriulu. * * # piare oprite. Numârulă diareloră oprite a întră în Ungaria și Transilvania este, după ordinaţiunea ministerului ung. de corn., de 279. După limbă suntă: ro­mâne 58, italiane 72, germane 45, ser­­besci 40, boeme 22, francese 13, polone 13, slave 6, croate 4, rusesci 2, tur­cesc 1­1 şi unguresc 1­1 (socialistă din A­­merica.) Sărmană libertate de pressă, amară o mai duci pe la noi. - - Ca în Rusia! # * * O furtună cu grindină a nimicită sâ­­mânăturile de pe hotarulă comunei Runculă, stricândă drumulă, nămolindă totă locală, s’au înecată și doi cai. De­­asemenea mari stricăciuni au suferită și hotarele comunelor: Ocolişulă mare şi Poşaga de susu. Sărmanii oameni, ne mai putendu suporta sarcinele şi după­ ce şi păşunatulă în păduri li­ s’a interejisă, se pregătescă să plece în Dobrogea. Guvernă fericitoră! * * * Manevrele armatei române. Cu pri­vire la scrrea adusă de noi despre ma­nevrele române din tomna, aflămă încă urmatorele: Manevrele se voră ţină în prejurulă Piteştilor­, şi tema acestora este următorea: Inimiculă a trecută ho­tarele ţărei lângă Rîmniculă Vâlcei, înaintăză spre Slatina, ocupă Piteştii cu intenţiunea de a ataca Bucurescii. Ar­mata română cârcă în diua ântâia să alunge pe duşmani din posiţiunea lor dela Pitesci, ceea­ ce însă nu-i succede. In diua următore capătă 8 regimente de ca­­valeriă porunca, ca să esecute o miş­care, prin care să silăscă pe duşmanulă, asupra căruia infanteria şi artileria să­­vârşescă m­ă atacă de frontă, ca să si­­lăscă pe inimică a se desfăşura. Duşma­nulă, vădendu-şi posiţia în primejdie, se retrage peste curtea de Argeşă. In cina a treia duşmanulă va fi urmărită. După finirea manevrelor­, toate trupele vor­ defila înaintea Regelui. Cu ocasiunea acestor­ manevre pentru prima dată se va întrebuinţa mai multă artilerie, care va forma partea principală din acţiune. Tote legăturile telegrafice şi aşedarea pontonelor­ vor­ fi făcute de pontonierii călări. La manevrele acestea vor­ lua parte 16 000 de omeni. * * * D-10 Dr. Asachi, profesoră la uni­versitatea din Bucuresci, a fostă numită vice-preşedinte ală congresului de medici din tot­ lumea, ce se ţine în Berlină, şi preşedinte al­ secţiunei de patologie ge­nerală, spune „Bucarest.“ * * * Nenorocirile la fabrica de celulosă din Sernesci. Ni­ se scrie: Nenorocirile la acestă fabrică în locu să scadă, se sporescă.Şi acesta provine, după cum se di°®, mai multă din negligenţa organelor­ din fabrică, însărcinate cu supravegherea. Astfel, deunădi un fecioraşă din Zârnesci a fostă băgată într’ună cazană ca so’la cureţe şi pe când lucra în cazană, de deasupra s’a turnată lestă ferbinte peste ele, ardendu’i tot trupulă, încât a doua di a și murită in chinurile cele mai mari. „C­azeta“ ese în fiă­care 4i. mamte pentrt Aastru-Min?rii‘ Pf. una ană 12 ii., pe se«« luni 6 fl., Pe fcrox kmî 3 fl. Pentm România si străinătate. Pe ună ana 40 franci, pe ?es« luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenum­erâ la tert.­ ofieiei« poştale din întru și din atari si la doi. colectori. Abonamentuln pentru Braşovi: la administrațiune. piața mar« Nr. 22, etaginla I.: pe unu ana 10 fl., pe sese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusulfi in casa. Pe unu­anu 12 fl. pe ftése luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Dna osemplara 5 cr. v. a. »en 15 bani. Atfttu abonamentele ofttu si inaerțiunile suntu a se plăti' înainte. tíiseites, iíníKlítrstlMía si Típoírafi*: *HA50V£f, pfatr. mars lír 22 ftrni.r. infranoate nu *•; pri­­moíiefi. Maausosipfe® mi nu te trimite ! Bricsnie te sawetMi: Bra ovw, p­ata mar® Nr. 22 Inters t# raai irimac(3n In Viena .i'udolfo Monte Satuenxtein & Volkes ' Otto Maas), mi Schritek, Aloi* 3mnd \M.D­\kes-A.Opteitl,J.Dox­­**brrc:\n 3u {»pesta: A. V. Goli- InnysrAn on Meza Betelem Pe­nat: In franfcry^t:­­?. L. Jtenler, Tn H&m- Uu^B. A. Steiner. î'rotula intortizaiiio;^; o periă jarTttonda po o Colan» B er. ți 30 cp. îmbra pan fern o pu­blicare. Publicări mai deao după tarifa și îavoială. p» pagina Hl­ a o fierea 10 cr. v. a. aen 80 anî Ir. 171. Bravii, Luni, Haiti 31 Iulie (12 Augustii) 1890.

Next