Gazeta Transilvaniei, iulie 1890 (Anul 53, nr. 147-171)
1890-07-31 / nr. 171
Braşovii, 30 Iulie st. v. Piarele din Viena ne aducu scirea, că Dr. Rieger, conducătorulu partidului Cehiloră betrâni, a sosită tară veste în Viena, unde s a şi anunţată contelui Taaffe, ca se vorbesca cu densulu. Sosirei lui Rieger în Viena i se dă o însemnătate deosebită şi audienţa lui anunţată ministrului preşedinte austriacă se aduce în legătură cu cele ce se petrecu de câteva septemâni încoce în tabera Cehiloră din Boemia. Amă împărtăşită la timpul ăseu, că oposiţia Cehiloră tineri în contra pactului şi succesele dobândite de aceştia, în ce privesce întărirea partidului loră chiar cu o însemnată parte dintre Cehii bătrâni, au adusă pe capii acestora din urmă la convingerea, că nu se va alege nimicii de toţii pactulu şi că însăşi esistenţa partidului loră e în periculă, decă nu se voră găsi mijloace, prin cari se se facă cu putinţă o esecutare a pactului, prin unele concesiuni, ce s’aru mai face Cehiloră tineri. Ar fi vorba adecă d’a li se acorda Cehiloră, ca limba internă de oficiu în Boemia se fiă limba cehă. Acésta e părerea generală, ce s’a lățită în Praga despre scopulu mergerei lui Rieger la Viena și acâstă părere o esprimă întrega pressă cehă, mai adăogendu-se de unele chiare că Dr. Rieger ar fi cerutu chiar în convorbirea ce a și avut’o deja cu contele Taaffe, ca la judecătorii se fiă limba oficială cea cehă, ca limbă de stată în Boemia. Se trateaza așa dar de unu pasă ! însemnată, ce ea se face în ese-1 cutarea programului partidului Cehiloră tineri, adecă unii pasă cătră idea de statu boemă. E greu a ne esprima acum, că pre învoi - se - va guvernulă din Viena a împlini acestă postulată ală Cehiloru, cari în 4^el e tre- ! cute au dată prin ctarele loră, de tote nuanțele, a se înţelege, că şi aceasta concesiune cu greu ar putea îndemna pe Cehi, ca se primescuu punctaţiunile pactului stabilită în Viena. Dealtmintrelea o asemenea concesiune schimbă în modă însemnată punctaţiunile pactului, aşa că urmarea va fi o modificare a lui. Stându lucrurile astfelă, posiţia ministrului Taaffe devine forte grea, deca ţinemu seama de declaraţiunea lui din 1886, că adecă e necesară, ca limbei germane se i se asigure în Austria o posiţiune deosebită, şi că nu va veni lucrură acolo, ca în Boemia se ajungă limba cehă ca limbă de serviciu, din causă că altele suntu raporturile din Boemia, decâtu în Galiţia, unde limba polonă e limbă de oficiu dela 1869. Se vede, că d-lă Taaffe n’a crezută la 1886, ca după patru ani va întâmpina atâta resistenţă din partea Cehiloru, căci altfelu s’ar fi ferită de a face o declaraţiune, care acui îi crează o situaţiune de totu penibilă. Cum va eşi d-lu Taaffe din acâstă situaţiune nu se pote sei, şi de aceea nu trebue se ne mi- mirămă, dacă resolvarea acestei cestiuni e aşteptată cu o curiositate şi cu o încordare prâ îndreptăţită. Se vorbesce chiar, că de aci aternă remânerea ori căderea cabinetului Taaffe şi venirea la putere a unui guvernă conservatoru, pote chiar în tomna acestui ană. Aşa s’a esprimatu însuşi Dr. Rieger, că se va întâmpla, dacă pactură nu se va esecuta, negreşită pe lângă concesiunile, ce ară fi se se mai facă Cehiloră. întrebarea e înse, că obţinendă Cehii şi acestu succesu în privinţa limbei interne de oficiu, mulţămi-se-voru ore cu atâta? După părerile esprimate de chiarele loră, cum am amintită, nu se pote dice, ca concesiunea privitóre la limba de oficiu va aduce deplină linişte şi pace. Cehii au o ţinta hotărîtă şi pe toţi aproape îi aflămă în tabera celoru, cari stăruiescă pentru ajungerea acestei ţinte: restituirea dreptului publică ală Boemiei şi încoronarea împăratului, ca rege ale Boemiei. JDIJbT Cansele turbirărilor st armenesc!. „Neue Freie Presse“ publică o corespondenţă din Constantinopolă, în care se dau următorele amănunte asupra causelor acestor turburări: Acum câteva săptămâni, dicese, a muritu la Paris, una Arméni bogata, anume Sanasarian, care întemeiase în mai multe oraşe ale Armeniei şi în specială în Erzerum scoli cu cheltuiala lui. Scoala din Erzerum era o instituţie-modelă, cu învăţători, cari îşi făcuseră studiele în Englitera şi în Germania. Acestă şcolă era nesuferită Turcilor, şi în specială guvernatorului Sami-paşa, care bănuia, că învăţătorii făceau propagandă în contra statului otomană. O scrisoare anonimă veni să întărăscă bănuelile guvernatorului ; in acestă scrisoare se denunţă, că s’ar fi aflândă în şcola armenescă şi în biserica principală din Erzerum deposite de arme. Curiosă e, că, autorulă acestei denunţări anonime se bănuesce a fi chiar patriarchală armeanocatolică Azarian; acestă bănuială a contribuită şi mai multă la înăsprirea raporturilor dintre Armenii catolici şi Armenii ortodocşi. In urma denunţărei, ministrulă de interne ală Turciei, consultată, a ordonată guvernatorului din Erzerum să facă perchiziţii în şcola şi catedrala armenescă. Tocmai când se ţinea ună parastasă pentru Sanasarian, soldaţii turci intrară în biserică; atunci s’a întâmplată sângerosală conflictă, în care au fost ucişi 35 de Armeni, printre cari episcopală din Erzerum Utacian, şi 23 de Turci. Nici în şcolă, nici în biserică nu s’au găsită arme. O urmare a acestora întâmplări a fostă, că Porta a numită pe generalii de divisia Hassan, Chairi-paşa şi Osman Nuripaşa guvernatori la Erzerum şi Van. Acâstă măsură a dată nascere sgomotului, că s’ar fi proclamată starea de asediu în Armenia. In acelaşi timp, cu aceste scrritele, sosiră în Constantinopolă şi veşti despre nouănăvăliri de Curşi şi Cerchezi în alte părţi ale Armeniei. In contra acestoră năvăliri, precum şi în contra oprirei d’a se tipări calendarul armenii pe 1891, a adresată patriachulă armeno-ortodoxa Asikian o plângere Sultanului prin secretarul curței. După întâmplările din Erzerum și după rămânerea fără resultată a plângerei acesteia, s’a răspândită sgomotulă, că patriarchulă Asikian ar fi demisionată, dar soirea nu era adevărată. Atâtă numai, că Armenii din Constantinopolă au stăruită la patriarchală să ceră satisfacţiă dela Portă ori să demisioneze. Fiindcă nu s’a întâmplată nici una, nici alta, au hotărîtă Armenii să facă manifestaţia, care a avută ună sfârşită atâtă de tragică şi cu care ocastă a fostă bătută şi patriarchală. Şepte omeni au fostă omorîţî în bătaia dela biserică. Ştergerea sclaviei în Zanzibar. Sultanulă din Zanzibar a publicată ună decretă de cuprinsulă următoră: Schimbulă, vândarea ori cumpărarea de sclavi e de aci înainte cu totulă oprită. Toate casele ţinute pentru acestă scapă se închidă. Toţi samsarii de sclavi se pedepsescă aspru şi se exilază. Orîce Arabă, care face comerţă cu sclavi, e supusă aceleaşi pedepse. Toate casele folosite în viitoră pentru acestă comerţă se confiscă. Murindă proprietarulă, sclavii devină liberi, dacă acela n’are copii legiuiţi. Sclavii nu se pot testa, nici vinde după mortea proprietarului. Maltratarea sclavilor ori posederea de sclavi lucrători ori de casă după data ordinaţiunei atragă după sine grele pedepse şi perderea tuturoră sclavilor. Supuşii din Zanzibare, cari iau ori au luată în căsătoriă o personă aflătore sub jurisdicţiune englesă, nu potă să mai poseda de aci înainte sclavi. Sub nici o înprejurare sclavii eliberaţi nu potă poseda sclavi. Ori ce sclavă are de aci înainte dreptulă, a’şi răscumpăra libertatea cu ună preţă cuviinciosă. Orîce sclavă are înaintea judecăţii acelaşă dreptă ca şi ună Arabă. Sultanul se obligă a proteja deosebită pe sclavii liberaţi după acestă decretă, ori în altă modă. SCHULE PILEI. Şcolă română de fete in Arada. Cu diua de 1 Octomvre n., precum spune „Biserica şi Scoala“, se va deschide în Arad, scoala superioră de fete a Reuniunei femeilor române de acolo. Scoala va avea caracteră confesională gr. or., va fi de 6 clase și va avea ună internată. Aoéstá scire va umplé de bucnriă inima oricărui Română. * * * Foca mare. Din Valea Jiului ni se scrie cu data 10 Augustă n. c. Joi în 7 Augustă n. la orele 6 p. m. a isbucnită mă focă atâtă de vehementă în comuna Livadia de câmpii, comitatulă Huniedorii, încâtă a mistuita 71 case cu toate clădirile de ele ţină ore, precum și tote fructele nu erau deja aduse dela câmpă; nici biserica nu a scăpata, nimicindu-se şi tinicheua de pe tarnă, cu care a fostă acoperită. — Te ia groza când te apropi de acea comună; clădirile asâmânate cu pământul, pomii toţi pârjoliţi, apoi vaietele şi bociturile celor arşi şi râmaşi fără nici o adăpostire îţi sfăşie inima. Dintre cei arşi o singură familia a fostă asigurată contra focului. Dauna în urma estimărei făcute se urcă la peste patru-(feci mii flareul val. austr. foculă sejiee a se fi escată din joculă unoră prunci cu chibrite. — Găstoriulu. * * # piare oprite. Numârulă diareloră oprite a întră în Ungaria și Transilvania este, după ordinaţiunea ministerului ung. de corn., de 279. După limbă suntă: române 58, italiane 72, germane 45, serbesci 40, boeme 22, francese 13, polone 13, slave 6, croate 4, rusesci 2, turcesc 11 şi unguresc 11 (socialistă din America.) Sărmană libertate de pressă, amară o mai duci pe la noi. - - Ca în Rusia! # * * O furtună cu grindină a nimicită sâmânăturile de pe hotarulă comunei Runculă, stricândă drumulă, nămolindă totă locală, s’au înecată și doi cai. Deasemenea mari stricăciuni au suferită și hotarele comunelor: Ocolişulă mare şi Poşaga de susu. Sărmanii oameni, ne mai putendu suporta sarcinele şi după ce şi păşunatulă în păduri li s’a interejisă, se pregătescă să plece în Dobrogea. Guvernă fericitoră! * * * Manevrele armatei române. Cu privire la scrrea adusă de noi despre manevrele române din tomna, aflămă încă urmatorele: Manevrele se voră ţină în prejurulă Piteştilor, şi tema acestora este următorea: Inimiculă a trecută hotarele ţărei lângă Rîmniculă Vâlcei, înaintăză spre Slatina, ocupă Piteştii cu intenţiunea de a ataca Bucurescii. Armata română cârcă în diua ântâia să alunge pe duşmani din posiţiunea lor dela Pitesci, ceea ce însă nu-i succede. In diua următore capătă 8 regimente de cavaleriă porunca, ca să esecute o mişcare, prin care să silăscă pe duşmanulă, asupra căruia infanteria şi artileria săvârşescă mă atacă de frontă, ca să silăscă pe inimică a se desfăşura. Duşmanulă, vădendu-şi posiţia în primejdie, se retrage peste curtea de Argeşă. In cina a treia duşmanulă va fi urmărită. După finirea manevrelor, toate trupele vor defila înaintea Regelui. Cu ocasiunea acestor manevre pentru prima dată se va întrebuinţa mai multă artilerie, care va forma partea principală din acţiune. Tote legăturile telegrafice şi aşedarea pontonelor vor fi făcute de pontonierii călări. La manevrele acestea vor lua parte 16 000 de omeni. * * * D-10 Dr. Asachi, profesoră la universitatea din Bucuresci, a fostă numită vice-preşedinte ală congresului de medici din tot lumea, ce se ţine în Berlină, şi preşedinte al secţiunei de patologie generală, spune „Bucarest.“ * * * Nenorocirile la fabrica de celulosă din Sernesci. Ni se scrie: Nenorocirile la acestă fabrică în locu să scadă, se sporescă.Şi acesta provine, după cum se di°®, mai multă din negligenţa organelor din fabrică, însărcinate cu supravegherea. Astfel, deunădi un fecioraşă din Zârnesci a fostă băgată într’ună cazană ca so’la cureţe şi pe când lucra în cazană, de deasupra s’a turnată lestă ferbinte peste ele, ardendu’i tot trupulă, încât a doua di a și murită in chinurile cele mai mari. „Cazeta“ ese în fiăcare 4i. mamte pentrt Aastru-Min?rii‘ Pf. una ană 12 ii., pe se«« luni 6 fl., Pe fcrox kmî 3 fl. Pentm România si străinătate. Pe ună ana 40 franci, pe ?es« luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumerâ la tert. ofieiei« poştale din întru și din atari si la doi. colectori. Abonamentuln pentru Braşovi: la administrațiune. piața mar« Nr. 22, etaginla I.: pe unu ana 10 fl., pe sese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusulfi in casa. Pe unuanu 12 fl. pe ftése luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Dna osemplara 5 cr. v. a. »en 15 bani. Atfttu abonamentele ofttu si inaerțiunile suntu a se plăti' înainte. tíiseites, iíníKlítrstlMía si Típoírafi*: *HA50V£f, pfatr. mars lír 22 ftrni.r. infranoate nu *•; primoíiefi. Maausosipfe® mi nu te trimite ! Bricsnie te sawetMi: Bra ovw, pata mar® Nr. 22 Inters t# raai irimac(3n In Viena .i'udolfo Monte Satuenxtein & Volkes ' Otto Maas), mi Schritek, Aloi* 3mnd \M.D\kes-A.Opteitl,J.Dox**brrc:\n 3u {»pesta: A. V. Goli- InnysrAn on Meza Betelem Penat: In franfcry^t:?. L. Jtenler, Tn H&m- Uu^B. A. Steiner. î'rotula intortizaiiio;^; o periă jarTttonda po o Colan» B er. ți 30 cp. îmbra pan fern o publicare. Publicări mai deao după tarifa și îavoială. p» pagina Hl a o fierea 10 cr. v. a. aen 80 anî Ir. 171. Bravii, Luni, Haiti 31 Iulie (12 Augustii) 1890.