Gazeta Transilvaniei, octombrie 1891 (Anul 54, nr. 217-241)
1891-10-27 / nr. 238
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 238—1891. făcu parte din elementulu domnitorii. Remânu betrânii poporului nostru. Ale loru suntu — cum fiicea marele Demosthene — dorințele. Ce se doresca ei înse pentru neamulu loru atunci, când necurmatele loviri, ce falsulii liberalisom şi constituţionalismu ungurescu le dă tailnicu intereseloru lui de vieţă, au trebuitu se le amărască şi se le mâhnască sufletulu în gradulu celu mai mare, ce se doréscu ei pentru neamulu loru decă nu ca se se realiseze ceea ce este şi dorinţa nostru a tuturoru cu micu cu mare şi ceea ce a esprimatu în protestulu ei atâta de elocuentu și presidenta reuniunei femeilor române din Sătmaru asigurându, că lovirea ce s’a dată înfiinţărei acelei reuniuni „ria adusă nici ună serviciu causei de maghiarisare între noi, ci din contră i-a săpată mă strajă mai afundă pentru mormentală seu ruşinosă. “ Atunci când şi femeile noastre suntu gata se între alături cu noi în luptă pentru marile şi sântele scopuri ale culturei neamului românescu, atunci nu voma şovăi nici unu momenta, ci voma ridica mănuşa, ce ni-o aruncă cu atâta îndrăsnală şi perfidiă maghiarismul, violenta. Dr. Aurel Mureşianu. Dela comitetulu nostru centrala electorală. Budapesta 19/31 Octomvre 1891. Onorată Redacţiune! ’Mi iau voiă a Vă împărtăşi următoarele două comunicate, cu rugarea să binevoiţi a le da looă în celă mai de-aproape numără ală fetei D-Vostre, primindă din parte-mi mulţămirea mea. I. Comitetul, centrala electorala ala partidului naţionala româna, în şedinţa sa ţinută la 24—25 ale curentei în Sibiiu, ocupându-se de unele faime şi manifestaţiunî, ce în timpul mai din urmă eşiră la ivală prin unele foi române şi străine, faime şi manifestaţiunî, cari ating şi programa şi ţinuta nostra politică naţională, după clarificările date din partea presidiului, în bună înţelegere a găsită cu cale, ca subsemnatul preşedinte se face urmatorele «lelurafinni : 1) Privitor la cestiunea memorandului, decretata prin conferințele naționale, eu toate condusele comitetului le-am pus totdeauna precisa în aplicare, fără ca vreodată se me fi încercată a le zădărnici. 2) In ce privesce faimele colportate prin unele chiare, despre nisce tractărî ale mele sau ale noistre cu guvernulu, seu cu vreună corifeu maghiară, pentru împăciuirea Româniloră, nici eu nici comitetulă nostru, nici acum nici în trecută, dela constituirea partidului nostru,—n'amă intrată cu nici unu partidă și cu nici unu corifeu seu factoră ală vre-unui partidă seu ală guvernului maghiară în nici una felă de tractărî referitore la împăciuirea Românilor; mie specială nici nu mi-s’a oferită vre-o ocasiune pentru asemenea tractărî, şi eu nici nu me simtă îndreptăţită la atari, fără de autorisare specială. 8) In ce privesce aşa-cuisulă şi prin unele foi întonatură dualismă maghiaro-română, eu ocasionalminte, ce e dreptă — în particulară am atinsă aceasta ideiă, ca una istorică, dar nicî-odată n- am pus'o în disensiune publică, ca ună obiectă de actualitate, ce nu este și nici nu poate se fiă. 4) In fine în ce privesce scrisorile, ce dela ultima întrunire a comitetului le-am publicată în „Telegr. Rom.“ și „Luminătorulă“, prin cari scrisori, respective unele directive din ele, s’a produsă acţice-se, ore-care resensă printre membri și în publică, esplicândă constateză, că acelea în totalitatea loră esprimă numai ale mele vederi şi nu au de basă vreună condusă ală comitetului. Susţinerile mele în acele scrisori, relative la servite din afară, le-am întemeiată pe impresiunile ce le-am primită ocasionalminte din acele discusiunî ale comitetului, prin cari se manifesta dorinţa generală, ca toţi factorii noştri, în specială cei bisericesci, se conlucre cu noi câtă se poate mai multă în bună înţelegere pentru înaintarea şi apărarea causei noastre comune naţionale. II. In aceeaşi şedinţă dela 24—25 Oct. Comitetulă naţională luândă în pertractare ţinuta „Tribunei“, adecă agitaţiunile acestei foi contra Comitetului şi a preşedintelui seu, a constatată şi enunţată prin condusă, că prin acesta ţinută a sa, „Tribuna“ a vătămată solidaritatea şi disciplina partidului. Comitetul, deci desaprobăndă acestă ţinută a „Tribunei“, a dispusă a se notifica acestă condusă Direcţiunei Institutului tipografică din Sibiiu în scopulă, ca pe viitoră se evite conflicte de asemenea natură ; la din contră Comitetul, nu va mai considera „Tribuna“ de organă ală partidului naţională. Vincenţiu Babeş, preşedintele Comitetului. Când se întâlni cu judele satului, sărmana îi coise nu cumva să spună la Domni, că Pavelă ar fi începută gâlceava, căci astfelă ar spune o minciună. Deră Domnii deocamdată nu prea aveau grijă să îndrepteze lumea, de ore ce erau năpădiţi pănă peste capă cu alte blăstămăţii. Sată după sată îşi trimitea flăcăii susă într’o odaiă grozavă de mare şi aici fiăcare dintre tineri putea să-şi vadă insulă cu ochii. Care avea norocă scăpa cu vr’ună cusură la trupă, cu ceva, care era mai uitată de Dumnezeu căpăta poruncă să se înfăţişeze joia viitoare la oraşul de căpetenie ală judeţului, unde avea să fiă jurată la cătane. Unulă din Domnii, cari se vedea a fi mai mare (căci nu ştia ce avea pe la gâtă, că strălucea de-ţi lua vederile), le spuse la cei ce erau hotărîţi să se ducă mai departe, că elă însuşi va merge cu ei şi va fi vai de acela, care nu se va înfăţişa la vreme. Când îi veni rândulă lui Pavelă şi intră în odaia cea mare, unde fu căutată şi elă ca toţi ceilalţi, domnii începură a zimbi unulă la altulă cu mulţămire; ba unulă, care era mai aproape de voiniculă nostru, îlă atinse uşurelă cu mâna pe umără (fricidă: „vedi, aşa să fie toate cătanele înălţatului împărată!“ Bunica aştepta afară pe scări, când nu sciu cine-i dete de scrie, că nepotului său i-au şi pusă puşca ’n spate. Nu se mai socoti multă bătrâna, ci îndată ce aueji acesta veste, rupe-o pe scări în susă de ţi s’ar fi părută, că acum împlinesce vr’o cinci-spre-zece anișori. Nu făcu vorbă multă cu cei ce voiau s’o oprescă și nu răsuflă de lopă pănă ce nu ajunse în odaea în care îlă căutau pe Pavelă. Aici păși dreptă ca glonțulă la flăcăulă nostru, îlă apucă de mână și le spuse verde tuturora, că cu nepotulă său n’are trebă nici unulă din cei de faţă, afară de ea. Ună slujbaşă îngăitănată din capă pănă’n piciore se încercă să o dea afară, dară de unde? Numai îşi aprinse pae în capă. Bunica socotindă, că acesta este capulă tuturora releloră, se cătrăni pe elă şi unde nu mi-ai începu a-lă rade fără săpună, luându-lă de scurtă și ocărându-lă că nu i-e păcată de Dumnezeu să chinuéscu elă pe bieţii omeni. Totodată îi spuse fără nici o teselă, că de Pavelă să se ștârgă pe buzişore, de ore ce nu i-lă va da odată cu capulă. Domnulă celă mai de căpeteniă — celă cu gulerulă de mămăligă, — voindă să curme istoria, o întrebă care-i este păsulă și o asculta cu bunăvoință. Baba răspunse: „Băiatulă acesta n’are mumă; eu l’am îngrijită câtă vreme a fostă mică. Când am venită încoce, am venită pe nădejdea scrisorii în care sta negru pe albă, că nu ’i se va clinti nici măcară ună firă de pără din capă. Acum cică aveţi de gândă să-lă faceţi cătană. Nu e cu putinţă, domnule! Noi n’avemă ce ne face acasă fără ajutorulă lui. Daţi-ne drumulă şi nu ne mai faceţi să ne perdemă vremea degeaba“. Diregătorulă rîse în sine de prostia sărmanei bătrâne, dară cu toate acestea nu i se împotrivi, ci îngădui, ca deocamdată Pavelă să o însoţască acasă. Flăcăulă îşi pierduse capulă de fată. Faţai se roşise ca para focului şi când scobora pe trepte, nu mai soia de sine curată nimică. Novacă îşi aştepta pe ai săi afară în uliţă. După ce se întâlniră, tustrei intrară într’o crâșmă, unde cerură ceva de beată și se ospătară cu pânea și cu brânza, ce și-o luaseră de acasă de merinde. Bunica nu mai putea sta locului de veselă ce era, că o scosese la capătă tocmai după placulă ei. Lăuda din câte biata pe domnulă din odaea cea mare — firesce pe celă mândru la guieră, nicidecum pe celă împestriţată cu găitane, Domne păzesce. Blăstămatulă acesta nici nu voise să o asculte, ci i-ar fi luată odorulă numai aşa, nitam nisam. Când se puseră pe cântată feciorii cari mai erau în crâşmă, baba îndemna mereu pe nepotulă său, să fie veselă şi elă şi să o mai dea şi elă prin „frunză verde“, că doră acum nu are de ce se teme. Ba mai târzioră afla de bine bunica să şi amestece şi ea versuleţulă în bucuria obştescă., ^ Voiniculă nostru n ,;i " strice chefulă bătrânei şi de aceea veni nimica pănă acasă, că istoria încă sfîrşită. Dar unde voia baba să mai i ceva de-ală de astea! Ea începu a fi de elă şi-i spuse, că din pricina acesta se pote odihni cum se cade, că doră a auzită ea bine ce i-au spusă domnii. „De bună semă păgânul a cela cu găitane multe îţi va fi băgată în capă şi gărgăunii ăştia“, aşa-şi sfârşi bunica vorbirea şi hotărî ca Pavelă să-şi vadă de treaba lui şi să nu se mai uite în gura tuturoră cioflingarilor. Ajungândă acasă, bătrâna se răpezi CRONICA POLITICĂ, — 25 Octomvre,6 Novi — piarul. Cehilor tineri „Hias Naroda“ agită în numărul din 3 Noemvre în contra viitoarei esposiţiunî maghiare din Budapesta. Numita feie cfi06» c& din causa atitudinei ostile a Maghiarilor, faţă de esposiţia Cehilor, nu se va afla nici undi Cehii, care se sfătuiescă pe semenii săi să visiteze esposiţia. ziarul „Neues Pester Journal“ (fice despre acesta: „Cu toata ameninţarea acesta înfricoşată, totuşi vom face esposiţia“. — Pressa rusâscă supune Unnei vine discusiunî visita regelui Carolu Ia Berlină, accentuândă importanţa posiţiunei României faţă de Rusia. Foile rusesci divergeză însă în judecata lor, asupra importanţei visitei regelui Carol I la Berlină . „Nevoie Vremia“ cjice că visita acesta n’are nici o importanţă politică, declarândă, că intrarea României în tripla alianţă este imposibilă. In Berlină, dipe numita faată, acum hotărîtă voră înceta, de a mai demonstra în contra Rusiei, şi regele Carol I, care încă n’a prinsă adâncă rădăcină în ţară, nu va cuteza să „estradeze“ România triplei alianţe, ziarul „Novosti“ e de părere, că România totdeauna a simpatisată cu Francia, aşa încâtă niciodată nu se va învoi să servască ca instrumentă alianţei triple. De aceea regele Carol I nu va atinge neutralitatea României, căci în casulă acesta ar lucra în contra voinţei poporului română, ziarul „Grasdanin“ din contră susţine, că alăturarea României la alianţa triplă e deja una faptă împlinită. România, dice numita fete, va fi în momentul decisivă pe partea alianţei triple. Regele Carol I a dată România pe mâna Germaniei, şi numai o detronare a dinastiei ar putea readuce pe România pe drumur, care o va conduce pe calea bunăstării sale — pe calea amiciţiei naturale cătră Rusia, care nici odată n’a încetată, să stimeze forte multă pe România şi să urmărescă cu viu interesă sartea acesteia. SCIRILE PILES. — 25 Octomvre (6 Nov.) D-nei Leona Medana, care a scrisă meritosulă protestă, publicată în numărul de Dumineca trecută ală tânărului nostru, i-au adresată mai mulţi cetăţeni din Galaţi următorea telegramă: „D-nei Leona Medană, Sătmaru. Vă felicitămu pentru atitudinea démná románéscu. Loviturile inimice să nu vă descuragieze. Femeia română insuflețăscd lupta. Viitorulu va fi ală nostru. D-na Constantinescu. D-strele: Ciutescu, Teodorescu, Constantinescu, Petroniu, Procopian, Policrat, Popa Nicolescu, Burghelea, Zacharia, Gutu, Pop, Ionașcu, Păr. Vârgolici, Păr. Marinescu. Dd. Braun, Iulian, Grama, Adamescu,Pacu, Plăvănescu, Păună,Petrovici, Teodorescu mare comerciantă, Niculcea. * * * Esposițiă industrială româneasca in Sibiiu. Cu anula viitoră încheiândă ună pătrată de vecit dela înfiinţarea ei, „Reuniunea socialilor români“ din Sibiiu a hotărîtă în şedinţa dela 13 Oct. v. să arangieze o esposiţia industrială (locală) cu ocasiunea jubileului de 25 de ani. In acestă scopă s’a alesă ună comitetă pentru arangiarea esposiţiei industriale şi s’au pusă la disposiţia industriaşiloră şi maieştriloră români liste de înscriere pentru cei ce voescă să sprijinescă prin produsele şi articulii loră acestă esposiţiă. înscrierile se vor face până la 31 Decemvre 1891, când se va constata, câţi din măiestri şi calfe de meseriaşi români dorescă să espună lucrări la esposiţia industrială a meseriaşilor români. Comitetulă va distribui pentru cei mai deşteri în lucrări mai multe premii şi diplome de recunostinţă. Făcândă comitetulă apelă la toţi meseriaşii şi industriaşii români din Sibiiu, fie membri, ori nemembri ai Reuniunei, îşi esprimă dorinţa ca frumoasa iniţiativă luată să fie îmbrăţişată şi sprijinită de fiecare în parte şi de toţi împreună prin produse şi articuli câtă se poate de mulţi. — Dprimă ca acestă lăudabilă ideiă a arangiării unei esposiţiunî industriale să se realizeze cu ună succesă dintre cele mai strălucite, şi ea va servi de onoare industriaşilor şi meseriaşilor români din Sibiiu. * * * , Liga pentru unitatea culturală a Românilor — Secţiunea „Oltă“, va arangia în Slatina ună bală cu tombolă, care va avea loc. Sâmbătă în 30 Noemvre v. în marele salonă ală casinului. Prețul intrării 2 lei de persona. Venitulă e destinată pentru fondulă „Ligeri“