Gazeta Transilvaniei, iulie 1892 (Anul 55, nr. 144-169)

1892-07-31 / nr. 169

Pagina 2 GAZETA TBANSXL V AN IE I REPLICA junimii academice române din Tran­silvania şi Ungaria Cătră Junimea Academică Maghiară. Când mm poporu vré sé.. stápánéseá, se ţină înlănţuiţii pe unii alţii poporii, ce se deo­­sebesce prin rassă şi limbă, se reînoesc­ pretenţiunile bar­bariei, ale feudalismului şi ale vremurilor­ de robiă. Luigi Palma. Colegi! Aţi aflată, că este bine se cercaţi a desminţi prea întemeiatele acusaţiuni, ce fraţii noştri din Regatul­ României au ridicată contra maghiarismului. Cu alte cuvinte, aţi căutată sĕ slă­biţi răsunetulă vocii fraţilor ai noştri, care, atunci când terorismul­ panmaghiară ne arunca unul, după altul, în temniţe, şi-au împlinită o prea firescă datoriă de conaţionali şi au atrasă atenţiunea lumii civilisate asupra violenţelor­, ce ni­ se facă. Ei bine, noi, junimea academică ro­mână din Transilvania şi Ungaria, noi cari şi de a­i simţimă „binecuvântările“ erei vóastre pretinse constituţionale, ne luămă voie a arăta lumii nepărtinitore, şi în acelaşi timpă voné, că dreptatea şi adevĕrul­ în acestă causă suntă pe par­tea autoriloră Memoriului bucureşceană. Faptulă, că noi ne vedemă nevoiţi a aproba Memorială bucuresceană şi a înfrânge „Răspunsulă“ vostru, este o apariţie întristătore într’ună stată, dar ea se esplică în modă firescă din hele­­tica situaţiune, ce ni­ s’a creată noue în strămoşasca nostră patriă. Mai multă, noi, şi cu noi totă su­flarea românâscă din Transilvania şi Un­garia, suntemă recunoscători frațiloră din România, pentru generosulă ajutoră, ce ni-l’au dată, în lupta grea ce o purtamă pentru naționalitatea poporului nostru. El acesta ajutoră, colegi, să nu ve supere, pentru­ că chiar celebrulă Niebuhr scrie: „Comunitatea naţionalităţii este mai pre­sus şi de formele de stată, cari unescfi seu despărţescă pe deosebitele părţi ale aceluiaşi néma de oameni“. Acum se vedemă modulă vostru de desminţire. In scrierea vostră aţi jertfită aproape jumătatea spaţiului, ca să combateţi po­sibilitatea unităţi politice naţionale a Ro­­mânilor­. Despre cestiunea acesta în întregă Memorială bucuresteană nu se află ună singură cuventă. Cu ună singură cuvântă fraţii noştri nu au cerută anexiunea teritoriului na­ţională românescă din Transilvania şi Ungaria la regatul­ României. Ce scopă aţi urmărită doar, combă­­tândă lucruri, despre cari nici amintire nu era? Evidentă, aţi voită să deplasaţi ces­tiunea. Neavândă voi doved­i spre a desminţi aserţiunile Memoriului bucuresceană v’aţi apucată a vă lupta cu ficţiuni. Pe pagina 27 aţi pusă urmatorele probe despre cunostinţele vóstre isto­rice câtă şi despre simţulă vostru de dreptate: „Maghiarulu şi-a apărată ală seu statua. „.Maghiarulu a apărată pe Slavii, pe Germanii şi pe Românii, cari trăiau cu elă sub acelaşi speptru“. „Cuceritorii străini prigoneau numai pe Maghiari.“ Bine, colegi, se poate insultă mai gravă la adresa celorlalte 5 naţiuni con­stitutive de stată, decâtă aceste sfirma­­ţiuni ? Adecă voi, ună poporă mică, ne-aţi apărată pe noi cinci popoare ? Voi, 5 milioane de Maghiari, ne-aţi apărată pe noi 10 milioane de nema­ghiari ? Er statuia acesta, locuită, susţinută şi apărată de 6 naţiuni nemaghiare şi de naţiunea maghiară, este „ală Ma­ghiarului“ ? Şi iată voi, cari declamaţi pe acestă tonă medievală, vă mai făliţi cu pretinsa vostră iubire de dreptate şi adevără ? Asemenea fanfaronade potă face im­presiă asupra unoră anumite straturi ale societăţii maghiare, dar nu asupra oame­niloră, cari judecă eu ală loră propria creeră, şi cătră cari v’aţi adresată şi voi în scrierea vostră. Cu indignaţiune respingemă aceste insulte ! Nu permitemă nimerui pe acestă pă­­mântă, şi mai puţină vouă, a vorbi în acestă tonă arogantă şi insultătoră des­pre poporul­ din care facemă parte. De altcum, la injurii atâtă de jose noi ne amă pute dispensa a mai răs­­punde. Considerândă însă, că prea adese­ori a fostă şi este înşelată lumea străină cu asemenea rodomontade, vomă Zi°e şi noi m­ă cuvântă, — fără însă a deplasa cestiunea pe terenură istorică, precum aţi făcută voi. Ungaria, de când esistă, nu era de­câtă ceea-ce este astăciî:­ună stată de naţionalităţi. Chiar primulă rege ală Ungariei, Ştefană-celă-Sfântă, se mândria cu fap­tulă, că acestă țeră este patria mai mul­tora popoare. Totă armata Ungariei nu era decâtă productură firescă ală tuturoră popoare­­loră din țeră. Și nici nu putea să fiă altcum. Decă în vremurile trecute nu se prea pomenia naționalitatea popoarelora și a armateloră, este, că pe atunci con­­ceptulă de naţionalitate lipsea pretu­­tindenea. Cu toate acestea avemă nenumărate şi eclatante dovedii, despre rolulă ce l’au avută Românii şi celelalte naţiuni în pri­vinţa apărării lor­ proprii şi a ţării comune. Românii, şi în specială cei dinspre sudulă Transilvaniei şi ală Bănatului, precum şi cei din Maramurăşă, erau din timpurile cele mai vechi şi pănă mai în cjilele nóastre ună poporă organisată mili­­tăresce, care avea să apere hotarele unde locuia şi numai pe basa acestoră servicii militare se putea elă bucura în acele tim­puri, de ore-oare autonomiă provincială. Resboiele celebre contra Turcilor­ se purtau mai numai pe teritoriul­ na­­ţiunilor­ nemaghiare. (D. e. Câmpulă Merleloră, Timişora, Câmpulă-Panii, Baia- Mare etc.) Ori şi cine aruncă ochii în istoriă şi pe harta etnografică a Ungariei, se poate convinge numai deoâtă, că vecinică na­ţionalităţile au constituită mulți de apă­rare contra năvfilirii oră duşmane, dar gloria vecinică a Maghiarilor îi „se făcea“. In deosebi luptele împotriva Semi- Lunii le-au purtată în mare parte Ro­mânii din regatul­ României, sub prin­cipii lor: Mircea celă Bătrână, Ştefană celă Mare, Mihaiu Viteazulu ş. a. şi Ro­mânii din Transilvania şi Ungaria. Românii au ridicată mulţimea ostă­­ţilor­ din sudul­ Bănatului şi Tran­silvaniei, pentru­ că ei aveau să apere în toate vremurile vadurile Dunării de jos şi şi trecătorile meridionale ale Carpaţilor­. Teritorii românesc! erau aceste lo­curi atunci, precum suntă şi astăzi, şi braţe românesc! le-au apărată în toate epocile în contra invasiunilor­ străine. (Va urma.) privinţa aceasta ună articulă de fondă forte caracteristică, în care constată, că „greşala“, ce au făcut po şoviniştii came­­rei advocaţiaie din Cluşiu, trăgândă la răspundere pe Dr. Raţiu, a fostă „o gre­­şelă şi mai enormă“, decâtă înse­şi scan­dalurile de la Turda, deoare-ce — con­­tinuă fata ungurescă — „nici vorbă nu poate fi, ca conducătorii deputăţiei române să fi comisă crima tradărei de patriă (pre­văzută în § 127 al. cod. pen.), fiă prin memoranda, seu prin altă purtare a loră“. Tată fuia ungurescu 4i°ei că „o singură plângere politică nici după obiceiurile nóastre vechi, nici după legile noastre nu poate să constitue trădare de patriă“. Advocații unguri din Cluşiu i-au dată numai prilegiu­l lui Dr. Raţiu de a face capitală printr’o nouă agitare din acusa­­ţiunea loră neîntemeiată. — Aşa­der înşi­şi „patrioţii“ recunoscă, că de astă-dată au păpat’o cam nesărată cumetrii loră dela Cluşiu. Celă multă, crede „Pesti Hirlap“, o amendă de 100—200 fi. ar pute să fiă resultatulă întregei cercetări, dar ună a­­semenea resultatu, fata unguresco îlă gâ­­sesce ridiculă față de „marea causă“, pe care fanaticii dela Clusiu prin pornirile loră nesocotite mai multă au încurcat’o. „Pesti Hirlap“ recomandă prin urmare „Maghiariloră, ce locuescă între Valahi“, să fiă „mai calmi şi cu demnitate po­­litică“. SC1ESLE PILES. — 30 Iulie. (11 Augustă) Maghiarii ca acusatorî, zilele trecute, când şoviniştii unguri, acompaniaţi şi în­­curagiaţi de pressa loră de tóate nuan­­ţate, cereau susă şi tare să se tragă în cercetare disciplinară advocaţii români, cari au luată parte în deputăţia dela Viena, noi amă arătată în câţiva artipuli de fonda, sub titlulă de mai susă, că acestă pretenţie a şoviniştilor­ un­guri este cu totulă absurdă şi imposibilă. Acum, după ce şoviniştii au cam eşită din primele fase ale înferbinţelei lor­, se pare, că au începută să recunoscă şi ei adevĕrul­ aserţiunilor­ noastre. Celă puţină semi-oficiosulă „Pesti-Hirlap“ în numărul­ său de la 6 Augusă publică în Mersul­ colerei. „Agenţia Reuter“ află din Teheran, că preoţii din Astera­­bad, atribuindu colera alcoolului, mulţi­mea a jefuită debitele de spirtuoase şi a distrusă mărfurile armenilor­ supuşi ruşi. Consululă Rusiei a cerută ajutare auto­­rităţilor­ rusesci dela graniţă, care i-a dată 25 de cazaci pentru păzirea consu­latului. O canonieră ruseasca a sosită la Asterabad. Ministrul­ Rusiei la Tehe­ran a cerută o despăgubire. Sahulă, care şade în acestă momenta în provinciă, a anunţată întorcerea sa la Teheran, în­dată ce a aflată, că colera a isbucnito acolo. La Teheran suntă 25 caşuri pe Zi. La Tabris suntă în fiecare Zi câte 100 decese. La Mosova an fostă la 5 Au­gustă 9 pasuri, 4 decese ; la 6 Augustă 20 casuri, 7 decese; In ţinutulă Mosco­vei 1 decesă. In oraşele Viatka, Eca­­terinoslav, Kursk, Hasan, Perin, Ria­­san şi Jaroslav, boia nu mai există, de­câtă în proporţiuni neînsemnate ; dar ea bântue încă în interiorul­ Donului, la Jarakov şi la Samara. — Biroulă sani­tară francesă a constatată în şedinţa sa de ieri, că colera a dispărută aproape cu desăvârşire din Parisă şi din împreju­rimi. Ori­ce primejdia este înlăturată. —x — —x — Replica junimii academice române şi foile ungurescî. Abia s’a pusă în circula­­ţiă Replica junimei academice române la Respunsul­ ce l’au dată studenţii Maghiari Memoriului tinerimei universitari din Bu­­curesci şi pressa maghiară, fără osebire de coloare politică, se ocupă cu ea, unele reproducândă părţi din ea, altele spri­­indă articole pline de ură şi injurii la adresa tinerimei noastre academice din Transilvania şi Ungaria. Aşa „Budapesti Hirlap“ dela 10 Augustă se ocupă cu Replica într’ună primă articula, în care îi schiţeză părţile mai marcante, plân­gerile şi pretensiunile, pe ea cuprinde, Zicândă, că cu astfelă de postulare nu poate sta de vorbă — „Magyar Hirlap“ face ună resumată tendenţiosă ală cu­prinsului Replicei, pe care o numesce „pamfietă“ şi totuşi se supără, că de ce tinerimea nostră academică n’a tipărir’o şi în limba maghiară, mai alesă că ea este publicată la adresa tinerimei ma­ghiare. — Scrie apoi „Pester Lloyd“, kossuthista „Egyetértés“, semioficiasele „Nemzet“ şi „Kolozsvár“, apoi „Pesti Napló“ şi „Pesti Hirlap“ etc. etc. In câtă ne va permite spaţiul, vomă re­produce în estrasă expectorările răută­­cioase ale unora dintre organele pressei unguresc­ asupra cestiunei. —x — Nr. 169—1982 Donaţiuns. O proprietară de mine din Stiria a dăruită 50,000 fl. Ziaru­lui antisemită „Grazer Tagblatt“, promiţândă totdeodată alţi 50,000 fl. Z­iarulă „Po­litik“ vorbindă despre acesta, 7*08 organele „liberale“ au fostă forte ne­plăcută atinse de acestă donaţiune. —x— Alegerile municipale in Francia. Ba­­lotagiels pentru consiliile generale au dată 95 republicani şi 16 conservatori. Republicanii câştigă în totală 195 locuri. Conservatorii nu mai au majoritate de câtă în 6 departamente. D. Wilson a fostă a­­lesă. Revoluţionarulă Culiene, care ac­­tualminte se află în mehisore, a fostă a­­lesă la Roubaix. —x— Din Bocsia româna primesce „Lumi­­nătorulă“ îmbucurătorea însciinţare, că Românii din acea scravenă comună ro­­mânâscă au ţinută Duminecă în 6 Au­gustă n. o conferinţă, în care s’au sfă­tuită asupra unei întrebări economice de mare însemnătate pentru acelă locă şi ţinută. Anume, urbarialiştii din acea co­mună au de cugetă se cumpere trei mii jugăre de pământă, azi proprietatea societăţei călei ferate, pentru ridicarea bunăstării economice şi pentru înainta­rea locuitorilor­ din acea comună. Po­porulă este deşteptată şi însufleţită. La consultare­a participată şi d-lă advo­­cată din Lugosă C. Brediceanu, pe care proprietarii din Bocşia rom. anume l’au invitată la acea conferinţă. Fără îndoială că acestă mişcare asemenea este de mare importanţă. —x— Avisîi. D-nii membri ai Reuniunei învăţătorilor­ români din districtul­ Ti­­mişorei, cum şi d-nii Ospeţi, cari dorescă a lua parte la adunarea generală convo­cată din Lipova pe 10 (22) şi 11 (28) Augustă c. şi voesou a avea cartelă gra­tuită ori a lua parte la cina comună, suntă poftiţi a se insinua pănă la 6 (18) Augustă a. c. la d­­ă învăţătură Constan­tină Creţiană în Lipova, — Comitetulă de primire. —x — Friptură cerescă. Faptulă s’a pe­­trecută la Bjelina, în Bosnia. Intr’una din nopţile din urmă a isbucnită o vi­­jeliă violentă, vijelia a durată două ore. Odată cu ploaia torenţială cădea asupra oraşului şi o cantitate de peştişori vii. Diminăţa pretutindeni, pe uliţi şi pe câmpii, se culegeau peştişori de aceştia, cari se mişcau încă şi pe cari toţi se grăbeau ai arunca în tigăile de pe focă. —x— Mortalitate in Braşovii. Din 20—26 Augustă au murită în Braşovă 14 per­­soane şi adecă: 1 de difterită, 1 de tu­­berculosă, 2 de catară de intestine şi 10 de alte bele. Prin urmare se vine pe 1000 locuitori anuală 22­2. — x— Musica orășenescă, va cânta mâne după prânză pe promenada de josă. Ia­­ceputulă la 5 ore sera, or la 8 ore, totă în acea seră, va da ună concerta în gră­dina reuniunei industriașiloră. (Gewerbe­­verein’s Garten). Streinii în România. In nr. 165 ală fetei noastre amă re­produsă după „Magyar Hirlap“ o tele­gramă din Bucuresci, în care era vorba, că guvernulă română va presenta came­­relor b ună proiectă de lege, care să re­guleze în modă rigurosă controlulă su­­puşilor­ străini stabiliţi în România. Telegrama acesta a publicat-o şi „ Gazzeta del Popoloa din Roma, Zi°0ndă între al­tele, că acestă atitudine a guvernului română se datoreşt­e vinei solicitudini din partea guvernului ungară, ca urmare a agitațiunei Româniloru din Ungaria. La aceasta Zi­nulă inBucurescî­i face urma­toarele observări în unulă seu dela 28 Iulie v.: Organulă italiană, publicândă aceasta telegramă, a fostă indusă în erore. Gu­vernată , când a însărcinată o comisiune să elaboreze ună proiectă de lege pen-

Next