Gazeta Transilvaniei, iulie 1892 (Anul 55, nr. 144-169)
1892-07-31 / nr. 169
Pagina 2 GAZETA TBANSXL V AN IE I REPLICA junimii academice române din Transilvania şi Ungaria Cătră Junimea Academică Maghiară. Când mm poporu vré sé.. stápánéseá, se ţină înlănţuiţii pe unii alţii poporii, ce se deosebesce prin rassă şi limbă, se reînoesc pretenţiunile barbariei, ale feudalismului şi ale vremurilor de robiă. Luigi Palma. Colegi! Aţi aflată, că este bine se cercaţi a desminţi prea întemeiatele acusaţiuni, ce fraţii noştri din Regatul României au ridicată contra maghiarismului. Cu alte cuvinte, aţi căutată sĕ slăbiţi răsunetulă vocii fraţilor ai noştri, care, atunci când terorismul panmaghiară ne arunca unul, după altul, în temniţe, şi-au împlinită o prea firescă datoriă de conaţionali şi au atrasă atenţiunea lumii civilisate asupra violenţelor, ce ni se facă. Ei bine, noi, junimea academică română din Transilvania şi Ungaria, noi cari şi de ai simţimă „binecuvântările“ erei vóastre pretinse constituţionale, ne luămă voie a arăta lumii nepărtinitore, şi în acelaşi timpă voné, că dreptatea şi adevĕrul în acestă causă suntă pe partea autoriloră Memoriului bucureşceană. Faptulă, că noi ne vedemă nevoiţi a aproba Memorială bucuresceană şi a înfrânge „Răspunsulă“ vostru, este o apariţie întristătore într’ună stată, dar ea se esplică în modă firescă din heletica situaţiune, ce ni s’a creată noue în strămoşasca nostră patriă. Mai multă, noi, şi cu noi totă suflarea românâscă din Transilvania şi Ungaria, suntemă recunoscători frațiloră din România, pentru generosulă ajutoră, ce ni-l’au dată, în lupta grea ce o purtamă pentru naționalitatea poporului nostru. El acesta ajutoră, colegi, să nu ve supere, pentru că chiar celebrulă Niebuhr scrie: „Comunitatea naţionalităţii este mai presus şi de formele de stată, cari unescfi seu despărţescă pe deosebitele părţi ale aceluiaşi néma de oameni“. Acum se vedemă modulă vostru de desminţire. In scrierea vostră aţi jertfită aproape jumătatea spaţiului, ca să combateţi posibilitatea unităţi politice naţionale a Românilor. Despre cestiunea acesta în întregă Memorială bucuresteană nu se află ună singură cuventă. Cu ună singură cuvântă fraţii noştri nu au cerută anexiunea teritoriului naţională românescă din Transilvania şi Ungaria la regatul României. Ce scopă aţi urmărită doar, combătândă lucruri, despre cari nici amintire nu era? Evidentă, aţi voită să deplasaţi cestiunea. Neavândă voi dovedi spre a desminţi aserţiunile Memoriului bucuresceană v’aţi apucată a vă lupta cu ficţiuni. Pe pagina 27 aţi pusă urmatorele probe despre cunostinţele vóstre istorice câtă şi despre simţulă vostru de dreptate: „Maghiarulu şi-a apărată ală seu statua. „.Maghiarulu a apărată pe Slavii, pe Germanii şi pe Românii, cari trăiau cu elă sub acelaşi speptru“. „Cuceritorii străini prigoneau numai pe Maghiari.“ Bine, colegi, se poate insultă mai gravă la adresa celorlalte 5 naţiuni constitutive de stată, decâtă aceste sfirmaţiuni ? Adecă voi, ună poporă mică, ne-aţi apărată pe noi cinci popoare ? Voi, 5 milioane de Maghiari, ne-aţi apărată pe noi 10 milioane de nemaghiari ? Er statuia acesta, locuită, susţinută şi apărată de 6 naţiuni nemaghiare şi de naţiunea maghiară, este „ală Maghiarului“ ? Şi iată voi, cari declamaţi pe acestă tonă medievală, vă mai făliţi cu pretinsa vostră iubire de dreptate şi adevără ? Asemenea fanfaronade potă face impresiă asupra unoră anumite straturi ale societăţii maghiare, dar nu asupra oameniloră, cari judecă eu ală loră propria creeră, şi cătră cari v’aţi adresată şi voi în scrierea vostră. Cu indignaţiune respingemă aceste insulte ! Nu permitemă nimerui pe acestă pământă, şi mai puţină vouă, a vorbi în acestă tonă arogantă şi insultătoră despre poporul din care facemă parte. De altcum, la injurii atâtă de jose noi ne amă pute dispensa a mai răspunde. Considerândă însă, că prea adeseori a fostă şi este înşelată lumea străină cu asemenea rodomontade, vomă Zi°e şi noi mă cuvântă, — fără însă a deplasa cestiunea pe terenură istorică, precum aţi făcută voi. Ungaria, de când esistă, nu era decâtă ceea-ce este astăciî:ună stată de naţionalităţi. Chiar primulă rege ală Ungariei, Ştefană-celă-Sfântă, se mândria cu faptulă, că acestă țeră este patria mai multora popoare. Totă armata Ungariei nu era decâtă productură firescă ală tuturoră popoareloră din țeră. Și nici nu putea să fiă altcum. Decă în vremurile trecute nu se prea pomenia naționalitatea popoarelora și a armateloră, este, că pe atunci conceptulă de naţionalitate lipsea pretutindenea. Cu toate acestea avemă nenumărate şi eclatante dovedii, despre rolulă ce l’au avută Românii şi celelalte naţiuni în privinţa apărării lor proprii şi a ţării comune. Românii, şi în specială cei dinspre sudulă Transilvaniei şi ală Bănatului, precum şi cei din Maramurăşă, erau din timpurile cele mai vechi şi pănă mai în cjilele nóastre ună poporă organisată milităresce, care avea să apere hotarele unde locuia şi numai pe basa acestoră servicii militare se putea elă bucura în acele timpuri, de ore-oare autonomiă provincială. Resboiele celebre contra Turcilor se purtau mai numai pe teritoriul naţiunilor nemaghiare. (D. e. Câmpulă Merleloră, Timişora, Câmpulă-Panii, Baia- Mare etc.) Ori şi cine aruncă ochii în istoriă şi pe harta etnografică a Ungariei, se poate convinge numai deoâtă, că vecinică naţionalităţile au constituită mulți de apărare contra năvfilirii oră duşmane, dar gloria vecinică a Maghiarilor îi „se făcea“. In deosebi luptele împotriva Semi- Lunii le-au purtată în mare parte Românii din regatul României, sub principii lor: Mircea celă Bătrână, Ştefană celă Mare, Mihaiu Viteazulu ş. a. şi Românii din Transilvania şi Ungaria. Românii au ridicată mulţimea ostăţilor din sudul Bănatului şi Transilvaniei, pentru că ei aveau să apere în toate vremurile vadurile Dunării de jos şi şi trecătorile meridionale ale Carpaţilor. Teritorii românesc! erau aceste locuri atunci, precum suntă şi astăzi, şi braţe românesc! le-au apărată în toate epocile în contra invasiunilor străine. (Va urma.) privinţa aceasta ună articulă de fondă forte caracteristică, în care constată, că „greşala“, ce au făcut po şoviniştii camerei advocaţiaie din Cluşiu, trăgândă la răspundere pe Dr. Raţiu, a fostă „o greşelă şi mai enormă“, decâtă înseşi scandalurile de la Turda, deoare-ce — continuă fata ungurescă — „nici vorbă nu poate fi, ca conducătorii deputăţiei române să fi comisă crima tradărei de patriă (prevăzută în § 127 al. cod. pen.), fiă prin memoranda, seu prin altă purtare a loră“. Tată fuia ungurescu 4i°ei că „o singură plângere politică nici după obiceiurile nóastre vechi, nici după legile noastre nu poate să constitue trădare de patriă“. Advocații unguri din Cluşiu i-au dată numai prilegiul lui Dr. Raţiu de a face capitală printr’o nouă agitare din acusaţiunea loră neîntemeiată. — Aşader înşişi „patrioţii“ recunoscă, că de astă-dată au păpat’o cam nesărată cumetrii loră dela Cluşiu. Celă multă, crede „Pesti Hirlap“, o amendă de 100—200 fi. ar pute să fiă resultatulă întregei cercetări, dar ună asemenea resultatu, fata unguresco îlă gâsesce ridiculă față de „marea causă“, pe care fanaticii dela Clusiu prin pornirile loră nesocotite mai multă au încurcat’o. „Pesti Hirlap“ recomandă prin urmare „Maghiariloră, ce locuescă între Valahi“, să fiă „mai calmi şi cu demnitate politică“. SC1ESLE PILES. — 30 Iulie. (11 Augustă) Maghiarii ca acusatorî, zilele trecute, când şoviniştii unguri, acompaniaţi şi încuragiaţi de pressa loră de tóate nuanţate, cereau susă şi tare să se tragă în cercetare disciplinară advocaţii români, cari au luată parte în deputăţia dela Viena, noi amă arătată în câţiva artipuli de fonda, sub titlulă de mai susă, că acestă pretenţie a şoviniştilor unguri este cu totulă absurdă şi imposibilă. Acum, după ce şoviniştii au cam eşită din primele fase ale înferbinţelei lor, se pare, că au începută să recunoscă şi ei adevĕrul aserţiunilor noastre. Celă puţină semi-oficiosulă „Pesti-Hirlap“ în numărul său de la 6 Augusă publică în Mersul colerei. „Agenţia Reuter“ află din Teheran, că preoţii din Asterabad, atribuindu colera alcoolului, mulţimea a jefuită debitele de spirtuoase şi a distrusă mărfurile armenilor supuşi ruşi. Consululă Rusiei a cerută ajutare autorităţilor rusesci dela graniţă, care i-a dată 25 de cazaci pentru păzirea consulatului. O canonieră ruseasca a sosită la Asterabad. Ministrul Rusiei la Teheran a cerută o despăgubire. Sahulă, care şade în acestă momenta în provinciă, a anunţată întorcerea sa la Teheran, îndată ce a aflată, că colera a isbucnito acolo. La Teheran suntă 25 caşuri pe Zi. La Tabris suntă în fiecare Zi câte 100 decese. La Mosova an fostă la 5 Augustă 9 pasuri, 4 decese ; la 6 Augustă 20 casuri, 7 decese; In ţinutulă Moscovei 1 decesă. In oraşele Viatka, Ecaterinoslav, Kursk, Hasan, Perin, Riasan şi Jaroslav, boia nu mai există, decâtă în proporţiuni neînsemnate ; dar ea bântue încă în interiorul Donului, la Jarakov şi la Samara. — Biroulă sanitară francesă a constatată în şedinţa sa de ieri, că colera a dispărută aproape cu desăvârşire din Parisă şi din împrejurimi. Orice primejdia este înlăturată. —x — —x — Replica junimii academice române şi foile ungurescî. Abia s’a pusă în circulaţiă Replica junimei academice române la Respunsul ce l’au dată studenţii Maghiari Memoriului tinerimei universitari din Bucuresci şi pressa maghiară, fără osebire de coloare politică, se ocupă cu ea, unele reproducândă părţi din ea, altele spriindă articole pline de ură şi injurii la adresa tinerimei noastre academice din Transilvania şi Ungaria. Aşa „Budapesti Hirlap“ dela 10 Augustă se ocupă cu Replica într’ună primă articula, în care îi schiţeză părţile mai marcante, plângerile şi pretensiunile, pe ea cuprinde, Zicândă, că cu astfelă de postulare nu poate sta de vorbă — „Magyar Hirlap“ face ună resumată tendenţiosă ală cuprinsului Replicei, pe care o numesce „pamfietă“ şi totuşi se supără, că de ce tinerimea nostră academică n’a tipărir’o şi în limba maghiară, mai alesă că ea este publicată la adresa tinerimei maghiare. — Scrie apoi „Pester Lloyd“, kossuthista „Egyetértés“, semioficiasele „Nemzet“ şi „Kolozsvár“, apoi „Pesti Napló“ şi „Pesti Hirlap“ etc. etc. In câtă ne va permite spaţiul, vomă reproduce în estrasă expectorările răutăcioase ale unora dintre organele pressei unguresc asupra cestiunei. —x — Nr. 169—1982 Donaţiuns. O proprietară de mine din Stiria a dăruită 50,000 fl. Ziarului antisemită „Grazer Tagblatt“, promiţândă totdeodată alţi 50,000 fl. Ziarulă „Politik“ vorbindă despre acesta, 7*08 organele „liberale“ au fostă forte neplăcută atinse de acestă donaţiune. —x— Alegerile municipale in Francia. Balotagiels pentru consiliile generale au dată 95 republicani şi 16 conservatori. Republicanii câştigă în totală 195 locuri. Conservatorii nu mai au majoritate de câtă în 6 departamente. D. Wilson a fostă alesă. Revoluţionarulă Culiene, care actualminte se află în mehisore, a fostă alesă la Roubaix. —x— Din Bocsia româna primesce „Luminătorulă“ îmbucurătorea însciinţare, că Românii din acea scravenă comună românâscă au ţinută Duminecă în 6 Augustă n. o conferinţă, în care s’au sfătuită asupra unei întrebări economice de mare însemnătate pentru acelă locă şi ţinută. Anume, urbarialiştii din acea comună au de cugetă se cumpere trei mii jugăre de pământă, azi proprietatea societăţei călei ferate, pentru ridicarea bunăstării economice şi pentru înaintarea locuitorilor din acea comună. Poporulă este deşteptată şi însufleţită. La consultarea participată şi d-lă advocată din Lugosă C. Brediceanu, pe care proprietarii din Bocşia rom. anume l’au invitată la acea conferinţă. Fără îndoială că acestă mişcare asemenea este de mare importanţă. —x— Avisîi. D-nii membri ai Reuniunei învăţătorilor români din districtul Timişorei, cum şi d-nii Ospeţi, cari dorescă a lua parte la adunarea generală convocată din Lipova pe 10 (22) şi 11 (28) Augustă c. şi voesou a avea cartelă gratuită ori a lua parte la cina comună, suntă poftiţi a se insinua pănă la 6 (18) Augustă a. c. la dă învăţătură Constantină Creţiană în Lipova, — Comitetulă de primire. —x — Friptură cerescă. Faptulă s’a petrecută la Bjelina, în Bosnia. Intr’una din nopţile din urmă a isbucnită o vijeliă violentă, vijelia a durată două ore. Odată cu ploaia torenţială cădea asupra oraşului şi o cantitate de peştişori vii. Diminăţa pretutindeni, pe uliţi şi pe câmpii, se culegeau peştişori de aceştia, cari se mişcau încă şi pe cari toţi se grăbeau ai arunca în tigăile de pe focă. —x— Mortalitate in Braşovii. Din 20—26 Augustă au murită în Braşovă 14 persoane şi adecă: 1 de difterită, 1 de tuberculosă, 2 de catară de intestine şi 10 de alte bele. Prin urmare se vine pe 1000 locuitori anuală 222. — x— Musica orășenescă, va cânta mâne după prânză pe promenada de josă. Iaceputulă la 5 ore sera, or la 8 ore, totă în acea seră, va da ună concerta în grădina reuniunei industriașiloră. (Gewerbeverein’s Garten). Streinii în România. In nr. 165 ală fetei noastre amă reprodusă după „Magyar Hirlap“ o telegramă din Bucuresci, în care era vorba, că guvernulă română va presenta camerelor b ună proiectă de lege, care să reguleze în modă rigurosă controlulă supuşilor străini stabiliţi în România. Telegrama acesta a publicat-o şi „ Gazzeta del Popoloa din Roma, Zi°0ndă între altele, că acestă atitudine a guvernului română se datoreşte vinei solicitudini din partea guvernului ungară, ca urmare a agitațiunei Româniloru din Ungaria. La aceasta Zinulă inBucurescîi face urmatoarele observări în unulă seu dela 28 Iulie v.: Organulă italiană, publicândă aceasta telegramă, a fostă indusă în erore. Guvernată , când a însărcinată o comisiune să elaboreze ună proiectă de lege pen-