Gazeta Transilvaniei, octombrie 1895 (Anul 58, nr. 218-241)

1895-10-28 / nr. 239

Pagina 2 neprimind nici o instrucţiune în privinţa aceasta, încurcătura, după cum se vede se va mări încă şi mai mult în viitor. In lipsa eventuală a unor şcolle grăniţeresci, Românii vor trebui se se îngrijeasca de şcolle confesionale cu caracter românesc, — lucru, ce mai ales în comune ca Ţinţarii, unde biserica îşî are edificiul seu şcolar, nu va fi tocmai aşa greu. Cu atât mai greu va fi înse de-a înlocui aceste şcole cu şcole comunale, după ce nu numai că edificiul şcolar lipsesce, dar lipsesce şi fondul pentru susţinerea lor, deoarece fondul, cum se scie, este în mâna foştilor grănițerî, cari de bună semă nu-i vor pune la disposițiunea școlelor comunale. Era cor, că socoteala de-acasă a d-lor Banffy-Wlassies nu se potrivesce nici de astădată cu cea din târg. CRONICA POLITICĂ. — 27 Octomvre. In cercul Șerbilor din Ungaria, după cum anunță foile maghiare, s’a zădărnicit din nou împăcarea radicalilor cu liberalii. Causa celei mai recente neînţelegeri este, că liberalii se opun în mod hotărît planului radicalilor de-a înfiinţa din incidentul cilei de nascere a septegenariului Svetosar Mileticî o societate pe alţii, în scopul de-ai oferi acestuia mijloace de subsistenţă, respective de-a eda opurile şi vorbirile sale. Prin înfiinţarea unei astfel de acţiuni, liberalii văd singur numai valorizarea intereselor de partid ale radicalilor, şi de aceea nu o adunare, la care au luat parte şi Polii şi Vucetici, radicalii hotărîră, că nu vor întră în numita societate. Se va vede întru cât va ave sau nu acest incident urmări cu privire la inţelegerea şi la pactul ce era se se încheiă între ambele partide sârbesc!. * In Budapesta a apărut o broşură de un anumit Körösi, Întitulatâ „Capitala Budapestei in a. 1891.* * In acea broşură, între alte multe date statistice şi istorice, se afia cu privire la decădinţa germanismului în Budapesta, următorele : Dela a. 1881 pănă acum elementul german s'a împuţinat cu 10%, chiar în aceea măsură, în care s’a îmulţit elementul maghiar. Decă vor rămână tot aceste raporturi, atunci în proximele trei decenii va fi finită opera maghiarisârei capitalei. Mare influinţă esercita asupra acestei împrejurări scoala şi familia şi imigraţiunea, care din norocire se face mai mult tot din ţinuturi curat maghiare, prin ceea ce se năduşesc elementele nemaghiare.* Alaltăeri, la orele 12, Dumitru Sturdsa, preşedintele consiliului de miniştri români, pe faimosul său violoncel, a cărui istorie o cunosteau cu toţii. Şi Iosif Servais cânta pe preţiosul instrument moştenit de la tatăl său. Tuturor li se părea, că aud vechia inimă a lui Antonius Stradivarius, scoţând melodii frumoase, dureroase, lamenta lungi, plânsete, rugăciuni; şi o serenadă dulce îi captiva, li se părea, că se înalţă pănă la cer... Dar, deodată o sguduitură bruscă se simţi şi totul fu sfîrşit... Iosif era palid, ca de morte. Instantaneu arcul îi caciu din mână, violoncelul se rostogoli la pământ, or Iosif căciu în braţele principelui de Climay. Era mort!... Astfel s’a sfîrşit celebrul şi melancolicul violoncelist Iosif Servais în tomna anului 1885. * Celebrul violoncel a fost depus chiar în acel an în sala de arte publice din strada Drouet din Paris. Acestă istorioră se află în analele istoriei musicale ale Parisului. (rEom. Mus.*) GAZETA TRANSILVANIEI a cetit înaintea senatorilor şi deputaţilor demisionaţi, decretut de disolvare a Corpurilor legiuitoare române. După aceea a cetat decretul prin care sunt convocate colegiile electorale. Alegerile se vor face în ordinea următore: Pentru Senat colegiul I la 22 Noembrie, colegiul II la 23 Noembrie, colegiul universal la 24 Noembrie. Pentru cameră colegiul I la 26 Noembrie, colegiul II la 27 Noembrie, colegiul III la 28 Noembrie. Alegerile de delegaţi se vor face în ziua de 15 Noembrie, iar în ciua de 7 Decembrie se vor convoca Corpurile legiuitoare.* In Turcia devin lucrurile tot mai încurcate. Depeşi sosite ori din Constantinopol anunţă dimisionarea marelui Vizir Kiamil-Paşa, deja al doilea Vizir de când au erupt tulburările armenesci. Se efice, că din estul Asiei mici se lăţesce tot mai mult răscoala spre Vest, şi chiar şi în Creta se ivesc cele dintâiu semne de revoluţie. Dr. Lueger neîntărit. Ca fulgerul sălăţi alatăerî spirea prin Viena, că monarchul nu a întărit alegerea lui Dr. Lueger ca primar al residenţei. In camera deputaţilor din Austria deja în 5 o. se vorbia, că Lueger nu va fi întărit. Unii fie, că contele Badeni ar fi fost pentru întărire, şi singur numai monarchul a denegat întărirea, ceea ce se aduce în combinaţiune cu visita din 5 c. a lui Banfy la Majestatea Sa. Alţii arăşî afirmă, că Badeni a fost de-o părere cu monarchul, adecă pentru neîntărire. „Pester Lloyd“ primesce din Viena mai multe depeşe, privitore la acest incident, în cari sefie între altele următorele : Alaltăeri după amicil Lueger apăru în cameră, şi de pe faţa lui se putea vedea, că este forte iritat. Incungiurat de o grupă de amici, el să fi cfis cu voce tare : „Acum ărăşi sunt om liber, acum din nou se poate începe lupta !” Badeni a declarat, că guvernul ungar nu s'a amestecat de loc în aceasta cestiune, şi din partea Ungariei nu s’a esercitat nici o presiune. Decisiunea preaînaltă nu este îndreptată contra nici unei partide şi nici contra administraţiunei autonome a oraşului Viena, ci singur şi numai contra persoanei lui Lueger, deoarece nu putea să fie întărit un demagog, care umblând din birt în birt se folosia numai de vorbe de ovară. Clericalii sunt forte indignaţi, că Lueger n’a fost întărit, asemenea şi oehii tineri. Sefice că deputatul Gessmann să fiemis în cameră: — „Lucrul acesta l’a fâcut numai Banffy ieri, când a fost aci. Bor le vom arăta noi domnilor acelora la Antisemiţii sunt hotărîţi a candida şi a doua oră pe Lueger, şi eventual şi a treia oră. In caşul acesta e probabil, că se va disolva consiliul comunal. In timpul interimar va conduce agendele Vienei comisarul guvernial Friebels. Intre candidaţii pentru postul de primar se amintesc: Dr. Porser, Kuprca, Gessmann, Strohbach şi Dr. Billing. „Magyarország“ o zice, că Lueger, când apăru alaltăeri în cameră ,zise: — „Numai să se bucure! Vor vede ei în curând, ce se va întâmpla!“ Ei deputatul Gessmann să fi ofis: — „ Vom răsplăti noi acesta Ungariei /“ „Budapesti Hirlap“, afirmă, că Lueger ar fi afis cătră prietinii săi: — «Numai acuma voi arăta eu eine sunt, și ce pot face!“ Tot numitulfiar afirmă, că monarchul s’ar fi esprimat, că nu poate pune în fruntea Vienei pe un agitator, fi nu ’1 poate întări, deoarece prin aceasta s'ar ofensa susceptibilitatea Ungariei. Se asigură, că noua alegere de primar al Vienei se va face deja în decursul săptămânei viitoare,mâne, care de sute de ani formeaza razimul cel mai tare al populaţiunei şi ţerilor române — moşnenii şi răzeşii. Ea locuesce pe ambele versante ale munţilor Carpaţi, dincoce şi dincolo de munţi, cu aceleaşi instituţiunî, cari au supravieţuit toate epocele de gloriă şi cataclismele, ce au venit peste poporul şi ţerile române, şi au resistat şi reînviat cu aceeaşi splendoare, ca şi fenicele din cenuşa sa. Cele mai mari fapte şi mai gloriose sunt strîns legate de instituţiunea moşnenilor. Resboaiele lui Ştefan cel mare, lui Iancu Huniade, a unui Pavel Chinez, a unui Ştefan Mailat sunt strîns legate de instituţiunea moşnenilor şi răzeşilor. Totdeauna decăderea socială şi materială a moşnenilor a atras după sine decadenţa poporului şi a ţerei. Perderea autonomiei cneziatelor şi micilor republice române de-a lungul palelor Carpaţilor din Transilvania şi Bănat atrase după sine ruina totală a ţerei în seclul al 16-lea şi al 17-lea, — în Moldova şi Muntenia în seclul al 17-lea şi 18-lea. Şi nici că se putea altfel — cu o populaţiune băştinaşă numeroasa, cu satele dese, unde casă se înşira lângă casă, omeni cu stare materială independentă şi totodată fără mari pretenţiuni faţă de societate. Deja din depărtare satele lor drăgălaşe şi întinse de-alungul colinelor, cu case frumuşele acoperite de pomi, ’ţi spun, că acolo populaţiunea trebue se stea mai bine materialicesce, că acolo ea n’are s’aştepte nici cjiua de plată, nici nu o s’o vecji cu tăgârţa subsupră, ca se se ducă se împrumute şi ceva de-ale mâncărei. Totodată centrele mari ale moşnenilor sunt strâns legate de un ram de bogăţie şi producţiune al ţerei. Cele mai renumite vii şi podgorii ale ţârii sunt în mânile lor. De aceea este bine, să ne dăm puţin seama de situaţiunea lor morală şi materială. Noi am visitat atât satele moşnenilor din Muntenia, cât şi a răzeşilor din Moldova în diferite districte şi plaiuri. In judeţul Buzeu cam din dreptul Mizilului am visitat toate satele de la paalele colinelor de-a rândul pănă peste Focşani înainte, şi apoi cele de pe diferite văi şi plaiuri. Situaţiunea lor materială nu am pute-o numi tocmai strălucită. Condiţiunile lor de traiu sunt cu mult mai rele ca înainte. Moşnenii din coline sunt atât agricultori, cât şi cultivatori de vii, or cei dela munte, de pe diferite plaiuri şi văi, unde puma nu se mai coce şi nici grâul de tomna nu se face, acolo obrajiile cu pomi în special cu pruni, fabricaţiunea ţuicei şi cultura vitelor este ocupaţiunea şi isvorul de câştig al moşnenilor. Deşi moşiile lor dateza din timpurile întunecose ale evului mediu, totuşi ele, cu toată sporirea enormă a populaţiunei, au rămas ca întindere încă tot aşa de însemnate, ca se asigure bunăstarea şi independenţa materială a familiei, de ori şi cine, şi se permită familiei şi oarecare lux şi o viaţă mai comfortabilă, decât a unui ţeran ordinar. Mărimea lor medie, după cum am putut se ne dăm noi seama, este încă între 30—100 pogoane, apoi fiecare moşie este compusă din loc arabil, fânaţe, păşune, pădure şi-şi are şi via sau obrajiile cu pomi roditori ale ei. Deci pe un astfel de proprietar nu-l putem numi ţeran în strictul înţeles al cuvântului. Şi apoi şi ei sunt omeni cu oarecare cultură, căci toţi au înveţat carte, pe bărbaţi îi găsesc pe unii mai cu dare de mână, ca arendaşi de moşii mici şi mari, pe alţii ca antreprenori, funcţionari în diferite serviciurî publice şi private, pe fiii lor ca ofiţeri în armată etc. In casele şi instalaţiunile lor găsesc farecare comfort şi pănă la un punct oare care chiar şi lux. Şi totuşi nu este ceea ce ar trebui se fiă, şi multe lucruri te im ,presionezi şi ating neplăcut la dânşii. Nici starea materială, nici cultura nu le lipsesce. Ceea ce ne lipsesce este spiritul de asociaţiune şi evoluţiunea naturală a gospodăriei. De-o parte toate creaţiunile şi cuceririle noue ale luesului şi modei, pe de altă parte curtea neîngrijită, plină de burueni, instrumentele de muncă primitive şi archaice, vitele pipernicite de foame şi miseriă. Ca agricultori şi muncitori de pământ nu sunt de loc mai buni, decât ţăranii, şi apoi fac un lues mai mare decât mulţi dintre arendaşi. Nici cultura mare, nici cultura mică la dânşii nu e pe deplin desvoltată, aşa cum ar trebui se fiă. Apoi moşiile sunt deteriorate prin desele împărţiri, au ajuns mai tore se fiă în sfori şi curele înguste de câţiva stânjeni, şi lungi de cfecî de chilometri, cari nu permit dela sine o cultură şi folosire raţională a pământului. Păşunele şi fânaţele lor de cele mai multe ori sunt devastate prin petrişul şi prundul adus dela idel, pădurile distruse. I (Va una.) v România agricolă. VIII. moşneni, Răzeşi. Se trecem acum la partea cea mai importantă a populaţiunei ro Nr. 239—1895 SCRILE piLEI. 1 — 27 Octomvre. Alegeri municipale în suburbiul Schein. Mâine, Sâmbătă în 9. c. se vor alege 4 membrii în representanţa comitatensă de cătră subdespărţămentul al 5-lea al cercului I electoral, Şcheiu. Alegerea se va face în sala de gimnastică dela băile de abur sub preşedinta delegatului congregaţiunei d. Nicolae Strevoiu. Locţiitor al său va fi d. Wilhelm Schmidts. Alegerea se începe la 9 ore a. m. şi durază pănă la 4 ore p. m. Avisăm şi pe acăstă cale pe alegătorii români, se ia cu toţii parte la alegere votând pentru candidaţii noştri. — p — La cestiunea steagului din Agram. Judecătoria cercuală din Agram a osândit la 14file închisore ordinară pe Farber, catechet la școla poporală din Gradisca nouă, pentru că în noaptea de 15 Octomvre a spart cu pietri ferestrele bisericei sârbesc din Agram, când era arborat steagul sârbesc. — p— Partidul junimist, sau cum se numesce în mod oficial „partidul constituţional“ a ţinut Marți seara o întrunire în Bucurescî. Au luat parte peste o sută membri şi alţi delegaţi din provincie. D-l P. P. Carp desfăşurând căuşele retragerei guvernului conservator a îndemnat pe partizanii d-sale la o luptă energică în strînsă alianţă şi înţelegere cu partidul conservator. După ce a mai vorbit şi d-l M. Ghermani, s’a ales un comitet central electoral compus din următorii domni: Al. Marghiloman, Menelas Ghermani, V. Brătianu, T. Maiorescu, C. Arion, G. Dobrescu, General Horbatzki și D. A. Laurian. Co- mitetul acesta se va pune în legătură cu comitetul central electoral al partidului conservator. ) —o — Academia română a fost autorizată a primi totă averea mobilă și imobilă lăsată ei prin testamentul răposatului Emanoil Donici, cu sarcina de a da un legat particular fiicei sale naturale Margareta (Heriton) Bărbuceanu. —o — Mesuri sanitare. Ministrul de interne a dat o circulară cătră toate municipiile din Ungaria, prin care aceste sunt încunoseiinţate, că cercurile Tarnopol şi Trombosola din Galiţia sunt declarate ca infectate de coleră, şi că toţi călătorii cari vin din amintitele localităţi să stea sub carantină timp de 6file.