Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1895 (Anul 58, nr. 242-265)

1895-11-26 / nr. 262

AiiíiistratiBUH, li Tipügraíd. j Braşov, piaţa mara Hr. 30. Scrisori nefrancate nu se i primesc. — Manuscripte nu se I retrimet. INSERATE se primesc la Admi­­nSatraţiune in Braşov şi la ur­­i­matoarele Birouri de anunciuri: în Viena: M. Dukes, Heinrich Schalek, Rudolf Hesse, A. Oppeliks Nachfolger, Anton Oppelik, J. Danneber, în Budapesta: A. V. Goldbergerg, Eckstein Bernat; în Bucure­ş­ti: Apence Havas, Suc­­cursaie de Roumanie; în Ham­burg: Karolyi & Liebmann, Preţul Inserţiunilor: o seria J garmond pe o coloana 6 or. şi I 30cr. timbru pentru o publi­­care. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Reclame pe pagina a I-a o aeriă 10 cr. sau 30 bani. ,?&aîeîa“ iese in flă­care ii. ADpiaiente pentru Austro-ungaria: Pe un an 12 fi., pe şese loni 6 fi., pe trei luni 3 fl. N-rii de Dumineci 2 fi. pe an. Fsatru România si străinătate: Pe un an 40 franci, pe şese luni 20 fl., pe trei luni 10 fl. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumera la toate ofiaiere poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. la camealui penmt Braşov ad­ministraţiunea, piaţa -aare, Târgul Inului Nr. 30 etaglu I., pe un an 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul în c­asâ. Pe un an 12 fl., pe 16 luni 6 fl., pe trei luni­­ 3 fl. Un esemplar 6 cr. v. a. sau 16 bani. Atât abonamen­tele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 262.—Amil LVIII. Braşov, Duminecă, 26 Noemvre (8 Decemvre) 1895. XDE DUMINECA -£©) Mişcarea antisemită in Viena. De când n’au vrut se-l întă­­resca pe Lueger, ca primar al Vie­­nei, şi de când guvernul a desfiinţat sfatul comunal, unde erau antise­miţii în majoritate, în Viena miş­carea în contra jidovismului cresce pe di ce merge tot mai tare şi în aceeaşi mesură cresce şi popularita­tea lui Lueger. Se ţin în Viena, în toate subur­biile adunări antisemite, în cari se iau hotărîri energice pentru com­baterea jidovismului. In 28 Noemvre n. s’a luat ho­­tărîrea, ca datoria fiă­cărui Nămţ şi creştin este de a nu cumpăra şi abona nici o „foaia jidoveasca“ si de a ceti numai foi, cari n’au nici un redactor jidov. Asemenea s’a hotă­­rît, se nu publice creştinii anunţuri în foi jidovesc­. Cei mai înfocaţi agitatori an­tisemiţi se recruteaza dintre femei, cari sunt cele mai însufleţite par­­tisane ale lui Lueger — „frumo­sul Carl“, cum ii die, încă înainte de alegerile comunale femeile au aranjat vestitul pelerinagiu (proce­siune) la Enzersdorf, unde chipul lui Lueger era asedat înaintea altarului Maicii Domnului. Mai multe mii de femei luară parte la aceasta proce­siune, rugându-se acolo pentru is­­benda causei antisemite. La alegeri precum seim, au şi isbutit antisemiţii, dară succesul nu le a surîs mult timp, căcî stăpânirea, vrând se pună capăt agitaţiunilor antisemite, a făcut cu puterea un grabnic sferşit domnirei antisemite la primăria din Viena. După acesta înfrângere gazeta antisemită „Deutsches Volksblatt“ a adresat un apel femeilor din Viena, cerându-le, să jertfească pe altarul patriei toate gătelile lor lucruoase de modă și banii păstrați se ’i dea spre a aduna fondul de lipsă pentru vi­­itoarea alegere comunală. Fiind adecă desființată representanța comunală, comuna e condusă aciî numai de un comisar al guvernului, pănă ce se vor face nouă alegeri. Pentru aceste alegeri antisemiţii fac pregătiri gro­zave, căci voesc se câştige o ma­joritate şi mai mare, decât au avut-o la alegerile din August a. c. Dumineca trecută a fost o mare adunare de femei creştine în Viena, într’un restaurant din cele mai cău­tate. Au luat parte femeile cu miile, aşa, că n’au mai putut încape în sală, şi imbul­rela a fost aşa de mare, încât nu s’a putut ţină adunarea, ci la propunerea lui Lueger s’a amânat pe Dumineca următore. Ca­ ocasiu­­nea aceasta femeile şi fetele i-au făcut grandioase ovaţiuni lui 'Lueger, pe strade. Etă, aşa cresce" şi se lăţesce în Viena agitaţiunea în contra măsu­­rei guvernului, care prin purtarea sa neîmpăcată faţă cu antisemiţii şi-a aprins paie în cap, dând numai nu­­trement urei şi aşa destul de în­verşunate contra Jidanilor. Cât de mult cresce şi se lăţesce antisemitismul în Austria, chiar şi în cercurile cele mai de sus, o do­­vedesce purtarea „comitetului ţerii“ din Austria de jos, care publicând un concurs pentru medici comunali, a zis într’ensul, că Germanii vor fi preferiţî Jidanilor. O flotă din Viena „Wiener Alig. Zeitung“ a atacat din causa aceasta de tot aspru comitetul ţerii. Procurorul a confiscat foia şi a plcît pe redactorul responsabil pentru ofensarea comitetului, dăcă acesta va consimţi. Comitetul ţerii înse a decis unanim, se nu consimtă la pîra aceea, pentru­ că, cjise el, co­mitetul nici nu poate fi vătămat în onoarea sa de nisce gazetari ji­dovi. Aşa stau lucrurile în Viena şi în Austria de jos, şi dăcă vom ave în vedere cum începe a se lăţi tot mai mult antisemitismul şi din­­coace în sînul chiar al tinerimii ma­ghiare din Budapesta, putem se predicem, că ’n viitorul cel mai apropiat se pot aştepta lupte crân­cene în contra jidovismului predo­minant, de cari lupte nu va fi ferită nicî Ungaria, cu toate că, mai ales de când cu recepţiunea religiunii mosaice, Evreii au devenit aici atât de puternici. FOILETONUL ROAZ. TRANS.“ Insurătorea Soarelui. — POVESTE. — I. A fost odată un om­, nicî tocmai bo­gat, dar nici de tot sărac, care avea trei feciori și o fată. După ce ’i s’a mărit fata, îi venia omului mai în fiă­care di câte-un pețitor, căci fata era tare frumușică, încât ’i se dusese vestea în totă țara. Tatăl fe­tei, pe cine va fi așteptat de ginere, pe cine nu, nu se scie, destu­l că el nu voia s’o dea după nimenea, spijmendu-le : „N’am încă fată de măritat!“­­ Fata dela o vreme a început a se lua de gânduri, că, ce face tatăl ei de n’o mai mărită. Așa ea s’a£ jeluit într’o cli unei babe despre îndărătnicia tatălui ei, şi baba fiind mai şilată, învăţa pe fată, să taiă o şuviţă din coda unnui cal alb şi să şi-o îm­­pletească în cosişe şi astfel, când va trece pe lângă tatăl său, să cam stea pe loc, ca să-i potă vedea cosiţele. Fata aşa a şi făcut; a tăiat câte­va şuviţe din coda calului şi şi­ le-a împletit în cosiţe. Tatăl ei, după ce i-a vădut firele cele albe, zise cătră nevastă-sa: „Tu, ne­vastă, ai vădut tu, că fata nostră a înce­put se îmbătrânască, căci i-au eşit peri albi în cosiţe; haid’ s’o mărităm după cine ni-o va cere, căci mi-e frică să nu ne îm­­bătrânască la uşe şi în cele din urmă nu o va mai lua nimenea“. Nu trec multe zile după aceasta şi stă că vine cine­va într’o sără, după ce se stinse luminarea şi bate în ferestră. Omul nostru deschide fereastra, ca să vadă, cine este, şi vede că se apropie cineva de fe­­restră, care-i cfice : — „Am aud­it, că aveţi o fată de mă­ritat şi am venit ca să vi-o peţesc!“ — „Avem, avem, îi răspunse omul, pofteste în casă, să ne vedem şi să ne în­ţelegem, de-om putèa !“ — „Acesta nu se poate“, îi chise strei­nul. „Dacă vă învoiţi să mi-o daţi, atunci să ne înţelegem şi prin întunerec, căci mie la lumină nu mi-e erbat să mă arăt. Aşa vă mai întreb odată: mi-o daţi, ori nu?“ Omul nostru, după­ ce se înţelege cu nevastă-sa şi cu fata, îi răspunde, că se în­­voesce. Streinul, fiind mulţămit cu acest răs­puns, îi spune sora, când are să vină după mireasa şi apoi placă. La timpul hotărît streinul nostru se ţinu de vorbă, căci veni cu vre-o 3, ori 4 inşi şi luându-şi mireasa, plecă cu ea p’aci încolo la casa lui. II. După ce a trecut un an, au trecut doi, au trecut trei, cjice fiiul cel mai mare: — „Ah, tată, ce dor mi­ s’a făcut de soru-mea; am să mă duc în totă lumea, ca s’o caut“. — „Să te duci, dragul tatii, şi aflân­­du-o să’mi aduci veste bună dela ea“. A doua z zi feciorul şi-a făcut opinci de fer şi un băţ de oţel şi a plecat în totă lumea, ca să-şi caute pe soru-sa. Tot um­blând el şi pribegind prin lume, a venit odată într’o pădure désa şi aci a sosit la un copac mare şi gros, al cărui vârf nu se mai vedea, atât era de înalt. Ce se so­coti voinicul, ce nu, o lua pe copac în sus şi se duse pănă ajunse în verful copa­cului. Aci dete de o casă mare şi frumosă, ce era îmbrăcată numai în aur şi în petre scumpe. Acesta era casa surorei sale. Sora mirosi îndată, că s’a apropiat de casă un om pamentean. Ea a început a striga: „De eşti om bun, să te apropii, de unde nu, să te depărtezi, că am o cățea cu dinții de fer şi cu măselele de oțel, şi prindendu-te, praf şi fărâme te face“. — „Sunt om bun“, răspunse voinicul, „sunt chiar frățiorul tău, vino de-mi des­chide, ca să te pot vede“. Sora cum îl aude îl şi cunosce după vorbă şi vine la poftă de-i deschide. Of, cât se bucura ea când îşi văru­ frăţiorul! II întreba cum şi cine l-a îndreptat aci; îl întreba despre cei de acasă ai lor, apoi îl os­păta bine, căci era flămând şi obosit de drum. Revista politică. Spesele purtărei matriculelor. După cum se scie, cu ocasiunea desbate­­rilor asupra bugetului din a. viitor ministrul de interne ungar declară, că suma de 800­ 000 fl., care a fost de la început destinată pentru pur­tarea matriculelor de stat, a fost înrărită încă numai cu 64­ 000 fl., ast­fel că oposiția ar fi în nedrept când afirmă, că legile bisericesc­-politice au ca urmare o nouă îngreunare con­siderabilă prin date. Acuma însă un deputat oposițional a adunat date din întrega ţară, pentru de a dovedi, că cu toate că statul spre acest scop ridică dări directe numai în suma de 864­ 000 fl., totuşi urcarea dărilor comitatense și comunale, care a tre­buit se urmeze întroducerei nouelor legi, represintă cel puţin de trei ori suma, pe care o amintesce ministrul. In realitate s’a dovedit, că purtarea matriculelor de stat costă într'un an suma rotundă de patru milioane florenî. Alegerile în România. Joi s’au înce­put în România alegerile pentru Senat şi Cameră, cari vor dura şase­­file. In 22 Noemvre (4 Decemvre) a ales colegiul I de Senat. Au fost aleşi aproape cu deseverşire liberali, adecă partisani ai guvernului de acum. Din 60 de mandate pentru Senat oposiţiunea n’a dobândit de­cât un singur mandat. In judeţul Covurlui trebue se se facă din nou alegerea mai strînsă (balotagiu), în­tre d-1 G. Cavallioti, liberal care a întrunit 105 voturi, şi între d-1 Las­car Catargiu oposant, care a întru­nit 87 voturi. La alegerile elegiului al II de Senat, ce s’a ţinut elî n’a reuşit nici un conservator. Evenimentele din Turcia. Conform solrilor mai noue sosite din imperiul turcesc, în Kaisarich au fost omorîţî în cjilele din urmă 200 Armeni. In Iassankale şi în Erzerum de ase­menea au fost omorîţî mai mulţi locuitori armeni, între cari şi epis­copul armenesc. Cercurile diploma­tice sunt foarte îngrijate în urma acestor incidente, cari nici acum nu se mai curmă. Ambasadorii puteri­lor europene din nou au hotărît se facă paşi la Porto pentru restabi­lirea ordinei. Flotele puterilor sunt dislocate în apele levantine în ur­mătorul mod: flota engleză și cea italiană ancorăză în Salonichi, cea francesă în Smyrna, cea austro-un­­gară în Piräus. Apoi se mai află câte o corabiă austro-ungară, ger­mană, rusească şi italiană în Smyrna, una italiană în Lemnos, una fran­cesă în Beirut, câte una americană şi engleză în Alexandretta, şi una americană în Messina. Un sfat bun. Toţi ne plângem în contra greu­tăţilor timpului de astăzi­, grele ,şi multe sunt dările, grea este lupta noastră culturală şi politică; la aces­tea se adauge starea economică de tot rea, căci pământul peste tot răs­­plătesce slab truda şi ostenelele noas­­tre, preţurile bucatelor şi vitelor de ori­ce soia sunt slabe, le putem numi preţuri de batjocură. In faţa acestor stări grele şi asupritoare multe sunt sfaturile, ce ni­ se dau prin foile nóstre cele ief­tine întocmite anume pentru noi plu­garii dela sate, cari sfaturi, dăcă le-am cunosce şi decă le-am urma, multe uşurinţe ne-ar aduce. Aşa „Ga­zeta Transilvaniei“ cu numerii sei de Duminecă, a fost cea dintâiu, care s’a îngrijit de poporul nostru în pri­vinţa aceasta şi i-a venit în ajutor cu ne­preţuita sa camora de învăţături, din caii se hrănesc cetitorii sei acum de opt ani de zille- După ea a ră­sărit „ Deşteptarea “ din Cernăuţi.

Next