Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1895 (Anul 58, nr. 242-265)
1895-11-26 / nr. 262
AiiíiistratiBUH, li Tipügraíd. j Braşov, piaţa mara Hr. 30. Scrisori nefrancate nu se i primesc. — Manuscripte nu se I retrimet. INSERATE se primesc la AdminSatraţiune in Braşov şi la urimatoarele Birouri de anunciuri: în Viena: M. Dukes, Heinrich Schalek, Rudolf Hesse, A. Oppeliks Nachfolger, Anton Oppelik, J. Danneber, în Budapesta: A. V. Goldbergerg, Eckstein Bernat; în Bucureşti: Apence Havas, Succursaie de Roumanie; în Hamburg: Karolyi & Liebmann, Preţul Inserţiunilor: o seria J garmond pe o coloana 6 or. şi I 30cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Reclame pe pagina a I-a o aeriă 10 cr. sau 30 bani. ,?&aîeîa“ iese in flăcare ii. ADpiaiente pentru Austro-ungaria: Pe un an 12 fi., pe şese loni 6 fi., pe trei luni 3 fl. N-rii de Dumineci 2 fi. pe an. Fsatru România si străinătate: Pe un an 40 franci, pe şese luni 20 fl., pe trei luni 10 fl. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumera la toate ofiaiere poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. la camealui penmt Braşov administraţiunea, piaţa -aare, Târgul Inului Nr. 30 etaglu I., pe un an 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul în casâ. Pe un an 12 fl., pe 16 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un esemplar 6 cr. v. a. sau 16 bani. Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 262.—Amil LVIII. Braşov, Duminecă, 26 Noemvre (8 Decemvre) 1895. XDE DUMINECA -£©) Mişcarea antisemită in Viena. De când n’au vrut se-l întăresca pe Lueger, ca primar al Vienei, şi de când guvernul a desfiinţat sfatul comunal, unde erau antisemiţii în majoritate, în Viena mişcarea în contra jidovismului cresce pe di ce merge tot mai tare şi în aceeaşi mesură cresce şi popularitatea lui Lueger. Se ţin în Viena, în toate suburbiile adunări antisemite, în cari se iau hotărîri energice pentru combaterea jidovismului. In 28 Noemvre n. s’a luat hotărîrea, ca datoria fiăcărui Nămţ şi creştin este de a nu cumpăra şi abona nici o „foaia jidoveasca“ si de a ceti numai foi, cari n’au nici un redactor jidov. Asemenea s’a hotărît, se nu publice creştinii anunţuri în foi jidovesc. Cei mai înfocaţi agitatori antisemiţi se recruteaza dintre femei, cari sunt cele mai însufleţite partisane ale lui Lueger — „frumosul Carl“, cum ii die, încă înainte de alegerile comunale femeile au aranjat vestitul pelerinagiu (procesiune) la Enzersdorf, unde chipul lui Lueger era asedat înaintea altarului Maicii Domnului. Mai multe mii de femei luară parte la aceasta procesiune, rugându-se acolo pentru isbenda causei antisemite. La alegeri precum seim, au şi isbutit antisemiţii, dară succesul nu le a surîs mult timp, căcî stăpânirea, vrând se pună capăt agitaţiunilor antisemite, a făcut cu puterea un grabnic sferşit domnirei antisemite la primăria din Viena. După acesta înfrângere gazeta antisemită „Deutsches Volksblatt“ a adresat un apel femeilor din Viena, cerându-le, să jertfească pe altarul patriei toate gătelile lor lucruoase de modă și banii păstrați se ’i dea spre a aduna fondul de lipsă pentru viitoarea alegere comunală. Fiind adecă desființată representanța comunală, comuna e condusă aciî numai de un comisar al guvernului, pănă ce se vor face nouă alegeri. Pentru aceste alegeri antisemiţii fac pregătiri grozave, căci voesc se câştige o majoritate şi mai mare, decât au avut-o la alegerile din August a. c. Dumineca trecută a fost o mare adunare de femei creştine în Viena, într’un restaurant din cele mai căutate. Au luat parte femeile cu miile, aşa, că n’au mai putut încape în sală, şi imbulrela a fost aşa de mare, încât nu s’a putut ţină adunarea, ci la propunerea lui Lueger s’a amânat pe Dumineca următore. Ca ocasiunea aceasta femeile şi fetele i-au făcut grandioase ovaţiuni lui 'Lueger, pe strade. Etă, aşa cresce" şi se lăţesce în Viena agitaţiunea în contra măsurei guvernului, care prin purtarea sa neîmpăcată faţă cu antisemiţii şi-a aprins paie în cap, dând numai nutrement urei şi aşa destul de înverşunate contra Jidanilor. Cât de mult cresce şi se lăţesce antisemitismul în Austria, chiar şi în cercurile cele mai de sus, o dovedesce purtarea „comitetului ţerii“ din Austria de jos, care publicând un concurs pentru medici comunali, a zis într’ensul, că Germanii vor fi preferiţî Jidanilor. O flotă din Viena „Wiener Alig. Zeitung“ a atacat din causa aceasta de tot aspru comitetul ţerii. Procurorul a confiscat foia şi a plcît pe redactorul responsabil pentru ofensarea comitetului, dăcă acesta va consimţi. Comitetul ţerii înse a decis unanim, se nu consimtă la pîra aceea, pentru că, cjise el, comitetul nici nu poate fi vătămat în onoarea sa de nisce gazetari jidovi. Aşa stau lucrurile în Viena şi în Austria de jos, şi dăcă vom ave în vedere cum începe a se lăţi tot mai mult antisemitismul şi dincoace în sînul chiar al tinerimii maghiare din Budapesta, putem se predicem, că ’n viitorul cel mai apropiat se pot aştepta lupte crâncene în contra jidovismului predominant, de cari lupte nu va fi ferită nicî Ungaria, cu toate că, mai ales de când cu recepţiunea religiunii mosaice, Evreii au devenit aici atât de puternici. FOILETONUL ROAZ. TRANS.“ Insurătorea Soarelui. — POVESTE. — I. A fost odată un om, nicî tocmai bogat, dar nici de tot sărac, care avea trei feciori și o fată. După ce ’i s’a mărit fata, îi venia omului mai în fiăcare di câte-un pețitor, căci fata era tare frumușică, încât ’i se dusese vestea în totă țara. Tatăl fetei, pe cine va fi așteptat de ginere, pe cine nu, nu se scie, destul că el nu voia s’o dea după nimenea, spijmendu-le : „N’am încă fată de măritat!“ Fata dela o vreme a început a se lua de gânduri, că, ce face tatăl ei de n’o mai mărită. Așa ea s’a£ jeluit într’o cli unei babe despre îndărătnicia tatălui ei, şi baba fiind mai şilată, învăţa pe fată, să taiă o şuviţă din coda unnui cal alb şi să şi-o împletească în cosişe şi astfel, când va trece pe lângă tatăl său, să cam stea pe loc, ca să-i potă vedea cosiţele. Fata aşa a şi făcut; a tăiat câteva şuviţe din coda calului şi şi le-a împletit în cosiţe. Tatăl ei, după ce i-a vădut firele cele albe, zise cătră nevastă-sa: „Tu, nevastă, ai vădut tu, că fata nostră a început se îmbătrânască, căci i-au eşit peri albi în cosiţe; haid’ s’o mărităm după cine ni-o va cere, căci mi-e frică să nu ne îmbătrânască la uşe şi în cele din urmă nu o va mai lua nimenea“. Nu trec multe zile după aceasta şi stă că vine cineva într’o sără, după ce se stinse luminarea şi bate în ferestră. Omul nostru deschide fereastra, ca să vadă, cine este, şi vede că se apropie cineva de ferestră, care-i cfice : — „Am audit, că aveţi o fată de măritat şi am venit ca să vi-o peţesc!“ — „Avem, avem, îi răspunse omul, pofteste în casă, să ne vedem şi să ne înţelegem, de-om putèa !“ — „Acesta nu se poate“, îi chise streinul. „Dacă vă învoiţi să mi-o daţi, atunci să ne înţelegem şi prin întunerec, căci mie la lumină nu mi-e erbat să mă arăt. Aşa vă mai întreb odată: mi-o daţi, ori nu?“ Omul nostru, după ce se înţelege cu nevastă-sa şi cu fata, îi răspunde, că se învoesce. Streinul, fiind mulţămit cu acest răspuns, îi spune sora, când are să vină după mireasa şi apoi placă. La timpul hotărît streinul nostru se ţinu de vorbă, căci veni cu vre-o 3, ori 4 inşi şi luându-şi mireasa, plecă cu ea p’aci încolo la casa lui. II. După ce a trecut un an, au trecut doi, au trecut trei, cjice fiiul cel mai mare: — „Ah, tată, ce dor mi s’a făcut de soru-mea; am să mă duc în totă lumea, ca s’o caut“. — „Să te duci, dragul tatii, şi aflându-o să’mi aduci veste bună dela ea“. A doua z zi feciorul şi-a făcut opinci de fer şi un băţ de oţel şi a plecat în totă lumea, ca să-şi caute pe soru-sa. Tot umblând el şi pribegind prin lume, a venit odată într’o pădure désa şi aci a sosit la un copac mare şi gros, al cărui vârf nu se mai vedea, atât era de înalt. Ce se socoti voinicul, ce nu, o lua pe copac în sus şi se duse pănă ajunse în verful copacului. Aci dete de o casă mare şi frumosă, ce era îmbrăcată numai în aur şi în petre scumpe. Acesta era casa surorei sale. Sora mirosi îndată, că s’a apropiat de casă un om pamentean. Ea a început a striga: „De eşti om bun, să te apropii, de unde nu, să te depărtezi, că am o cățea cu dinții de fer şi cu măselele de oțel, şi prindendu-te, praf şi fărâme te face“. — „Sunt om bun“, răspunse voinicul, „sunt chiar frățiorul tău, vino de-mi deschide, ca să te pot vede“. Sora cum îl aude îl şi cunosce după vorbă şi vine la poftă de-i deschide. Of, cât se bucura ea când îşi văru frăţiorul! II întreba cum şi cine l-a îndreptat aci; îl întreba despre cei de acasă ai lor, apoi îl ospăta bine, căci era flămând şi obosit de drum. Revista politică. Spesele purtărei matriculelor. După cum se scie, cu ocasiunea desbaterilor asupra bugetului din a. viitor ministrul de interne ungar declară, că suma de 800 000 fl., care a fost de la început destinată pentru purtarea matriculelor de stat, a fost înrărită încă numai cu 64 000 fl., astfel că oposiția ar fi în nedrept când afirmă, că legile bisericesc-politice au ca urmare o nouă îngreunare considerabilă prin date. Acuma însă un deputat oposițional a adunat date din întrega ţară, pentru de a dovedi, că cu toate că statul spre acest scop ridică dări directe numai în suma de 864 000 fl., totuşi urcarea dărilor comitatense și comunale, care a trebuit se urmeze întroducerei nouelor legi, represintă cel puţin de trei ori suma, pe care o amintesce ministrul. In realitate s’a dovedit, că purtarea matriculelor de stat costă într'un an suma rotundă de patru milioane florenî. Alegerile în România. Joi s’au început în România alegerile pentru Senat şi Cameră, cari vor dura şasefile. In 22 Noemvre (4 Decemvre) a ales colegiul I de Senat. Au fost aleşi aproape cu deseverşire liberali, adecă partisani ai guvernului de acum. Din 60 de mandate pentru Senat oposiţiunea n’a dobândit decât un singur mandat. In judeţul Covurlui trebue se se facă din nou alegerea mai strînsă (balotagiu), între d-1 G. Cavallioti, liberal care a întrunit 105 voturi, şi între d-1 Lascar Catargiu oposant, care a întrunit 87 voturi. La alegerile elegiului al II de Senat, ce s’a ţinut elî n’a reuşit nici un conservator. Evenimentele din Turcia. Conform solrilor mai noue sosite din imperiul turcesc, în Kaisarich au fost omorîţî în cjilele din urmă 200 Armeni. In Iassankale şi în Erzerum de asemenea au fost omorîţî mai mulţi locuitori armeni, între cari şi episcopul armenesc. Cercurile diplomatice sunt foarte îngrijate în urma acestor incidente, cari nici acum nu se mai curmă. Ambasadorii puterilor europene din nou au hotărît se facă paşi la Porto pentru restabilirea ordinei. Flotele puterilor sunt dislocate în apele levantine în următorul mod: flota engleză și cea italiană ancorăză în Salonichi, cea francesă în Smyrna, cea austro-ungară în Piräus. Apoi se mai află câte o corabiă austro-ungară, germană, rusească şi italiană în Smyrna, una italiană în Lemnos, una francesă în Beirut, câte una americană şi engleză în Alexandretta, şi una americană în Messina. Un sfat bun. Toţi ne plângem în contra greutăţilor timpului de astăzi, grele ,şi multe sunt dările, grea este lupta noastră culturală şi politică; la acestea se adauge starea economică de tot rea, căci pământul peste tot răsplătesce slab truda şi ostenelele noastre, preţurile bucatelor şi vitelor de orice soia sunt slabe, le putem numi preţuri de batjocură. In faţa acestor stări grele şi asupritoare multe sunt sfaturile, ce ni se dau prin foile nóstre cele ieftine întocmite anume pentru noi plugarii dela sate, cari sfaturi, dăcă le-am cunosce şi decă le-am urma, multe uşurinţe ne-ar aduce. Aşa „Gazeta Transilvaniei“ cu numerii sei de Duminecă, a fost cea dintâiu, care s’a îngrijit de poporul nostru în privinţa aceasta şi i-a venit în ajutor cu nepreţuita sa camora de învăţături, din caii se hrănesc cetitorii sei acum de opt ani de zille- După ea a răsărit „ Deşteptarea “ din Cernăuţi.