Gazeta Transilvaniei, mai 1899 (Anul 62, nr. 95-118)
1899-05-01 / nr. 95
o Sinodul eparchial aradan. Şedinţa a V-a S-a ţinut în 10 Mai, u. la 10 ore a. m. sub presidiul ordinar funcţionând ca notariu Dr. T. Popescu. După autenticarea protoc. ped. a IV-a presidiul a insinuat petiţiunea lui T. Anghelina din Bereteiu contra preotului I. Popovici pentru instreinarea banilor adunaţi prin colectă, după aceea petiţiunile comunelor bisericesci Dragănesci şi Căcărău pentru ajutore, cari se avisază toate la competinţa comis, petiţionare. Deputatul Constantin Lazar presentă cererea unor locuitori din Secaş şi Crivobara contra protestului întrat la sinod în afacerea alegerii de deputat sinodal în cercul Lipovei, care cerere se predă comisiunei verificătore. Raportul delegaţiunii pentru despărţirea ierarchică se transpune comisiunii organisătore. Emanuil Ungurian ca referent al comisiunii bisericesci declară, că dupăce în discusiunea asupra propunerii ultime a acelei comisiuni sinodul s’a estins prea departe în şedinţa ultimă, comisiunea bisericescă abstă dela acea propunere, or sinonodul drept aceea trece preste dânsa la ordinea zilei. Tot acest deputat ca referent al comisiunii juridiceraportază asupra petițiunii comunei bis. Sân Mihaiul-Român, or sinonidul — după discusiune obositoare — decide: petițiunea seaviseazâ la competința V. Consist., ca sâ aplaneze causa, deca va pute, pe cale pacinică, la din contră și pănă la aplanarea definitivă consistorial se îndrumă a pune la dispoziţia comitetului parochial suma respectivă, ce îi compete comunei bisericesc! ca spese cultural! după pământurile, ce le are fondul preoţesc pe teritoriul acelei comune bisericesc!. Paul Rotariu, ca referent al comisiunii şcolare, cetesce raportul general al senatului școlar dela consistoriul aradan. Sinodul s’a convins, că Y. Mangra, alesul referent din sesiunea ultimă sinodală, n’a voit să și ocupe acel post, drept ce afacerile senatului au fost efertuite în decursul anului după cum s’a putut. Cu toate aceste sinodul a luat cu bucuria act de afacerile noastre şcolare, care progresază în mod vădit, ceea ce avem sâ mulţămim cu deosebire zelului corpului învâţătoresc. Frecventaţiunea şcolară a fost estimată îa 62‘5°/0, cu toate că în faptă stăm mult mai bine. Relele ce mai stau în calea învăţământului provin din destrăbălarea, sau mai bine din tractarea meşteră, de are a suferit şi sufere senatul şcolar, ore pănă când tot aşa? Raportul senatului şcolar s’a luat la cunoscinţă, dar sinodul a avisat pe consistoriu să întreprindă toţi paşii necesari pentru încassarea mai regulată a speselor cultuali bala propunerea harnicului protopresbyter Dr. I. Trailescu s’a avisat consistoriul să esopereze, ca spesele cultului să se incasseze orăş! prin organele administrative, ca mai înainte. Şedinţa VI A avut loc în 10 Maitie la 5 ore d. am. sub presidiul ordinariu, funcţionând ca notariu Dr. N. Oprean. Dep. G. Lazar anunţă protest din partea unor locuitori din Secaş-Crivobara contra protestului, ce s’a înaintat la sinod în causa alegerii din Lipova. De asemenea dep. Dr. Gr. Popescu anunţă petiţiunea 10 alegător din Lipova contra protestului din Lipova întrat la Sinod în aceeaşi alegere, şi prevădut şi cu subscrierile lor. Ambele acte se transpun la comisiunea verificatoare. După autenticarea protocolului şed. III se cotinuă referada comisiunii şcolare. Dep. S. Antonescu cere, or sinodul aprobă, ca Ven. Consistor să pună mai mare pond pe disposiţiunile Statutului organic în ceeace privesce visitarea şcolelor din partea senatului şcolar, or despre resultat să se facă amintire în raportul general. Tot d-l Paul Rotariu, ca referent al comisiunii şcolare, cetesce raportul senatului şcolar dela Consistorul pradal, din care s’a vădut, că frecventaţiunea face numai 42°/0. Raportul s’a primit atât în general, cât şi în special, pe lângă ordinul, ca ambele consistoare să elaboreze împreună un regulament despre împărţirea venitului de fondul cel pare-mi se de 37 mii adunat de colecte pentru ajutorarea comunelor bis, acoperirea cuincuenalielor, din care regilament să se scie, ce cuotă primesce di acel venit consist, aradan și cel aradan, acele cvote să se pună apoi la disposiţ, singuraticelor consistare, ca să dispună cele independent. Regulamentul are să fi presentat la sinod în proxima sesiune socială. Cererea lui P. Boerescu din Igris ca să i se permită a mai funcţiona ca învăţător acolo încă 11/2 an, pentru ca s aibă astfel 40 ani de serviciu, se transpune Consistoriului aradan spre resolvire competentă. Ignatie Papp, ca referent al comisiunii organisătore, a cetit raportul Consitorului plenar de la Arad, din care mmentele principale sunt: mortea împăritesei-regine, aniversarea a 25-a a morţii la Şaguna, mortea metropolitului. Romanul mortea deputaţilor sinodale şi îndeplinirea locurilor devenite vacante, îndeplinirea protopopiatelor Ienopele şi Buteni, înfiinţarea alumneului din Beiuş, ridicarea în cimiterul din Lugoşin a unui monument pentru fericitul T. Papp, activitatea protopopiatelor, dotaţiunea clerului din partea statului asigurările consistorului contra focului etc. — După aceea tot acel referent a ceti raportul Consistorului plenar aradan, care atinge aproape aceleaşi momente, ca şi ce aradan. Sinodul a luat la cunoscinţă ambele rapoarte atât în general, cât şi în special, dar cu adausul, ca vacanţa celor două locuri dela senatul şcolar aradan să se îndeplinească prin alegere încă în acesiune sinodală. S’a luat apoi la cunoscinţă raportul Consistorului aradan despre alegerea noului metropolit şi devenirea în vacanţă e scaunului episcopesc aradan etc. Sinodul a transpus Consistorului încă în sesiunea trecută o propunere, ca să se adune într’o colecţiune toate circularele ş disposiţiunile principali dela începutul sinodalităţii noastre şi să se tipărască. Comisiunea organisătore este de părere, că după ce acele circulare... sunt tipărite parte ca anexe la protocoalele sinodale parte prin reviste și jurnale, propunerea apare superfluă, deci sinodul trece peste dânsa la ordinea cjilei. Cererea gimnasiului din Brad pentru un ajutor anual permanent de 600 —800 fl v. a. comisiunea organizătore de astă-dată nu o poate recomanda, din cauză, că nu-i de unde. Deputatul T. Ceontea, arătând ce valoare are pentru noi gimnasiul din Brad, crice, că nu numai acel ajutor ar trebui votat, ci datorința Aradului și a Sibiiului ar fi, ca să se lucreze din toate puterile pentru ridicarea acelui gimnasiu la gimnasiu complet. Este în contra propunerii comisiunii susținând să se dea ajutorul cerut, căci deci voim, este de unde. Fiind timpul avansat, discusiunea se amână pentru sed. proximă, ce va avea loc joi, în 11 Mai, la 10 ore a. m. 80 ill . L nor tir Sinodul archidiecesan din Sibiiu. Sibiiu, 11 Mai, n. 1899. Şedinţa a V-a. S-au verificat protocoalele şedinţelor 3 şi 4. înainte de ordinea cripei, deputatul Ioan Popea a adresat presidiului o interpelare mai lung motivată, întrebând, deci are înaltul presidiu scrie despre aceea, că în Braşov în timpul din urmă s’au ivit nisce neînţelegeri durerose între fiii bisericei noastre; are, ori nu scrie, că s’au întins, ca o pecingene, chiar şi în biserică; că chiar şi corpurile administrative cum este Eforia şcolelor, sufere de acest rău, şi că ca o urmare a lui au fost delăturaţi din sânul acestor corporaţiuni bărbaţi binemeritaţi ca d-l protopop Baiulescu după un serviciu credincios şi desinteresat de aproape 30 de ani ca catechet, şi fiiul acestuia, Dr. Baiulescu, aplicat în interesul higienei la aceste institute, — şi deci are scrie, ce măsuri are de gând să ia pentru restabilirea păcii şi dreptăţii? I. P. S. Sa Metropolitul Miţianu răspunde imediat, că I. P. S. Sa în scurtul timp, de când se află în fruntea afacerilor aici în archidiecesă, n’a avut ocasiune a-’şi procura scrie oficiosă despre aceste lucruri, căci acte de acâstă natură nu i-au venit înainte; scie însă despre lucru atâta, cât vor fi sciind toţi din cele scrise prin ciare. E hotărît să intervină şi să facă pace, mai ales, că e invitat în partea locului la o sfinţire de biserică, la care numai din lipsa de timp nu s’a dus încă; la cas de lipsă va interveni prin autoritatea sa şi consistoriul nostru. Răspunsul I. P. S. Sale a făcut cea mai bună impresiă, şi şi interpelantele s’a declarat mulţumit cu el. Mai departe apoi timp de 3 ore şi jumătate, sinodul s’a ocupat numai de cestiunea grea şi gingaşă a Sidoxiei. Se scie, că înainte cu 4 ani s’a hotărît urcarea sidoxiei dela 10 cr. la 50 de familie. Dar patru ani consistoriul, parte sub impresia soirilor dinafară, că nici nu se poate încerca scoaterea unei atari contribuţii pentru archiereu şi statul preoţesc (căci scopul era, ca din acâstă sidoxie să se plătască arohiereul şi d-nii protopopi după perderea, ce au avut’o prin introducerea legilor politice-bisericesci, or de va fi posibil, să se ajutore şi preoţii), O parte din alte motive, n’a încercat nici-odată scoaterea acestei sidoxii. In timpul acesta, anticipând arohiepiscopului plata, a fost atacat fondul general administrativ în capitalizarea sa şi în capital chiar, încât de s’ar lăsa asta tot aşa, un pericol serios ar ameninţa acest fond absolut necesar administraţiunii bisericesci. Voind a pune capăt acestei situaţii rele, Sinodul caută o cale mijlociă, care să facă posibilă încassarea sidoxiei spre alimentarea fondului numit şi ajutorarea protopresbiterilor. S’a propus drept aceea stabilirea sidoxiei în o cifră mai mică, încassabilă şi apoi încassarea neamânată. Unii au propus 20 cr., alţii 15, alţii 10 cr., or de inteligenţi o coronă. Modalităţile de încassare asemenea varii, pe cale de repartiţie, ca pauşal comunal, prin organele proprii ori prin ale statului. S’a iscat discuţia mare, care nu s’a putut termina pănă la ora 12/2. In vederea şedinţei de după plonet, s’a terminat aci, fără hotărîre. Ședința VI. (Tot în 11 Mai, n. după prând.) După o resumare a desbaterii de înainte de prând și o clasificare a propunerilor (4), ce se făcuseră, s’a primit una mijlocie, a d-lui Dr. 11. Puşcariu, că: sidoxia se stabilesce cu 15 cf. de familiă, se reparteazá din centru în sume paușale pe comune; comuna și-o reparteazá pe familii și o incasseazá prin organele sale, după obiceiul local; or guvernul va fi rugat să dee asistența și sprijinul necesar la aceasta încassare. Condusul e mulțumitor. De-ar da Dumnecreu să-l primescá cu bine, în propriul interes superior, însuşi poporul nostru. * S’a lăsat mai departe libertate consistoriului a studia şi alte locuri pentru zidirea catedralei, nu numai cel din strada morii, ce-i cam fixase sinodul din anul trecut.* Grădina metropolitană din faţa reşedinţei de vară a archiepiscopului, mult numită şi „grădina seminariului“, întru cât acolo se închipuia, că are să se zidescă noul seminar, — s’a decis să fiă vendută, deci se pot căpăta pe ea 80 — 100.000 fi., căci lipsele fondurilor pentru trebuinţele urgente curente ale administraţiei bisericei sunt forte mari şi interesele acestei sume ar suplini forte multe lipse, dar grădina abia aduce atlt 130 fl. arendă. E speranţă că, fiind în partea aceea forte scump locul, se pot scoate 100.000 fl. ori şi mai bine. _________ Cp. FOILETONUL „GAZ. TRANS“. Portul coamnei şi barbei la Romani. De Ioan Kalenderu. In şedinţa solemnă a Academiei Române dela 9 Aprilie a. c. presidată de M. S. Regele, d-l Ion Kalinderu, cu predilecţiunea sa cunoscută pentru studiul Antichităţei romane şi căruia se datoresc deja remarcabile studii comunicate în sînul doctului corp, a dat cetire unei alte interesante lucrări, care are de obiect viaţa privată sau intimă a strămoşilor noştri. Prin descrieri veridice, ne oglindesce în mod firesc fasele coafurilor şi a portului barber la Romani, care stau în strînsă legătură cu îmbrăcămintea din acele timpuri, oferindu-ne portrete și caractere originale din toate clasele societâței antice. Număroase planşe artistic executate însoțesc vasta espunere, al căreia resumat încerc a face. Aceasta artă, elice Academicianul, privită ca o ramură a archeologiei, ne oferă un interes serios din punctul de vedere istoric, aşa, că nu trebue lăsată în lături, căci în acest cas s’ar aduce dispreţ poeţilor şi scriitorilor latini ca Ovidiu, Tibul, Varró, Marţial şi alţii, cari s’au ocupat forte des cu acâstă materiă. Nu mai puţin avem lucrări dela I. Becker, V. Teufel, Visconti în Iconografia Romană, Maurice Albert, E. Vothier, precum şi o carte recentă destul de voluminoasă asupra coafurei femeesci, ce atinge în trecut epoca romană, datorită d-nei Contesa de Vilermont şi dedicată Majestăţei Sale Reginei noastre. Amicii muselor ne arată, ce preţ mare se punea la Roma antică pentru îngrijirea pârului şi ne iniţiază chiar în secretele, ce întrebuinţau femeile pentru a arăta, că au un pâr frumos, descoperindu-ne mijloacele, la cari unele din ele recurgeau pentru realizarea acestui scop. Artiştii, ca şi scriitorii antici, arată, că Romanii au purtat barba şi pârul lung pănă la 454 dela înfiinţarea Romei, când nu esistau coafori şi bărbieri. Descoperirile archeologice însâ constată esistenţa cu mult înainte a unor mici cuţite privite ca brici, cari s’au găsit la Roma în mormintele Esquilinului; or forfecile au fost cunoscute la 300 a. Ch., după cum resultă dintr’un pasagiu a lui Varra „De Re Rustica“. Mai târziu firele de peri se smulgeau cu un cleşce numit Volcella sau se ungeau cu substanţe, ce le făceau sâ caută. Cu totă invenţiunea acestor instrumente şi întrebuinţarea unor atari mijloace. Romanii au continuat încă mult timp de-a purta barba şi pârul lung. Odată cu tăierea pârului, Roma împrumută de la Greci obiceiurile de sacrificii şi serbări, cari însoţeau tăiatul primului pâr al copilului şi prima barbă a adolescentului. Domnul Kalinderu face pe larg istoricul acestor obiceiuri, citând numeroase exemple din timpul diferiţilor împăraţi Romani. In regulă generală la vârsta de douâzece ani aveau loc aceste operaţiuni şi festivităţi. înainte şi în epoca ciceroniană, tinerii aceştia supranumiţi juvenes, îşi lăsau din nou numai favorite (barbula) pănă la 40 ani, după care renunţă definitiv la barbă. Cele mai multe efigii ale lui Cesar sunt fără barbă, numai pe o medalie figureza cu barbula, după ce Senatul îi dăduse onorurile apotepsei. Barba lungă se purta în semn de doliu, designa pe şefii partidelor politice învinse, pe apusaţi şi condamnaţi. Forma ei varia, după cum ne dovedesc numeroasele monede şi medalii ale împăraţilor romani. De la Constantin pănă la Mauriciu (602) Suveranii nu mai portă barbă de Iulian, or soldaţii se găsesc representaţi cu faţa liberă, adecă Iaşi, pe coloana lui Traian şi pe monumentul triumfal de la Adam Clisi (Dobrogea), cr barbarii cu părul scurt şi cu barbă. Eleganţa coafurei a fost mult timp antipatică Romanilor. Statuele din primele veacuri ne represintă capete împodobite cu tot pârul natural; primul rege al Romei portă plete, ce-i cădeau pe gât. Dela părul lung şi pârul cu totul ras, ei începură a se conforma tipului de coafură, ce găsim la busturile şi pe monedele principalelor personagii ale Republicei, adecă pârul de obiceiu scurt sau lipit pe cap, creţ sau cu ondulaţiunea sa naturală. Ovidiu, Seneca ni-au lăsat lămuriri, cum bărbaţii de lume neînvoindu-se cu aceasta modă vjfÄZiiUTÄ TKÄJN SLLi V ÄNLEI. Nr. 95.—1899. Apucături mârşave. Sciam fortşi bine, că informaţiunile, ce le-a publicat organul nostru despre purtarea celor dela foia română din Arad faţă cu alegerea de Episcop, nu vor fi nicidecum pe placul lor. Cunoscem de mulţi ani apucăturile acestor