Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1900 (Anul 63, nr. 1-23)

1900-01-15 / nr. 10

Pagina 2, la pândă, şi dacă vre-o proprietate maghiară e de vendare câştigă cumpărătorii români. Se zice (!) că „Albina“ are intabulate 35 milioane fl. pe astfel de proprietăți“ etc... După toate acestea Kossuth spune, că colonisările trebue să se facă, dar să se facă aşa, ca să fie în stare a-şî contopi ele­mentele străine. Cântec vechiu şi vorbe gole ! De trei- zeci de ani şi mai bine, ‘de când Ungurii sunt la putere, ce au făcut alta, dacă nu politică de contopire ? Şi care e resultatul? Pe Francisc Kossuth mai că îl cercă ispita de-a o spune, că în loc să contopescă pe alţii, Ungurii ardeleni scad şi se prăpădesc. De unde să adune ei acum material pentru a umple golurile şi spărturile ivite? De pe Alföld ? Dar n’au adus pe Ciangăi şi n’au colonisat pe Săcui pe la Şermaş şi în alte părţi, şi ce ispravă au făcut cu ei ? Scopul final al lui Kossuth însă este de-a da alarmă şi de-a denunţa pe Ro­mâni şi a-i constitui ca „cea mai mare pri­­mejdie“ — cum o şi spune—pentru „uni­tatea statului maghiar“. In urmare el cere măsuri rapide contra „Valahilor“, a căror limbă a devenit în Ardeal limbă de comu­­nicaţie între cele trei naţionalităţi. In zadar, un popor cu femeia de viaţă, cu trecut istoric şi cu viitor, nu poate fi stîrpit de pe faţa pământului cu trase kossuthiste, măcar de-ar învia încă odată hordeie lui Atila şi Árpád şi „kinteşii“ dela 48 ai răsturnătorului de tron şi dinastiă dela Dobriţin. In memoria lui Menelas Ger­mani. Eră textul propunerei, cetită de d-l Tonilescu în Senat, şi primită în aclamaţiile întregului senat: „Subsemnaţii, având în vedere servi­ciile eminente aduse ţării de către regre­tatul nostru coleg Menelas Germani şi con­siderând, că a onora memoria unor aseme­nea bărbaţi este datorit şi un îndemn. Propunem, ca bustul ilustrului răpo­sat să se aşecte în sala şedinţei Senatului şi rugăm biuroul a lua cuvenitele dispozi­­ţii pentru acesta. (ss) Gr. Tocilescu, G. Kogâlniceanu, I. Plesnilă, Gr. Goilav, C. Negri, G. Bog­dan, I. Hociung, M. Alexandrescu, N. Bol­der, Epuneanu, I. Zaman, M. Isvoranu, S. Şomănescu, Th. Văcărescu. Rysbhomî din Africa sudică. Alaîtăeri seu erl a trebuit să se dea lupta decisivă între Buri și Englesi în Na­tal, căci însuși Buller a telegrafat la Lon­dra, că armatele englese vor face o despe­rată încercare de a cuceri Spionskop, posiţia cea mai puternică a Burilor, pe care dacă nu o vor cuceri, ei nici un pas nu vor mai putea face înainte. Din telegrama lui Buller reiese clar, că luptele de patru cide ale lui Warren n’au avut nici un succes, dimpo­trivă a suferit pierderi mari și a trebuit să se retragă. Acum însu­și Buller, cum se vede, merge în ajutorul lui Warren. El a avut prevederea de-a pregăti opiniunea pu­blică englesă pentru un desastru, 4'cond adecă, că trupele lui vor avea să învingă greutăți. Englesii nu-și pot sui tunurile pe costa muntelui și fără tunuri, ce vor putea face ? Agitația la Londra. In urma telegramei, ce a trimis Buller la Londra, telegramă, al cărei cuprins l’am dat ieri, în capitala englesă nu s’a mai po­menit nici-odată o agitaţiă așa de mare. Alaîtăeri pretutindeni nu se vorbia de alt­ceva decât despre lipsa spirilor din Natal. Cu toţii seim, că pe ţărmul rîului Tugela se dau lupte mari sângerose şi că genera­lul Warren s’a decis la o încercare deci­sivă în regiunea muntelui Spionskop. Des­pre resultatul acestei încercări n’a sosit la Londra pănă ataîtăeri nóaptea nici o scrre ; scu deca a şi sosit, ministeriul de résboill nu voesce seu nu cuteza a o publica. în­treg personalul ministeriului de résboill, în frunte cu lord Wolseley, este în perma­nență și mii de omeni stau în jurul edifi­ciului ministerial. Toate cluburile din Lon­dra sunt înțesate de omeni curioși. Scrii mai nouă. Agenţiei „Reuter“ i­ se comunică din Lour­enzo-Marquez următorele: O telegramă dată în Pretoria din parte bură, împărtă­­şesee următorele amănunte despre atacul dela Olivier-Hoeck. Englesii s- au înlocuit de 4—5 ori pe di trupele ostenite cu al­tele proaspete. Burii n’au avut pierderi, de­cât un mort şi doi uşor răniţi. Burii sunt forte veseli şi plini de încredere. Englesii au suferit pierderi mari. Generalul Botha a fost numit comandant suprem peste tru­pele de la Spionskop. Generalul Cronje a primit altă misiune. In lagărul de la nord al Englesilor, confusiunea e mare. S’a putut vedea cam trupele umblă încope şi ’ncolo fărâ de nici o ţîntâ. Din Bruxella se vesteşce, pe urma unei depeşi din Pretoria, că planul lui Warren de a ocoli pe Buri, a suferit fiasco. Warren e silit acum a ataca în front posi­ţia aproape de necucerit a Burilor, pentru­­ca să scutescă de totală nimicire întreg corpul de armată al lui Buller. De la 21 Ia­nuarie însă Warren a suferit pierderi aşa de mari, încât îi este cu neputinţă a-şi rea­liza planul. Scris de pace. „Daily 3rail“ din Londra scrie : „Deja­­jiri­le viitoare putem să aşteptăm propune­rea de pace comună a mai multor puteri“. Aceeaşi feie spune, că White, fostul con­sul, a plecat cu misiune deosebită la 31ac- Kinleff, pe când consulul Macrum a fost însărcinat tot cu o astfel de misiune pen­tru Francia. Condiţiunile oferita de Trans­vaal vor fi: deplina independenţă a repu­­blicelor şi dreptul electoral după o şedere de 7 ani în republică. „ Morning leader“ dice, că este în inte­resul Angliei de a sfîrşi cât mai curând răsboiul, ca astfel să împiedece luptele ni­­micitoare din Africa. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 10.—1900. — 14 (2B) Ianuarie. Fasiunile asupra datoriilor inta­bulate pe case ori moşii. Cei ce platesc interesele pentru datorii, scu­dente intabu­late pe case şi pământuri ale lor, dobân­­desc un scădrământ al dării suplementare, adecă al aruncului după darea de casă şi pământ, deca fac în timpul prescris de lege fasiunile lor asupra acestor datorii in­tabulate. Fasiunile se pot face pănă la 31 Ianuarie st. n. pe blanchetele, ce se ca­pătă la toate primăriile (antistiile) comu­nale și se pot preda în decursul orelor de oficiu prevătjute cu datele și cu subscrierea de lipsă. La pas de bolă sau ivindu-se altă piedecă, din pricina căreia cine­va n’a putut preda la timp fasiunea sa, celui îm­piedecat îi stă în drept a face o cerere de justificare, arătând căuşele, pentru care a fost împedecat și înaintând fasiunea dato­riilor sale pe imobile ,încă pănă la 15 Fe­bruarie n. c., tot la primăriile comunale şi la perceptoratele orăşenesc­. Cel ce n’a îna­intat fasiunea sa pănă la 31 Ianuarie n., sau n’a justificat întârzierea ei pănă la 15 Fe­bruarie stil nou 1900, per de avantagiul ce i-l dă legea pe acest an, adecă nu i­ se mai scade nimic din aruncul după casă şi pământ. Programa concertului Reuniunei de gimnastică şi cântări din loc, ce se va da Vineri, în 2 Feb. n. (21 Ian. v.) 1900 în sala Redutei orăşenesci din loc, sub con­ducerea d-lui G. Dima, este următorea: 1. „Quartett“, op 74. Nr. 1 C-dur pentru 2 violine, Violă şi Violoncello de I. Haydn. 2. „Fericiţi sunt cei goniţi“, cor mixt de G. Dima. 3. „Recitativ şi Arie“ pentru tenor din Oratoriul „Creaţiunea“ de I. Haydn. 4. „Cântece de iubire“ pentru cor mixt şi acompaniare de piano a 4 m. de I. Brahms. 5) „Două cântece“ pentru tenor cu acom­paniere de piano: a) „Tu eşti odihna“, de F. Schubert. b) Mă ’ntrebi... de G. Şte­­fănescu. 6. „Trei cântece vechi românesci“ pentru cor mixt de G. Dima: a) Scumpă dragă copiliţă. b) Aşa mi-a fost ursita c) Nu-i dreptate, nu-i! Preţurile de intrare sunt: Fauteuil. 2 coroane 50 ball; Parquet I. 2 coroane; Parquet II: 1 coronă 60 bani; Entree: 1 coronă ; Balcon : 3 coroane; Ga­leria: 1 coronă 20 bani. începutul la 8 ore sera. Anunţăm cu acasiunea aceasta, că co­mitetul Reuniunei va arangia şi o serată musicală împreunată cu dans. Acesta încă va urma în scurt timp. Medic pentru cercul de sus şi de jos al Bârsei, precum aflăm, a fost numit d-l Dr. Teodor Sbârcia, originar din Topliţa română. Cesa îşi va ocupa postul în 1 Fe­bruarie­­. Ministrul de instrucţiun­e Wlasi­s sufere, cum scrie „Pester Lloyd“, de mai multe săptămâni şi numai cu mare greu poate să satisfacă îndatoririle oficiului său. Acum medicii şi familia ministrului s’au întrepus, ca ministrul să-şi vadă de sănătate şi în fine s’a decis să-şi ia un concediu de câte­ va săptămâni ducendu-se la Meran. In urma aceasta la viitoarea desbatere budge­­tarft, budgetul ministeriului de culte va fi discutat cel din urmă, în speranţă, că pănă atunci ministrul se va întorce din concediu. Greva minerilor în Austria con­tinuă d­in Boemia şi Moravia numărul gre­viştilor trece peste 80.000. Mişcarea au pregătit-o de mult muncitorii din minele de cărbuni şi au păşit unitar cu pretensiuni comune: 8 ore de muncă la cei şi înmulţirea plăţii cu 20°/0. Câte­va sute de muncitori au reintrat în lucru, însă partea cea mai mare din ei continuă a sta în grevă. Lipsa de cărbuni a făcut, ca o mulţime de şcole să fiă închise. In Boemia lipsa de cărbuni e aşa de mare, încât s’a recurs la cărbunii din Ungaria. Mulţime de fabrici nu lucreza, căci n’au cărbunii de lipsă. Casă naţională unguresca în Bra­şov. Clubul maghiar („Magyar polgári kör“) din Braşov a iniţiat o mişcare pentru înfiinţarea unei Case naţionale a lor. S’au şi început colectele în acest scop, adunân­­du-se pănă acum 1000 fi. Restul se va aduna tot prin colecte. Foile budapestane privesc şi în aceasta iniţiativă a Ungurilor din Braşov o mare ispravă din punctul de vedere al raporturilor cu naţionalităţile ne­maghiare. Demonstraţia anti - maghiară în Fiume. Din Fiume se anunţă, că alaltăeri a fost eră şi acolo o demonstraţie în contra Maghiarilor. Un funcţionar de serviciu in­ferior de la calea ferată s-a dus la o pe­trecere de carneval îmbrăcat ca „csikós“. Trecând peste Corso el a fost insultat de public „Csikós“-ul parvenit se retrase a­­tunci pe piaţa Deak într’un otel cercetat mai ales de Maghiari fiamani. Acolo se isca o bătaie sângerosă. Studenţi italieni şi croaţi au bombardat toate ferestrile otelului şi au rănit pe câţi­va „ospeţi“ maghiari, cari, păcatul lor, umblară să se arate viteji. Poliţia aresta pe studenţii Carina şi Bacich d intre Maghiari, dice o feie din Pesta, e mare supărarea şi indignarea, căci, afirma­tiv, studenţii ar fi fost aţîţaţi de partida autonomistă. De la căile ferate române. In urma ordinului circular al Ministrului de lucrări publice, un număr de 30 funcţionari de origine străină au fost licenţiaţi dela căile ferate române. Catastrofa în T.­Severin. „România Jună“ primesce următorea telegramă dela corespondentul său din Severin: „E­l s’a surpat zidăria unei gheţării în lucrare dela nouă metri înălţime. De sub dărîmături s’au scos un mort şi doi grav răniţi. Mai sunt doi morţi. La desgropare lucrază pom­pierii şi soldaţii. Convenţia vamală româno-turceasca. Din Constantinopol Se telegrafeză, că am­basada română de acolo a predat Porţii o notă, în care cere prelungirea convenţiei poştale între Turcia şi România, provisor încă pe doi ani. Convenţia era să espire la 27 Februarie. Alegere de primar în Praga. Alaltă­­eri, după trei voturi, cari n’au avut re­­sultat, alegerea de primar al oraşului Praga a fost amânată. Dr. Forllipny, candidatul tinerilor Cehi, a întrunit 42 voturi, şi Srb, candidatul Cehilor bătrâni 43 voturi. Predici. Poimâne, Duminecă, va pre­dica în biserica S-tei Adormiri din Braşov­­cetate d-l capelan militar Nicolae Fizeşianu. Corabia pustiită. Din Hamburg se telegrafeză, că vaporul „Karl“, care mergea din Sunderland spre Cristiania, a suferit nau­fragiu la Strömstadt. Afară de un smatroz, întreg personalul vaporului s’a înecat. Influenza în Italia bântue de câte­va săptămâni în ruare măsură. In Veneţia d­­e­ abia este familiă, care să nu aibă un bol­nav de influenzâ. Spitalele sunt pline cu bolnavi şi medicii sunt în sensul adevărat al cuvântului storşî şi istoviţi de munca şi alergările obositoare în curarea pacien­ţilor. Boia ’i culcă la pat mai ales pe bă­trâni şi pe copii. In Livorno s’au ivit pănă acum 15.000 caşuri de influenză, parte mare în clasa de jos a poporaţiunei. In Ferrara 7000 de bolnavi zac de influenză. Intre alţii sunt bolnavi toţi profesorii şi învăţătorii, aşa că şcollele a trebuit să fie închise. In Parma numărul nasurilor de influenză a trecut peste considerabila cifră de 14.000. Bela bântue mult şi în Turin, Genua şi Roma. Espediţiune nouă la polul nordic. Din St. Petersburg se anunţă, că baronul Toll, cunoscutul explorator al polului de nord, va pleca în iunie din un port nor­vegian pentru explorarea insulelor Siberia nouă şi a pământului Sanikof. Stafia I va fi gura rîului Lena unde va petrece orna. In vara anului 1901 vor începe drumul cătră isulele Siberiei nouă. In acest timp vor face studii geografice şi climaterice. Partea mică a espediţiei având o mulţime de câni, va pleca cu sănii în Martie 1901 să se ataşeze lui Toll. (Vaporul „Jeauette“ lângă insulile din Siberia nouă s’a cufundat în 1881, cu acesta ocastă Nansen a do­vedit, că trebue să fia mare deschisă care se întinde dela aceste insule pănă la Grön­­landa orientală. Toți tot pe acest fapt să bizute, ca astfel să pătrundă în regiunile de nord. Sued prins cu ocaua mică. Sued­, care a soitit să-șî câștige un renume prin posturile sale îndelungate, a păţit’o. Con­tinuând cu acest es­periment al său în Rio de Janiero, unde anunţase că va posti 40 de zile, îşi începuse producţiunea sa. Nu trecură decât câte­va 4^^ şi fă surprins de Dr.-ul Almeidac cum se delecta cu pas­tile forte nutritive de carne. Prins deci cu ocaua mică, a crezut că e mai bine să întrerupă producţia sa şi a luat’o la să­­nătoasa. Bal în Năsăud. Corpul profesoral dela gimnasiul superior fundaţi­onal din Nă­­săud în vită la balul, cel va arangia la 10 Februarie n. a. în sala de gimnastică dela gimnasiu, începutul la 8 ore sora. Intrarea de personă 2 cor., de personă în familie 1 cor. 60 bani. Venitul curat e destinat în favorul fondului şcolarilor morboşi. Supra­­solurile şi ofertele marinimose se vor pu­blica cu mulţămită în raportul gimnasial. Concert. Musica orăşenescă va con­certa Duminecă in salonul Hotelului „Eu­ropa“, începutul la 7­­/2 ore sera. Intrarea 60 bani. 2 Un medicament pentru popor. Prin aşa numitul spirt de­mn (Franzbrandtwein) şi sarea de vin al lui Moli, pacienţilor li­ se oferă un mijloc vin­decător sigur şi ieftin contra maladiilor de reuma apoi la răni şi umflături. Preţul unei sticle dim­preună cu îndrumarea necesară e de coroane PBC. Se trimite zilnic prin rambursă poştală de farma­cistul şi literantul curţii c. şi reg. A. Moll, Viena I Tuchlauben 9. In farmaciile din provincie şi în dro­­guerii să se ceră hotărît preparatul A. Moli, care e provedat cu marca de contravenţie şi cu sub­scrierea. II crimă oribilă. Tohanul­ vechiu, 24 Ian. n. A41 pe la 10 ore a. m. locuitorii de aici Moise Nicolae Radu şi Iosif Rozorea au plecat la pădure, ca împreună să aducă nisce găteje, crengi uscate pentru foc, de aceea nici nu au luat de-acasă săcure, ca

Next